Sunteți pe pagina 1din 19

SSăărrăăciacia şşii mediulmediul

SSăărrăăciacia esteeste ceacea maimai gravgravăă formformăă dede poluare”poluare”

ă r r ă ă cia cia este este cea cea mai mai grav grav ă

Curs 14

ă r r ă ă cia cia este este cea cea mai mai grav grav ă

DefiniDefiniţţiiii şşii accepaccepţţiuniiuni

PeterPeter TownsendTownsend –– ssăărrăăciacia este este

”absen ”absenţţaa

sausau inadecvareainadecvarea dietei,dietei, dotdotăărilor,rilor, standardelor,standardelor, serserviciilorviciilor şşii

activitactivităăţţilorilor carecare suntsunt comunecomune sausau obiobişşnuitenuite înîn societate”societate” ((TownsendTownsend,,

1979)1979)

societate”societate” (( TownsendTownsend ,, 1979)1979) DefiniDefini ţţ iaia ss ăă rr ăă cieiciei înîn UEUE

DefiniDefiniţţiaia ssăărrăăcieiciei înîn UEUE este:este:

“Persoane,“Persoane, familiifamilii şşii grupurigrupuri dede persoanepersoane aleale ccăărorror resurseresurse (mat(materiale,eriale, culturaleculturale şşii sociale)sociale) suntsunt atâtatât dede limitatelimitate încâtîncât acesteaacestea ssăă fiefie excluseexcluse dede lala unun modmod dede viaviaţăţă acceptabilacceptabil lala minimumminimum înîn statulstatul membrumembru dede carecare aparaparţţin”in” (EEC,(EEC, 1985)1985) ConcepteConcepte asociate:asociate: deprivaredeprivare,, excluziuneexcluziune socialsocialăă

NNuu numnumăărulrul ssăăracilorracilor creazcreazăă ssăărrăăciacia cici concentrareaconcentrarea lorlor spaspaţţialialăă //crecreşştereaterea numnumăăruluirului dede ssăăraciraci conduceconduce înîn celecele dindin urmurmăă lala generalizareageneralizarea ssăărrăăcieiciei

SSăărrăăciacia -- WikipediaWikipedia

SSăărrăăciacia înseamnînseamnăă oo viaviaţăţă lipsitlipsităă dede şşanseleansele dede aa trtrăăii înîn cadrulcadrul unuiunui anumitanumit standardstandard minimminim dede

nivelnivel dede traitrai

AcestAcest standardstandard esteeste relativrelativ,, fiindfiind foartefoarte diferitdiferit dupdupăă ţţararăă sausau regiuneregiune OrganizaOrganizaţţiaia

MondialMondialăă aa SSăănnăăttăăţţiiii ((OMSOMS),), organizaorganizaţţieie dindin cadrulcadrul ONUONU,, definedefineşştete ssăărrăăciacia caca pepe unun indiceindice rezultatrezultat dindin raportulraportul dintredintre venitulvenitul mediumediu pepe globglob pepe capcap dede locuitorlocuitor şşii venitulvenitul mediumediu ((salariulsalariul mediumediu)) pepe capcap dede locuitorlocuitor alal ţăţăriirii respective.respective. DeDe exempluexemplu înîn GermaniaGermania,, undeunde existexistăă unun procentajprocentaj dede 6060 %% dindin salariilesalariile mediimedii dindin UniuneaUniunea EuropeanEuropeanăă,, limitalimita ssăărrăăcieiciei aa fostfost consideratconsideratăă înîn anulanul 20032003 lala unun venitvenit lunarlunar dede 983983 euroeuro

lala unun venitvenit lunarlunar dede 983983 eur o eur o AlteAlte repererepere pentrupentru stabi lirea stab

AlteAlte repererepere pentrupentru stabilireastabilirea limiteilimitei ssăărrăăcieiciei suntsunt insuficieninsuficienţţaa venituluivenitului pentrupentru acoperireaacoperirea cheltuielilorcheltuielilor necesarenecesare uneiunei alimentalimentăăriri regulate,regulate, sausau aa necesaruluinecesarului pentrupentru îmbrîmbrăăccăăminteminte,, încîncăălzirelzire şşii altealte necesitnecesităăţţii indispensabileindispensabile traiuluitraiului AceastAceastăă ssăărrăăciecie atrageatrage dupdupăă sinesine deficiendeficienţţee culturaleculturale,, oo lipslipsăă dede calificarecalificare şşii crecreşştereaterea analfabetismuluianalfabetismului populapopulaţţieiiei SSăărrăăciacia poatepoate ssăă fiefie oo ssăărrăăciecie absolutabsolutăă şşii oo ssăărrăăciecie relativrelativăă,, întreîntre acesteaceste doudouăă formeforme existândexistând formeforme structuralestructurale tranzitivetranzitive

RobertRobert McNamaraMcNamara,, unun omom politicpolitic americanamerican,, definedefineşştete ssăărrăăciacia absolutabsolutăă caca oo starestare extremextremăă aa existenexistenţţeiei umaneumane cândcând individulindividul înîn luptalupta pentrupentru supraviesupravieţţuireuire esteeste expusexpus lala lipsurilipsuri şşii umilinumilinţţee dede neînchipuitneînchipuit,, cece depdepăăşşescesc fanteziafantezia lumiilumii privilegiateprivilegiate ÎnÎn lumelume,, aproapeaproape unun miliardmiliard (850(850 dede milioanemilioane)) dede oamenioameni sufersuferăă dede foamefoame sausau subnutrisubnutriţţieie dindin carecare 170170 dede milioanemilioane dede copiicopii LaLa fiecarefiecare 66 secundesecunde moaremoare unun copilcopil dede oo vârsvârsttăă dede subsub 55 ani;ani; înîn totaltotal mormor anualanual ccacca 3030 dede miloanemiloane dede oamenioameni dindin cauzacauza subnutrisubnutriţţieiiei

CauzeleCauzele ssăărrăăcieiciei

Războaiele, sau alte conflicte militare Structura politică (de exemplu dictatura) Structura economică (o repartiţie inegală a venitului naţional, corupţia, datoriile mari ale statului) Greşeli a regimului de conducere (incompetenţă, instabilitate, lipsa reformelor necesare avântului economic) care pot provoca ridicarea ratei şomajului Catastrofe naturale (cutremure, secetă ş.a.) Epidemii O creştere intensă a numărului populaţiei ((ex.ex. suprapopulareasuprapopularea unorunor regiuniregiuni geografice)geografice)

a num ă rului pop ula ţ iei (( ex.ex. suprapopulareasuprapopularea unorunor regiuniregiuni geografice)geografice)

EvidenEvidenţţee sociale,sociale, demograficedemografice şşii geograficegeografice

AproapeAproape jumjumăătatetate dindin populapopulaţţiaia lumiilumii —— pestepeste 33 miliardemiliarde dede oamenioameni —— trtrăăiesciesc cucu maimai pupuţţinin dede 1,501,50--22,,5050 $$ pepe zizi ProdusulProdusul InternIntern ((PIBPIB sausau GDPGDP -- GrossGross DomesticDomestic Product)Product) alal celorcelor maimai îndatorateîndatorate 4141 ţăţăriri (567(567 miliomilioaannee dede oamenioameni)) reprezintreprezintăă maimai pupuţţinin decâtdecât bogbogăţăţiaia combinatcombinatăă aa celorcelor maimai bogabogaţţii 77 oamenioameni dindin lumelume AproapeAproape 11 miliardmiliard dede oamenioameni înîn momentulmomentul dede fafaţăţă nunu suntsunt capabilicapabili ssăă citeascciteascăă oo cartecarte sausau ssăă--şşii semnezesemneze numelenumele MaiMai pupuţţinin dede 1%1% dindin baniibanii cheltuicheltuiţţii anualanual pepe cumpcumpăărareararea dede armearme arar fifi necesarinecesari pentrupentru aa ajutaajuta fiecarefiecare copilcopil defavorizatdefavorizat dindin lumelume ssăă meargmeargăă lala şşcoalcoalăă ((şşii acestacest lucrulucru nunu esteeste realizat)realizat) 11 miliardmiliard dede copiicopii trtrăăiesciesc înîn ssăărrăăciecie (1(1 dindin 22 copiicopii înîn lumelume)) 640640 miliomilioaneane dede oamenioameni trtrăăiesciesc înîn locuinlocuinţţee improvizateimprovizate,, 400400 miliomilioaannee nunu auau accesacces lala apapăă

000000 copiicopii pepe zizi))
000000
copiicopii pepe zizi))

(sigu(sigurrăă)),, 270270 miliomilioaannee nunu auau accesacces lala serviciiservicii sanitare,sanitare, 10.610.6 miliomilioaannee auau muritmurit înîn anulanul

20032003 înainteînainte caca eiei ssăă atingatingăă vârstavârsta dede 55 aniani ((circacirca 25.00025.000--2929

LaLa fiecarefiecare şşasease secundesecunde unun copilcopil moaremoare dede foamefoame înîn lumelume (sursa:(sursa: FAO,FAO, 2009)2009) CircaCirca 8%8% dindin populapopulaţţiaia RomânieiRomâniei trtrăăiaia înîn ssăărrăăciecie lala sfârsfârşşitulitul ananuluiului 20092009 (distribu(distribuţţiaia inegalinegalăă aa ssăărrăăcieiciei pepe mediimedii urban/rural,urban/rural, regiuni,regiuni, judejudeţţe,e, categoriicategorii dede vârstvârstăă şş.a.).a.)

SSăărrăăciacia şşii mortalitateamortalitatea infantilinfantilăă

ş i i mortalitatea mortalitatea infantil infantil ă ă According to UNICEF, 25,000 children die each

According to UNICEF, 25,000 children die each day due to poverty. And they “die quietly in some of the poorest villages on earth, far removed from the scrutiny and the conscience of the world. Being meek and weak in life makes these dying multitudes even more invisible in death.”

SSăărrăăciacia şşii foameteafoametea înîn lumelume

PestePeste 99 milioanemilioane dede oamenioameni mormor anualanual înîn lumelume dindin cauzacauza foameteifoametei şşii malnutrimalnutriţţieiiei (dintre(dintre aceaceşştiatia circacirca 55 milioanemilioane dede copii);copii); AAproximativproximativ 11,,22 miliardemiliarde dede oamenioameni sufersuferăă dede foamefoame (deficien(deficienţţaa dede caloricaloriii şşii proteineproteine);); ÎntreÎntre 22 şşii 33,,55 miliardemiliarde dede oamenioameni auau deficiendeficienţăţă dede micronutrienmicronutrienţţii (deficien(deficienţăţă dede vitaminvitaminee şşii mineralmineralee)),, ex.ex. înîn AfricaAfrica subsahariansubsaharianăă,, lipsalipsa unuiunui singursingur nutrientnutrient,, şşii anumeanume aa vitamineivitaminei A,A, aa dusdus lala orbireaorbirea aa pepesteste 33 milioanemilioane dede copiicopii cucu vârvârsteste pâpânnăă înîn 55 aniani;; CircaCirca 11,,22 miliardemiliarde dede oamenioameni sufersuferăă dede obeobezitatezitate (exces(exces dede zahzahăăr,r, grgrăăsimisimi şşii saresare,, coroboratcoroborat cucu deficiendeficienţţaa dede vitaminevitamine şşii minerale)minerale);; surprinzsurprinzăătortor sausau nu,nu, lala nivelnivel global,global, numnumăărulrul persoanelorpersoanelor carecare sufersuferăă dede malnutrimalnutriţţieie esteeste egalegal cucu alal celorcelor carecare sufersuferăă dede supraalimentare;supraalimentare; PePe dede altaltăă parte,parte, irosireairosirea hraneihranei esteeste unauna foartefoarte maremare:: înîn MareaMarea BritanieBritanie ““oo bunbunăă parteparte (circa(circa 3030--40%40%)) dindin toattoatăă hranahrana produsprodusăă anualanual nunu esteeste niciodatniciodatăă mâncamâncattăă””;; circacirca 4040 miliardemiliarde dede dolaridolari americaniamericani sese pierdpierd anualanual înîn urmaurma neconsumneconsumăăriirii hraneihranei produse;produse; înîn SUA,SUA, circacirca 4040--50%50% ddinin totalultotalul hraneihranei produsprodusăă anulaanula nunu sese consumconsumăă;; CostulCostul medicalmedical directdirect înîn lumelume alal foameteifoametei şşii malnutrimalnutriţţieiiei esteeste eestimatstimat lala circacirca 3030-- 4040 miliardemiliarde dede dolaridolari americaniamericani pepe an.an.

esteeste ee stimatstimat lala circacirca 3030-- 4040 miliardemiliarde dede dolaridolari americaniamericani pepe an.an.

ProcentajulProcentajul dindin populapopulaţţiaia lumiilumii carecare trtrăăieieşştete cucu maimai pupuţţinin dede 11,,2525 $$ pepe zizi (sursa:(sursa: ONU,ONU, estimestimareare 20002000--20062006))

in de de 1 1 , , 25 25 $ $ pe pe zi zi (sursa:
in de de 1 1 , , 25 25 $ $ pe pe zi zi (sursa:

Sources

UNDP, 2009

Sources UNDP, 2009

ConsecinConsecinţţeleele geograficegeografice aleale ssăărrăăcieiciei,, foameteifoametei şşii problemelorproblemelor dede mediumediu

ale ale s s ă ă r r ă ă ciei ciei , , foametei foametei

DeprivareDeprivare şşii excluziuneexcluziune socialsocialăă

DeprivareDeprivare DeprivareDeprivare ~~ ddezavantajezavantaj == varietatevarietate dede

condicondiţţiiii experimentateexperimentate dede oamenioameni ccăărorarora lele lipsesclipsesc anumiteanumite resurseresurse înîn comparacomparaţţieie cucu alalţţiiii dindin comunitatecomunitate CondiCondiţţii:ii:

alimentaalimentaţţie,ie, mediulmediul domestic,domestic, adadăăpost,post, îmbrîmbrăăccăăminteminte CondiCondiţţiiii sociale:sociale: dreptudrepturiri dede angajare,angajare, integrareintegrare socialsocialăă,, recreererecreere,, accesacces lala educaeducaţţieie etc.etc.

DeprivareDeprivare relativrelativăă

ExcluziuneExcluziune socialsocialăă (E.S.)(E.S.) ConceptConcept utilizatutilizat alternativalternativ cucu deprivaredeprivare şşii ssăărrăăciecie RoomRoom (1993,(1993, p.p. 72):72): E.S.=dezavantajE.S.=dezavantaj multidimensionalmultidimensional carecare esteeste dede duratduratăă semnificativsemnificativăă şşii carecare implicimplicăă disociereadisocierea dede mediulmediul socialsocial şşii ocupaocupaţţionalional majormajor alal societsocietăăţţiiii GuvernulGuvernul UK:UK: E.S.E.S. nnuu esteeste identicidenticăă cucu ssăărrăăciacia mmăăsuratsuratăă prinprin veniturivenituri cici esteeste legatlegatăă dede fenomenefenomene precumprecum şşomajul,omajul, discriminarea,discriminarea, lipsalipsa calificcalificăărilor,rilor, veniturileveniturile reduse,reduse, condicondiţţiiii proasteproaste dede locuire,locuire, ratratăă maremare aa criminalitcriminalităăţţiiii şşii disoludisoluţţieie aa familieifamiliei E.S.E.S. ImplicImplicăă “ruptura“ruptura leglegăăturilorturilor sociale”,sociale”, aa “solidarit“solidarităţăţii”ii”

“ruptura“ruptura legleg ăă turilorturilor sociale”,sociale”, aa “solidarit“solidarit ăţăţ ii”ii”

TipuriTipuri dede ssăărrăăciecie

SSăărrăăcia:cia:

RelativRelativăă vversusersus (v(vss.).) aabsolutbsolutăă ExtremExtremăă SeverSeverăă SubiectivSubiectivăă vsvs obiectivobiectivăă DeDe lunglungăă duratduratăă// ttemporaremporarăă ComunitarComunitarăă SSăărrăăciecie vecheveche vsvs ssăărrăăciecie nounouăă

AlteAlte tipuritipuri dede ssăărrăăciecie

ăă AlteAlte tipuritipuri dede ss ăă rr ăă ciecie StructuralStructural ăă DistribuDistribu ţţ

StructuralStructuralăă DistribuDistribuţţionalionalăă ConsensualConsensualăă SocialSocialăă

SSăărrăăciacia absolutabsolutăă vs.vs. SSăărrăăciacia relativrelativăă

SSăărrăăciecie “absolut“absolutăă””:: llipsaipsa resurselorresurselor dede bazbazăă necesarenecesare subzistensubzistenţţeiei (mâncare,(mâncare, apapăă,, îmbrîmbrăăccăăminte,minte, adadăăpostpost şş.a.).a.) SSăărrăăciecie:: condicondiţţiiii dede traitrai subsub unun anumitanumit standardstandard (ex.(ex. 11,5,5 $/$/zizi))

SSăărrăăciacia relativrelativăă:: ddefinitefinităă

social,social, dependentdependentăă dede contextcontext şşii dede cohortcohortăă –– persoanapersoana esteeste ssăăracracăă înîn raportraport cucu ceilalceilalţţii oamenioameni dindin jurjur

persoanapersoana esteeste ss ăă racrac ăă înîn raportraport cucu ceilalceilal ţţ ii oamenioameni dindin jurjur

SSăărrăăciacia extremextremăă,, ssăărrăăciacia severseverăă

SSăărrăăciacia extremextremăă::

“lips“lipsăă atâtatât dede gravgravăă aa resurselorresurselor financiarefinanciare încâtîncât condicondiţţiileiile dede viaviaţăţă aleale persoaneipersoanei suntsunt absolutabsolut inacceptabileinacceptabile pentrupentru oo societatesocietate civilizatcivilizatăă şşii altereazaltereazăă gravgrav demnitateademnitatea fiinfiinţţeiei umane,umane, producândproducând degradegraddăăriri rapiderapide şşii greugreu reversibilereversibile aleale capacitcapacităăţţilorilor dede funcfuncţţionareionare socialsocialăă normalnormalăă”” ((TompeaTompea,, 2007)2007)

SSăărrăăciacia severseverăă

“nivel“nivel atâtatât dede scscăăzutzut alal resurselorresurselor încâtîncât oferoferăă condicondiţţiiii extremextrem dede modestemodeste dede viaviaţăţă,, plinepline dede lipsurilipsuri şşii restricrestricţţii”ii” “nu“nu blocheazblocheazăă efortulefortul dede aa ieieşşii dindin ssăărrăăciecie şşii nicinici redresarea”redresarea”

ii dindin ss ăă rr ăă ciecie şş ii nicinici redresarea”redresarea” Sursa: St ă nculescu, Berevoescu,

Sursa: Stănculescu, Berevoescu, 2004

SSăărrăăciacia obiectivobiectivăă vs.vs. SSăărrăăciacia subiectivsubiectivăă vs.vs. SSăărrăăciacia comunitarcomunitarăă

SSăărrăăciacia obiectivobiectivăă:: mmăăsuratsuratăă prinprin indicatoriindicatori obiectiviobiectivi (relativi(relativi sausau absoluabsoluţţi)i) SSăărrăăciacia subiectivsubiectivăă:: sstabilittabilităă prinprin evaluareaevaluarea subiecsubiecţţilor/oamenilorilor/oamenilor (este(este unun indicatorindicator alal deprivdeprivăăriirii relative)relative) SSăărrăăciacia comunitarcomunitarăă:: lipsalipsa unuiunui serviciuserviciu publicpublic sausau aa infrastructuriiinfrastructurii înîn cadrulcadrul comunitcomunităţăţii;ii; unun serviciuserviciu publicpublic poatepoate fifi declaratdeclarat disponibildisponibil dacdacăă celcel pupuţţinin 80%80% dindin populapopulaţţieie declardeclarăă acestacest lucrulucru

dacdac ăă celcel pupu ţţ inin 80%80% dindin populapopula ţţ ieie declardeclar ăă acestacest lucrulucru

SSăărrăăciacia “veche”“veche” vs.vs. ssăărrăăciacia “nou“nouăă

FranFranţţa,a, MareaMarea BritanieBritanie,, SUA:SUA: vecheavechea ssăărrăăciecie == aa imigranimigranţţilorilor needucaneeducaţţi;i; nouanoua ssăărrăăciecie –– provocatprovocatăă dede şşomajulomajul dede lunglungăă duratduratăă şşii inegalitatea,inegalitatea, masificatmasificat înîn aniianii 8080 aiai sec.sec. XXXX NouaNoua ssăărrăăciecie esteeste abordatabordatăă înîn leglegăăturturăă cucu fenomenefenomene dede excluziuneexcluziune socialsocialăă::

dede excluziuneexcluziune socialsocial ăă :: ŞŞ omajomaj dede lunglung ăă duratdurat ăă

ŞŞomajomaj dede lunglungăă duratduratăă InstabilitateaInstabilitatea relarelaţţiiloriilor socialesociale (divor(divorţţuri,uri, familiifamilii monoparentmonoparentale)ale) ScScăădereaderea solidaritsolidarităăţţiiii dede clasclasăă (sindicate,(sindicate, locurilocuri dede muncmuncăă,, rereţţeleele dede întrajutorarîntrajutorare)e)

NouaNoua ssăărrăăciecie sese considerconsiderăă ccăă aa produsprodus ““subclasasubclasa”” ((underclassunderclass))

MyrdalMyrdal (1963),(1963), underclassunderclass == “o“o clasclasăă neprivilegiatneprivilegiatăă dede şşomeri,omeri, persoanepersoane neangajabileneangajabile şşii subocupatesubocupate,, carecare sese îndepîndepăărteazrteazăă dindin cece înîn cece maimai mult,mult, ffăărrăă speransperanţăţă dede nnaaţţiuneiune înîn întregimeaîntregimea sasa şşii nunu împîmpăărtrtăşăşescesc viaviaţţa,a, ambiambiţţiileiile şşii realizrealizăărilerile acesteiaacesteia ““ NouaNoua ssăărrăăciecie asociatasociatăă cu:cu: vvagabonzi,agabonzi, clasclasăă periculoaspericuloasăă,, culturacultura ssăărrăăciei,ciei, ssăăraciraci

nemerituonemerituoşşi……

politicepolitice

segregarei……

segregare

socialsocialăă cucu implicaimplicaţţiiii economice,economice, geogrageografice,fice, dede mediumediu şşii

SubclasaSubclasa ((underclassunderclass))

AceaAcea parteparte aa ssăăracilorracilor carecare cumuleazcumuleazăă deprivdeprivăăriri multiplemultiple şşii suntsunt caracterizacaracterizaţţii de:de:

şş ii suntsunt caracterizacaracteriza ţţ ii de:de: DependenDependen ţăţă fafa ţăţă dede stat,stat,

DependenDependenţăţă fafaţăţă dede stat,stat, corelatcorelatăă cucu oo perioadperioadăă lunglungăă dede şşomajomaj sausau ieieşşireire dede pepe piapiaţţaa oficialoficialăă aa munciimuncii IzolareIzolare socialsocialăă corelatcorelatăă cucu tendintendinţţaa dede concentrareconcentrare teritorialteritorialăă şşii segregaresegregare spaspaţţialialăă înîn cartierecartiere denumitedenumite ghettoghetto ((poorpoor ghettoghetto)) SubculturSubculturăă deviantdeviantăă –– deviandevianţăţă dede lala valorilevalorile dominantedominante înîn societatesocietate TendinTendinţăţă dede aa aparaparţţineine anumitoranumitor grupurigrupuri minoritareminoritare

ConsecinConsecinţţe???e???

SuprapunereaSuprapunerea efectelorefectelor ssăărrăăcieiciei pestepeste altealte problemeprobleme dede mediumediu (ex.(ex. dedeşşertificarea,ertificarea, mediimedii naturalenaturale şşii artificialeartificiale fragilefragile şş.a.).a.) –– apariapariţţiaia mediilormediilor fragile,fragile, expuseexpuse lala risc,risc, aa impacturilorimpacturilor cumulativecumulative (temporal(temporal şşii spaspaţţial)ial) GenerareaGenerarea dede conflicteconflicte socialesociale şşii teritorialeteritoriale cucu consecinconsecinţţee asupasuprara componentelorcomponentelor dede mediumediu MigraMigraţţiiii teritorialeteritoriale şşii presiuneapresiunea accentuataccentuatăă asupraasupra resurselorresurselor ((existente)existente) PopulaPopulaţţieie ssăăracracăă esteeste asociatasociatăă cucu problemeprobleme dede mediumediu lala nivelulnivelul uunuinui teritoriuteritoriu (ex.(ex. gestionareagestionarea dedeşşeurilor,eurilor, exploatareaexploatarea resurselorresurselor dede solsol şşii subsolsubsol şş.a.).a.) ÎncÎncăălzirealzirea (dereglarea)(dereglarea) climaticclimaticăă vava conduceconduce lala scscăădereaderea producproducţţieiiei dede hranhranăă lala nivelnivel global,global, înîn condicondiţţiileiile înîn carecare cerereacererea esteeste înîn crecreşşteretere CerereaCererea crescâncrescânddăă pentrupentru ““apapăă--subsub--formformăă--dede--cerealecereale”” favorizeazfavorizeazăă oo competicompetiţţieie acerbacerbăă întreîntre mariimarii producproducăătoritori şşii importatoriimportatori dede hranhranăă,, competicompetiţţieie carecare sese aseamanaseamanăă uluitoruluitor dede multmult cucu actualaactuala concurenconcurenţăţă dintredintre mariimarii importatoriimportatori dede petrolpetrol (“(“conflictulconflictul alimentelor”)alimentelor”) NuNu existexistăă unun sistemsistem alimentaralimentar dede rezervrezervăă lala nivelnivel mondialmondial (“sfâr(“sfârşşitulitul hranei?”)hranei?”) ÎnfometareaÎnfometarea dede progresprogres –– dezechilibruldezechilibrul sistemuluisistemului alimentaralimentar mondialmondial –– dezechilibredezechilibre socioeconomicesocioeconomice şşii dede mediumediu

alimentaralimentar mondialmondial –– dezechilibredezechilibre socioeconomicesocioeconomice şş ii dede mediumediu

SurseSurse dede documentare:documentare:

StStăănculescunculescu,, Manuela,Manuela, Sofia,Sofia, BerevoescuBerevoescu,, I.I.,, ((2004),2004), SSăăracrac lipit,lipit, cautcaut altaltăă viaviaţăţă,, Ed.Ed. NemiraNemira,, BucureBucureşşti.ti. ShawShaw,, M.M. etet al.,al., (2007),(2007), TheThe handbookhandbook ofof inequalityinequality andand socioeconomicsocioeconomic positionposition,, PolicyPolicy Press.Press. TompeaTompea,, A.A.,, ((2007),2007), SSăărrăăcie,cie, înîn EnciclopediaEnciclopedia dezvoltdezvoltăăriirii sociale,sociale, (Zamfir,(Zamfir, C.,C., StStăănescunescu,, S.,S., coordcoord.),.), PoliromPolirom,, BucureBucureşştiti RobertsRoberts,, P.,P., (2008),(2008), SfârSfârşşitulitul hraneihranei –– pericolulpericolul înfometînfometăăriirii înîn eraera hipermarketurilorhipermarketurilor,, Ed.Ed. LiteraLitera InternaInternaţţional,ional, BucureBucureşşti.ti.

InternaInterna ţţ ional,ional, BucureBucure şş ti.ti. www.unep.org www.unep.org www.oecd.org www.oecd.org

www.unep.orgwww.unep.org

www.oecd.orgwww.oecd.org

www.fao.orgwww.fao.org

http://en.wikipedia.org/wiki/Povertyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Poverty

http://www.poverty.cohttp://www.poverty.comm

httphttp://www.globalissues.org://www.globalissues.org

http://http://www.undp.orgwww.undp.org//povertypoverty

http://www.grida.nohttp://www.grida.no