PRIMITIVE ,,PERECHE’’

Prof. Georgeta Nicolescu

Pentru a calcula primitive funcţiei f(x) =sin2x în multe manuale se recomandă

integrarea prin părţi:

= =- = - sin x cos x + =

= -sin x cos x + = - sin x cosx + x - =>

=> = (x – sin x cos x) + C => = ( x - sin2x) + C

Dacă foloseam formula de ,,liniarizare’’ sin2x = (1 – cos2x)/2 atunci:

1 − cos 2 x
= ∫ 2
dx , deci:

1 − cos 2 x
= ∫ 2
dx = ( ∫ dx − ∫ cos 2 xdx ) = ( x - sin2x) + C .

Se poate folosi şi următoarea soluţie :

Fie I = şi J = ∫ cos 2 xdx atunci

I+J= + ∫ cos 2 xdx = ∫ (sin 2 x + cos 2 x)dx = ∫ dx = x + C

1
I-J= - ∫ cos 2 xdx = ∫ (sin 2 x − cos 2 x)dx = ∫ (− cos 2 x)dx = − sin 2 x + C
2
⎧I + J = x + C
⎪
Din sistemul: ⎨ 1 se obţine:
⎪⎩ I − J = − 2 sin 2 x + C

I = ( x - sin2x) + C ; J = ( x + sin2x) + C .

În cadrul acestei soluţii , pentru calculul unei primitive am folosit o altă primitivă ce a
condus destul de rapid la obţinerea unui sistem din care rezultă ambele primitive.
Aceste primitive se consideră a fi ,,primitive perechi’’ .
1 

 
 ∫ sin xe
x
I.1. Să calculăm: dx

∫ cos xe dx
x
Fie J = Avem:

∫ (cos x + sin x)e dx = ∫ (sin xe )' dx = sin xe x + C

x x
I+J=

∫ (sin x − cos x)e dx = - ∫ (cos xe )' dx = − cos xe x + C

x x
I-J=

Rezolvând sistemul obţinem :

1
I= (sin x − cos x)e x + C
2

1
J= (sin x + cos x)e x + C
2

I.2. Să se calculeze:

sin x π
I= ∫ sin x + cos x dx , x ∈ (0, )
2

cos x π
Considerăm J = ∫ sin x + cos x dx , x ∈ (0, )
2

sin x + cos x
I+J= ∫ sin x + cos xdx = ∫ dx = x + C

sin x − cos x (sin x + cos x)'

I–J= ∫ sin x + cos x dx = − ∫ sin x + cos x
dx = − ln(sin x + cos x) + C

de unde:

1
I= ( x − ln(sin x + cos x)) + C
2

2 

 
 1
J= ( x + ln(sin x + cos x)) + C
2

Orice metodă de schimbare de variabilă ar fi condus , în acest caz , la calcule mai lungi.

I.3. Fie
sin x cos x
I= ∫ 2 + sin 2 x
dx şi J= ∫ 2 + sin 2 x
dx

sin x + cos x (sin x − cos x)' sin x − cos x

I+J= ∫ 2 + sin 2 x
dx = ∫ 2 + sin 2 x
dx = arcsin
3
+C

sin x − cos x (sin x + cos x)'

I – J =∫ dx = − ∫ dx =
2 + sin 2 x 2 + sin 2 x

= ln(sinx+cosx+ 2 + sin 2 x ) + C .

Se rezolvă sistemul având în vedere faptul că:

u ' ( x)
∫ a + u ( x)
2 2
dx = ln(u ( x) + a 2 + u 2 ( x) ) + C .

În exemplele considerate, până acum intuirea ,,integralei pereche” (adică a integralei

nedefinite notate cu J) a fost aproape ,,naturală” .

II. Metoda ,,integralelor pereche” merge şi în orice integrală de forma

e x + g ( x)
∫ e x + f ( x) dx pe un interval pe care e + f(x) ≠ 0
x
I=

Fiind dată funcţia f derivabilă, încercăm să determinăm două funcţii g şi h astfel încât:
g(x) + h(x) = f(x)
g(x) + h(x) = f’(x)
1 1
De aici g(x) = ( f ( x) + f ' ( x)) iar h(x) = ( f ( x) − f ' ( x)) .
2 2
1
Deci metoda se poate aplica pentru g(x) = ( f ( x) + f ' ( x)) şi
2
determinarea lui J este imediată :
3 

 
 h( x )
J= ∫e x
+ f ( x)
dx

De exemplu , dacă se cere să calculăm:

e x + 2x 2 + 5x + 2
I= ∫ e x + 4 x 2 + 2 x + 2 dx , pe un interval pe care numitorul nu se anulează, considerăm

f(x) = 4x2 + 2x + 2 , f’(x) = 8x + 2 ,

1
g(x) = (4x2 + 2x + 2 + 8x + 2) = >
2

g(x) = 2x2 + 5x + 2 şi deci

1
h(x) = (4x2 + 2x + 2 - 8x - 2) = >
2

2 x 2 − 3x
h(x) = 2x2 – 3x , atunci ne ajutăm de J = ∫ e x + 4 x 2 + 2 x + 2 dx şi
1
obţinem I = (x + ln| ex + 4x2 + 2x+2 |) + C
2

1
şi J= (x – ln| ex + 4x2 + 2x+2 |) + C .
2

2 sin x + cos x + 2
II.2. Să calculăm: I = ∫e x
+ sin x + 3 cos x + 4
dx

notăm f(x) = sinx + 3cosx + 4

f’(x) = cosx - 3sinx

1
De aici: ( f ( x) + f ' ( x)) = − sin x + 2 cos x + 2
2

1
iar [ f ( x) − f ' ( x)] = 2 sin x + cos x + 2
2

e x − sin x + 2 cos x + 2
Deci: J = ∫ x dx
e + sin x + 3 cos x + 4

4 

 
 e x + sin x + 3 cos x + 4
I+J= ∫ e x + sin x + 3 cos x + 4 dx = ∫ dx = x + C
2 sin x + cos x + 2 − e x + sin x − 2 cos x − 2 − e x − cos x + 3 sin x
I–J= ∫ dx = ∫ e x + sin x + 3 cos x + 4 dx =
e x + sin x + 3 cos x + 4

(e x + sin x + 3 cos x + 4)'

= -∫ x dx = - ln|ex + sinx + 3cosx + 4| + C
e + sin x + 3 cos x + 4

De aici obţinem I şi J
e x + g ( x) h( x )
În concluzie dacă I = ∫ dx şi J= ∫e dx , unde
e x + f ( x) x
+ f ( x)
ex + f(x) ≠ 0, g(x) + h(x) =f(x) şi g(x) - h(x) = f’(x) , rezultă I + J = x + C, iar
I – J = ln|ex + f(x)|+C .

x 11
III. Şi să calculăm: I = ∫ 16 dx , x > 0 .
x +1
x3
Fie J = ∫ 16 dx
x +1

1 1
x 11 + x 3 x + 5 3
( x 4 − 4 )'
I + J = ∫ 16 dx = ∫ x 1 1 1 1
dx = ∫ x dx = arctg (x 4 − 4 ) + C
x +1 1
x8 + 8 4 1
(x4 − 4 )2 + 2 4 2 2 x
x x

1 1 1
x11 − x 3 x − 5 3
( x 4 + 4 )' x4 + 4 − 2
I – J = ∫ 16 dx = ∫ x dx 1 1
= ∫ x dx = ln x +C
x +1 1
x + 8
8 4 1
(x + 4 ) − 2
4 2 8 2 1
x + 4 + 2
4

x x x

Să descoperim împreună ,,trucul”. Vrem să găsim două funcţii g şi h, derivabile pe

(0, +∞) sau pe un alt interval ce nu-l conţine pe zero , cu proprietăţile: g2 (x) + a2 = h2(x) –b2 .

g ' ( x) h' ( x )
Atunci: I + J = ∫g 2
( x) + a 2
dx iar I – J = ∫h 2
( x) − b 2
dx

1 g ' ( x ) + h' ( x ) 1 g ' ( x ) − h' ( x )

Rezultă: I =
2 ∫ f ( x)
dx , J = ∫
2 f ( x)
dx

5 

 
 unde f(x) = g2 (x) + a2 = h2(x) - b2

2 2 2 2
Cum ( ∀)α ∈ ℜ , α +1/α =(α-1/α ) + 2=(α +1/α ) – 2 este suficient ca f să
*

fie de forma f(x) = u2 (x) + 1/u2(x) şi atunci g(x) = u(x) - 1/u(x) iar h(x) = u(x) + 1/u(x)
g’(x) = u’(x) + u’(x)/u2(x) ; h’(x) = u’(x) – u’(x)/u2(x) ; g’(x) + h’(x) = 2 u’(x)
g’(x) - h’(x) = 2 u’(x) / u2(x)

u ' ( x) u ' ( x)u 2 ( x)

Deci: I = ∫ 2 dx = ∫ u 4 ( x) + 1 dx
u ( x) + 1 / u 2 ( x)

u ' ( x) / u 2 ( x) u ' ( x)
J= ∫ 2 dx = ∫ u 4 ( x) + 1 dx
u ( x) + 1 / u 2 ( x)

În cazul particular u(x) = x4 regăsim cazul dat .

x2 1
Pentru u(x) = x = > I = ∫ x 4 + 1 dx ; J = ∫x 4
+1
dx

2x 5 2x
Pentru u(x) = x 2
=> I= ∫ 8
x +1
dx ; J = ∫ x + 1 dx
8

3x 8 3x 2
Pentru u(x) = x 3
= > I = ∫ 12
x +1
dx ; J = ∫ x12 + 1 dx
Alte cazuri particulare:

sin 2 x cos x cos x

1. u(x) = sinx = > I = ∫ sin 4 x + 1 dx ; J = ∫ sin 4
x +1
dx

cos x(sin 2 x + 1) cos x(1 + 1 / sin 2 x)

I+J= ∫ sin 4 x + 1 dx = ∫ sin 2 x + 1 / sin 2 x dx =
(sin x − 1 / sin x)' 1
= ∫ (sin x − 1 / sin x)2
+2
dx =
2
arctg (sin x − 1 / sin x ) + C

1
sin x +− 2
(sin x + 1 / sin x )' 1 sin
I–J= ∫ dx = ln x +C
(sin x + 1 / sin x) 2 − 2 2 2 sin x + 1 + 2
sin x
6 

 
 e3x ex
2. u(x) = e = > I = ∫ 4 x
x
dx ; J = ∫ e 4 x + 1 dx
e +1

ln 2 x 1
3. u(x) = ln x = > I = ∫ dx ; J = ∫ x(ln dx
x(ln 4 x + 1) 4
x + 1)

1 1
− *
x 2 x 2 dx = −1
4. u(x) = 1/x = > I= ∫ 1 ∫ x +1
4
dx
+1
x4

1
−
x 2 dx = − x dx
2
J= ∫ 1 ∫ x4 +1
+ 1
x4

IV. Pentru a calcula

x2
I= ∫ a 2 − x 2 dx , x ∈ (-a,-a) este suficient să considerăm J = ∫ a2 − x2
dx

I + J = ∫ ( a 2 − x 2 + x 2 / a 2 − x 2 )dx = ∫ a 2 / a 2 − x 2 dx = a 2 arcsin x / a + C

I – J = ∫ ( a 2 − x 2 − x 2 / a 2 − x 2 )dx = ∫ ( x a 2 − x 2 )' dx = x a 2 − x 2 + C

1 2 x
De aici , I = (a arcsin + x a 2 − x 2 ) + C
2 a

x2
∫ x − a dx , a > 0, vom considera J = ∫
2 2
Pentru I = dx , unde x parcurge
x2 − a2
un interval inclus în (-∞,-a) sau în (a,+∞ ) .

I + J = ∫ ( x 2 − a 2 + x 2 / x 2 − a 2 )dx = ∫ ( x x 2 − a 2 )' dx = x x 2 − a 2 + C

I – J = ∫ ( x 2 − a 2 − x 2 / x 2 − a 2 )dx = ∫ − a 2 / x 2 − a 2 dx = − a 2 ln x + x 2 − a 2 + C

1
Obţinem: I = ( x x 2 − a 2 − a 2 ln x + x 2 − a 2 ) + C
2
7 

 
 x2
În sfârşit , dacă I = ∫ x 2 + a 2 dx , x∈ ℜ, a ∈ ℜ , luăm J = ∫ x2 + a2
dx

şi I + J = ∫ ( x x 2 + a 2 )' dx = x x 2 + a 2 + C

a2
I–J= ∫ x +a
2 2
dx = a 2 ln( x + x 2 + a 2 ) + C

1
obţinem : I = [ x x 2 − a 2 − a 2 ln( x + x 2 + a 2 )] + C
2

În acest context este clar că pentru a calcula ∫ ax 2 + bx + c dx putem să folosim

substituţiile lui Euler dar şi metoda ,,primitivelor pereche” .

Evident că, pentru a<0 şi Δ<0, problema nu are sens.

Pentru celelalte trei situaţii:

1. a<0 şi Δ>0; 2. a>0 şi Δ>0; 3. a>0 şi Δ<0

problema revine la unul din cazurile analizate anterior.

Cum înţelegerea unei soluţii nu înseamnă şi stăpânirea metodei,este necesar să

construim şi să calculăm exemple asemănătoare celor comentate,cum ar fi:

sin x − 2 cos x sin x

1) ∫ 2 sin x + 3 cos x dx 3) ∫ sin 3
x + cos 3 x
dx

cos x sin x − 2 cos x + 3

2) ∫ sin x + 2 cos x + 3 dx 4) ∫ 3 sin x + 2 cos x + 4

8 

 
 BIBLIOGRAFIE

1. Catalin - Petru Nicolescu - " Analiza matematica - Aplicatii " Ed. Albatros 1987
2. Lia Arama - " Probleme de calcul diferential si intregrale " Ed .Tehnica 1978
3. Ion Petrica , Emil Constantinescu , Dumitru Petre – "Probleme de analiza matematica"
Ed . Petrion 1995
4. Mircea Ganga – "Elemente de analiza matematica" Ed. Mathpress 1998
5. Adrian Ghioca – "Tentatia algoritmului" Ed. LVS CREPUSCUL 1996
6. Gazeta matematica

9