ANALIZĂ CRITICĂ A UNUI MANUAL

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, MANUAL CLASA A IX – A, Editura Art, București,

2004, redactori: Adrian Costache, Florin Ioniță, M. N. Lascăr, Adrain Săvoiu

A. CONŢINUTUL MANUALULUI
Conţinuturile sunt exacte, precise, variate, redând corect informaţia ştiinţifică. În
conformitate cu prevederile programei, conţinuturile sunt organizate pe cinci capitole: Joc și
Joacă, Familia, Scene din viața de ieri și de azi, Aventură Călătorie, Personalități, exemple.
Modele, în vederea adaptării curriculumului categoriilor de elevi, liceu, limba și literatura
rmână. Manualul propune o abordare interdisciplinara a conţinuturilor: de exemplu, capitolul
„ Joc și Joacă” realizează corelaţii dintre literatură, desen, cinemaografie. În scopul
îmbogăţirii cunoştinţelor şi pentru stimularea intereselor cognitive ale elevilor , după fiecare
temă se prezintă un scurt istoric al invenţiilor în domeniul abordat.

B. PRELUCRARE PEDAGOGICĂ
Concepţia pedagogică ce fundamentează manualul în discuţie este una modernă, centrată pe
elev; chiar dacă informaţiile de detaliu sunt mult prea numeroase, fiecare 2 informaţie ,
fiecare cunoştinţă nouă pare a sugera elevului o soluţie pentru rezolvarea unor probleme ce
pot apare în mediul casnic ori profesional sau pentru descifrarea unor curiozităţi. Pentru
înţelegerea unor cunoştinţe noi se face apel la reprezentările elevilor, multe din imaginile
prezentate pe fiecare pagina îndeplinind acest rol .Daca ţinem cont că la vârsta de 14-16 ani,
mulţi elevi încă mai au un mod de operare al gândirii concretintuitiv, prezenţa schemelor şi a
imaginilor este deplin justificată. Manualul propune activităţi de căutare la elevi, proiecte de
grup, studii de caz, aplicaţiile fiind inserate la sfârşitul fiecărei teme. De exemplu, „ Ficțiune
și realitate”, proiecte precum „Corespondența dintre Titu Maiorescu și Mihai Eminescu”, ar
putea provoca interesul elevilor pentru aplicarea informaţiilor prezentate şi pentru căutarea
altora noi, dezvoltând gândirea investigativă. De altfel, în scopul consolidării cunoştinţelor,
elevii au prilejul să răspundă la întrebări sau să rezolve exerciţii la fiecare lecţie, cu grade de
dificultate variabile. De asemenea, pentru controlul achiziţiilor şi pentru autoevaluare sunt
inserate teste de cunoştinţe, atât cu itemi cu răspuns scurt sau ce solicita recunoaşterea unor
cunoştinţe, dar şi itemi de rezolvare de probleme cu grad de dificultate mare.
C. FORMA DE REDACTARE Manualul prezintă organizare logică în redactare: Prezentare.
Textul principal este împărţit în capitole şi subcapitole conform temelor programei.
Dicţionar. Ştiaţi că…? Exerciţii. Aplicaţii. După un grupaj de lecţii este inserată o probă de
evaluare. Interesante sunt temele propuse pentru proiectele individuale sau de grup. Pentru
realizarea acestora sunt formulate cerinţele obligatorii şi li se sugerează elevilor resurse
bibliografice. Ideile principale şi cuvintele cheie sunt tehnoredactate cu caractere îngroşate,
iar aplicaţiile şi explicaţiile sunt prezentate în tabele pe un fond colorat atractiv. Prin mărimea
literelor şi contrastele cromatice realizate, textul asigura o bună receptare de către elevi, de
altfel dimensiunea hârtiei este aproximativ A4; pe lângă lizibilitatea asigurată, se ştie că ,în
general elevii de vârstă mică operează o corelaţie dintre mărimea manualului şi importanţa
acestuia. Vocabularul specific disciplinei este astfel conceput astfel încât să poată fi înţeles
prin definiţiile şi explicaţiile propuse, însă volumul informaţiilor noi este mare, în raport cu
vârsta elevilor şi importanţa temelor tratate.

D. ILUSTRAREA
Manualul prezintă un bogat material ilustrat care este în concordanţă cu conţinutul temelor;
ilustraţiile sunt sugestive, corect amplasate, iar prin calităţile estetice şi noutate atrag interesul
elevilor. Ilustraţiile, hărţile, tabelele şi imaginile sunt numerotate, iar în text ori în exerciţii se
face trimitere la numărul figurii, însă nu există un titlu sau o scurtă explicaţie alături de
acestea, cel puţin pentru acele imagini care aduc reprezentări din afara mediului de viaţă al
elevului.
3 PUNCTE TARI:
 bogata ilustrare
 sistematizarea conţinutului
 aplicaţii cu valenţe formative
 sublinierea valenţelor educative ale conţinuturilor ( integrarea conţinuturilor specifice
educaţiei ecologice – poluarea mediului, încalzirea globală, a educaţiei rutiere şi a educaţiei
pentru sănătate- sublinierea normelor de protecţie a muncii în diferite contexte specifice)
 corelaţii interdisciplinare
 prezenţa probelor de evaluare
PUNCTE SLABE: densitatea mare a conceptelor noi, specifice disciplinelor tehnice
CONCLUZII: Manualul poate fi recomandat claselor de liceu cu interese cognitive variate şi
bune abilităţi de învăţare, acesta propunând o explicare detaliată a temelor recomandate de
programa scolară, un bogat conţinut informaţional care să fie abordat în numărul maxim de
ore (2 ore) prevăzut prin planul de învăţământ şi teme pentru activităţi de investigare ce
realizează corelaţii dintre teorie şi activitatea practică. Pentru clasele cu elevi fără interese
scolare ori cu dificultăţi de învăţare, profesorul poate realiza o sintetizare şi selecţie a
informaţiilor care ar putea asigura atingerea standardelor minimale prevăzute în programa
şcolara a disciplinei.