IN GRADINA GHETSIMANI

VASILE VOICULESCU

1921
POEM RELIGIOS,CURENT LITERAR:TRADITIONALISM
IN GRADINA GHETSIMANI -VASILE VOICULESCU
• Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
• O mâna nendurată, ţinând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l şi i-o ducea la gură…
Şi-o sete uriaşă stă sufletul să-i rupă…
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
• În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă…
Dar fălcile-nclestându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
• Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă…
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate dupa pradă.
DATE AUTOR

• Vasile Voiculescu, poet, prozator si dramaturg isi concepe opera poetica pe demersuri traditionaliste,
urmarind mai multe etape in lirica sa.
• Volumele de debut “Poezii” si “Din tara Zimbrului” surprind o colectivitate rurala dominata de vcalorile
traditionale si momente ale implicarii ei in razboi. Volumul “Parga” este primul volum in care orientarea
spre valorile crestine, religioase, il separa pe poet de George Cosbuc si Octavian Goga de care a fost
puternic influentat. Urmeaza volume precum “Poeme cu ingeri”, “Urcus”, “Destin”, in care temele si
miturile biblice prind contur alaturi de framantarea sufleteasca a poetului.
• Volumul “Parga” publicat in anul 1921 cuprinde opera literara “In gradina Ghetsimani” ce apartine
genului literar liric, fiind o poezie iconografica traditionalista.
• Poeziile iconografice au la baza teme si motive biblice supuse viziunii lirice a poetului.
CURENT LITERAR

• Traditionalismul inseamna atitudinea culturala care exprima un atasament excesiv pentru valorile
trecutului. Prima grupare care se formeaza in jurul revistei Semanatorul, de la care isi ia numele de
“semanatorism’ cu tema dezvoltata asupra mediului rural (satul). A doua grupare se formeaza in jurul
revistei Viata romaneasca, numita “poporanism”, tematica fiind taranul, iar ultima grupare in jurul
revistei Gandirea, grupare “gandirista” avand ca tema ordotoxismul.
GENEZA

• Opera este inspirata din scena biblica in care dupa Cina cea de Taina, aflat in gradina Ghetsimani, Iisus
este demascat de Iuda care il saruta si este arestat de oamenii arhiereului Caiafa. De asemenea, caderea
pe branci in timpul rugaciunii este preluata din Evanghelia lui Luca, in celelalte Evanghelii fiind
specificata caderea in genunchi.
TITLUL
• Titlul operei, un substantiv propriu desemneaza denotativ locul sacru aflat in Israel pe Muntele
Maslinilor. Valoarea conotativa arata ipostaza rugii divine in care dualitatea om-Mantuitor se confrunta,
framantarea sufleteasca dominand tabloul rugaciunii.
Tema si motive literare
• Tema operei este specifica poeziei iconografice si este de inspiratie religioasa, bliblica, surprinzand ruga
lui Iisus. Motivele literare sunt destinul (lupta cu soarta), paharul, cupa, mierea, venin, maslinii, ulii,
sange.

Structura
• Textul contine doua secvente lirice, primele 3 catrene aratand ruga lui Iisus, iar ultimul catren descriind
imaginea gradinii aflata in consonanta (acord) cu zbuciumul sufletesc. Imaginea statica din prima
secventa intra in antiteza cu verbele dinamice prin care se contureaza “lupta”, “nu primesc”, “duceau”,
“se-mpotriveau”. Prin aceste verbe, dualitatea om-divin este definita, fiind descris zbuciumul interior.
PRIMA SECVENTA LIRICA

• Prima secventa cuprinde primele trei strofe in care se prezinta o imagine statica regasita doar in mintea
omului, unde Mantuitorul reprezinta viata vesnica. In prima strofa, “paharul” reprezinta pacatul
omenesc unde partea omeneasca se opune mortii “se-mpotriveau intruna…”. Se formeaza antiteza
rosu-alb, unde rosu este culoarea sangelui reprezentand sacrificiul. In ultimul vers, se prezinta chemarea
launtrica, o lupta interioara unde “furtuna” inseamna o exprimare a maniei Tatalui Ceresc. In a doua
strofa se prezinta din nou mania tatalui “mana neindurata”. Cuvantul “cupa” este destinat doar pentru
cei sortiti, doar ei au acces la ea. Inversiunea “grozava cupa” pune accentul pe adjectivul “grozava” –
omul infricat de moarte. El este obligat, impotriva vointei sale, sa primeasca mantuirea “i-o ducea la
gura”. Ipostaza de divin este conturata de setea de mantuire din urmatorul vers “o sete uriasa”.
Inversiunea “infama bautura” pune accentul pe spaima omului. Ultima strofa are ca simboluri mierea si
veninul, apartinand omului, formandu-se o antiteza moarte-viata. Se arata cum omul se impotriveste in
fata mortii “Dar falcile-nclestandu-si cu ultima putere”. In ultimul vers se arata viata vesnica
reprezentata de Mantuitor.
A DOUA SECVENTA LIRICA

• In a doua secventa se prezinta o imagine dinamica cu arborii pacii care sunt dominati de framantarea
launtrica, unde maslinii sunt arborii pacii. Durerea si impietrirea sunt sentimentele predominante
urmate de prefigurarea mortii “batai de aripi”. Ulii sunt simbolul mortii, pasarea care prevesteste
aparitia mortii. Omul a murit si Mantuitorul s-a nascut, iar tot ce simte omul este in antiteza.
• La nivel stilistic, secventa a doua contine imagini dinamice precum “se framantau maslinii”, “pareau ca
vor sa fuga din loc”, “treceau batai de aripi”, “ulii de seara dau roate”. Exista si figuri de stil precum
metafora “batai de aripi” si epitetele “vraistea gradinii” si “ulii de seara”.
ELEMENTE DE PROZODIE
• Muzicalitatea este data de elementele de metrica si prozodie, 4 catrene cu masura de 13-14 silabe si
rima incrucisata.
 CONCLUZIE

In opinia mea,opera” In gradina Ghetsimani” de Vasile Voiculescu este un poem

religios apartinand curentului literar al traditionalismului.