UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Specializarea Tehnologii speciale in industria alimentara

ANALIZA MERCEOLOGICA A IAURTULUI CU PULPA DE

CAPSUNI

Studenti:
Lisca Ionela
Stanculescu Catalin
 Cuprins

Introducere .................................................................................................................................
Capitolul I....................................................................................................................................
Tehnologia de obtinere ...............................................................................................................
1.1. Concept ........................................................................................................................
1.2. Tehnologia clasică de obţinere .....................................................................................
Capitolul II.................................................................................................................................
Prezentarea marcilor analizate .................................................................................................
2.1. Danone ..........................................................................................................................
2.2. ZuZu
2.3. Covalact .........................................................................................................................
2.4. Jogobella ........................................................................................................................
2.5. Milbona ..........................................................................................................................
Capitolul III................................................................................................................................
Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni..................................................................................
3.1. Analiza pietei ..................................................................................................................
3.2. Standardizarea ...............................................................................................................
3.3. Ambalarea si etichetarea ................................................................................................
3.4. Codurile de bare ............................................................................................................
3.5. Descrierea ambalajului ...................................................................................................
3.5.1. Danone Nutriday Delicios .........................................................................................
3.5.2. ZuZu
3.5.3. Covalact de Tara......................................................................................................
3.5.4. Jogobella .................................................................................................................
3.5.5. Milbona
Concluzii ...................................................................................................................................
Bibliografie ................................................................................................................................
 Introducere

Cuvintul iaurt vine din limba turca, cuvintul turc youghurmak avand semnificatia a
ingrosa. Cuvintul iaurt sau yogurt este utilizat in mod curent, atat in America de Nord, cat si
in Europa, fiind versiunea moderna a laptelui prins de altadata.

Iaurtul este un produs alimentar cunoscut şi folosit din vremuri străvechi, din Balcani
în Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. Modul de preparare variază în funcţie de aria
culturală, însă toţi cei care au consumat laptele fermentat, din antichitate până astăzi, îi
cunosc virtuţile.
Într-una din cele mai celebre lucrări de medicină arabă, publicată în anul 633, este
recomandată folosirea iaurtului împotriva dizenteriei şi a tuturor bolilor inflamatorii ale
stomacului, ficatului şi intestinului. Folosind o sintagmă rămasă celebră, medicul arab
spune:“Curăţaţi-vă organismul de otrăvuri distrugându-le.”

Originar din Asia Mică şi Peninsula Balcanică, iaurtul se bucură de cea

mai mare apreciere din partea consumatorilor, fiind produsul lactat acid ce se
fabrică cel mai mult în ţara noastră, precum şi în multe alte ţări din întreaga lume, sub
diferite denumiri şi forme de prezentare.

La începutul secolului XX, la Paris, un savant rus, profesorul Ilya Ilich Metchnikoff,
directorul Institutului Pasteur, a arătat cum consumul frecvent de iaurt este benefic pentru
sănătate, datorită culturilor lactice de bacterii vii.

Iaurtul cu umplutură de fructe adăugate a fost patentat pentru prima dată în

1933, în Praga. În masă a fost produs de către compania Danone, în Statele Unite, în 1947.

Profesorul Metchnikoff a lansat ipoteza că longevitatea recunoscută a unor popoare

precum bulgarii, turcii şi armenii, se datorează unei particularităţi a dietei lor. Aceste
popoare consumau zilnic mari cantităţi de lapte fermentat (strămoşul iaurtului). El a
descoperit cei doi fermenti lactici utilizati pentru fabricarea iaurtului: Streptococcus
thermophilus si Thermobacterium bulgaricus. Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita
absolut din intamplare. In foarte multe tari: Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea
iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se
raspandeste si in Europa Occidentala.

Lucrările lui Metchnikoff şi notorietatea de care s-au bucurat au stimulat naşterea

industriei iaurtului. Prima companie producătoare de iaurt la scară industrială, cu fermenţi
furnizaţi de Institutul Pasteur a fost înfiinţată în 1919, la Barcelona, de Isaac Carasso. Fiul
acestuia, Daniel – sau Danone, cum îi spunea tatăl său – a dus afacerea mai departe în
Franţa, întreaga Europă şi apoi în întreaga lume. Datorită beneficiilor sale pentru sănătate,
primele borcane de iaurt au fost distribuite în farmacii.

Produsele din lapte fermentat, şi în special iaurtul, formează o categorie de alimente

importante pentru nutriţia noastră. Pe lângă gustul plăcut şi valoarea nutriţională, culturile
de fermenţi activi ai iaurtului au efecte pozitive asupra sănătăţii. În plus, iaurtul este o sursă
de proteine, calciu, fosfor şi vitamina B2.

In America de Nord, desi a cunoscut succesul mai tarziu, iaurtul este astazi consumat
in cantitati importante. Europenii continua totusi sa ramana cei mai mari consumatori de
iaurt, cantitatea consumata de ei fiind de aproximativ 12-20 l persoana pe an (in Canada, de
pilda, consumul este de 3,7 l de persoana pe an).

La început, iaurtul se obţinea din lapte de oaie, în prezent acesta se

fabrică cel mai mult din lapte de vacă, în mai multe tipuri ce se deosebesc prin
conţinutul dse grăsime şi substanţă uscată. În ultimii ani producţia realizată pe plan
mondial, precum şi în ţara noastră ,a crescut foarte mult ca urmare a perfecţionării
tehnologiei de fabricaţie, a îmbunătăţirii condiţiilor de ambalare şi a diversificării
formelor de prezentare, precum şi a fabricării unor noi sortimente (cu diferite
ingrediente şi arome). Toate acestea fac produsul mai atractiv, satisfăcând
diferitele preferinţe ale consumatorului.
 Capitolul I

Tehnologia de obtinere

1.1. Concept

Iaurtul este un produs lactat acidulat dietetic ce este obţinut din laptele de vacă,
rezultat din activitatea a două bacterii lactice termofile (Streptococcus salivarius,
ssp.Thermophilus şi Lactobacilius delbreckii ssp. Bulgaricus), respectivi a doi fermenţi
asociaţi lactici.
Fermentaţia lactică se produce la temperatura de 44-45°C, intr-un interval de 2-3 ore.
Aciditatea formată poate conduce la coagularea laptelui, în care acesta nu trebuie să fie
sub 80° Dornic. Când iaurtul este fabricat trebuie să se menţină un judicios echilibru în
dezvoltarea celor două bacterii lactice, pentru a se obţine un produs suficient de acid şi
aromatic. Pentru dezvoltarea acestor bacterii este nevoie de prezenţa aminoacizilor,
peptidelor dar şi a lactozei.
Aroma şi gustul iaurtului, chiar aparenţa acestuia sunt date de diverşi compuşi
volatili şi aromatici a căror dezvoltare este favorizată de prezenţa lactozei. Acidul
lactic este cel care îi conferă iaurtului gustul acidulat, iar diacetilui îi conferă gustul
fin.

1.2. Tehnologia clasică de obţinere

Tehnologia clasică de obţinere a iaurtului cu pulpa de fructe presupune parcurgerea următoarelor

etape:

 Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui

 Normalizare
 Omogenizare
 Pasteurizare
 Răcire la temperatura de însămânţare
 Însămânţare
  Termostatare
 Prerăcire
 Amestecare
 Ambalare
 Răcire
 Depozitare

a) Recepţia calitativă şi cantitativă a laptelui

Iaurtul se fabrică din lapte de vacă, oaie sau bivoliţă. Laptele materie primă trebuie să
fie propriu consumului uman, stabil la încălzire (aciditate de maximum 19ºT) şi să nu conţină
reziduuri de antibiotice.

b) Normalizarea (standardizarea)
Laptele utilizat în procesul tehnologic poate fi lapte crud integral, lapte parţial sau
total degresat sau lapte îmbogăţit cu unii constituenţi. Normalizarea laptelui se face în funcţie
de tipul dorit de iaurt:

 Iaurt slab, din lapte smântânit cu maxim 0,1% grăsime;

 Lapte gras, din lapte cu 2,8% grăsime;

 Iaurt foarte gras, special, din lapte cu 6,0% grăsime.

 iaurt extra, foarte gras, din lapte cu 4% grăsime şi 15%

substanţă uscată, ce se obţine prin concentrarea parţială a laptelui, operaţiune ce
poate fi făcută doar în fabrici sau secţii dotate cu instalaţii de concentrare cu vacuum,
special prevăzute în acest scop.

c)Omogenizarea
Omogenizarea se face în scopul de a împiedica separarea grăsimii şi de a
conferi produsului calităţi organoleptice superioare. Prin fragmentarea globulelor
de grăsime şi a miceliilor de cazeină sunt asigurate premizele formării unor
particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grăsimii
se realizează uniform, cazeina este mai uşor digestibilă, iar eliminarea zerului este redusă.
Omogenizarea se realizează prin trecerea laptelui încălzit uşor (cca. 20–60ºC), printr-un aparat
special, la o presiune de cca. 150 atm.

d)Pasteurizarea
Pasteurizarea laptelui materie primă reprezintă o etapă extrem de
importantă, care influenţează atât salubritatea, cât şi proprietăţile organoleptice ale
produsului finit. În sistemul clasic, pasteurizarea se realizează prin încălzirea laptelui la 80–
90ºC, timp de 20–30 minute sau la 90–95ºC, timp de 5 minute. Pasteurizarea laptelui
se face în vane cu pereţii dubli sau în instalaţii de pasteurizare. Normele de
temperatură şi timp sunt mult superioare pasteurizării obişnuite. Acest lucru este
absolut necesar din mai multe considerente, atât de ordin microbiologic, cât şi de ordin
tehnologic.
Din punct de vedere microbilogic, încălzirea laptelui la asemenea temparaturi asigură
distrugerea tuturor bacteriilor lactice şi a bacteriilor de poluare (cel puţin formele vegetative).
Acest lucru este absolut necesar deoarece supravieţuirea în lapte a levurilor, a miceţilor şi a
u n or ba c t er i i ae ro b e ar e e f ec t e ne ga t i v e as up r a co ns e r v abi l i t ă ţ i i
a c e s t ui a . În p l u s , p r i n aplicarea unor temperaturi ridicate are loc distrugerea
substanţelor naturale inhibatoare din lapte şi reducerea potenţialului redox al laptelui,
prin eliberarea unor aminoacizi şi scăderea cantităţii de oxigen dizolvat. T o a t e a c e s t e
elemente concură la crearea unui mediu aproape ideal
p e n t r u multiplicarea şi acţiunea microorganismelor din cultura starter. D i n p u n c t d e
vedere tehnologic, aplicarea unor temperatur i înalte conduce la
denaturarea parţială/totală a proteinelor solubile. În consecinţă, creşte capacitatea de
hidratarea proteinelor laptelui, fapt care conduce la formarea unui coagul cu o
consistenţă relative fermă, dar cremoasă, apreciat de către consumatori. C â n d
pasturizarea se realizează în vane, laptele este agitat continuu
în scopul uniformizării temperaturii şi prevenirii fenomenului Maillard. Ca etapă
intermediară, după pasteurizare, poate interveni concentrarea laptelui, care a r e c a s c op
ati n ge r e a u nu i c on ţ i nut opt im d e su bs t anţ ă us c a t ă ş i d e gr ă s im e , ş i
i nd i r e c t , obţinerea unui coagul cu proprietăţi organoleptice superioare. Concentrarea
parţială asigură reducerea volumului iniţial al laptelui cu cca. 10 –20%, astfel încât
conţinutul de substanţă uscată ajunge la cca. 15%, iar densitatea atinge 1,034–1,036 (se
indică în special la obţinerea iaurtului din lapte degresat, a iaurtului extra şi a iaurtului cremă).

e ) R ă c i r ea l ap te lui l a t e mp e ra tu r a d e în să mâ n ţa r e
După expirarea timpului de menţinere la temperaturi ridicate (80–90ºC sau 90–95ºC),
în vanele de fermentare sau în rezervorul instalaţiei de pasteurizare, laptele este
răcit la temperatura de 45–48ºC pentru însămânţare cu culturi lactice. Operaţiunea se
realizează prin introducerea de apă rece de la reţea între pereţii dubli sau canalele
spirale ale vanei, sub agitare continuă a laptelui. Temperatura la care se face
răcirea laptelui, depăşeşte cu puţin temperatura optimă de dezvoltare a
microflorei specifice iaurtului – care este de 43–45ºC,depaşire ce se face cu scopul de
a acoperi pierderile de căldură ce se produc în mod inevitabil în timpul peamabalării şi a
manipulării ambalajelor cu lapte însămânţat, până la introducerea în termostat.

f)Însămânţarealaptelui
Pentru fermentarea laptelui şi obţinerea produsului cu proprietăţi specifice, laptele se
însămânţează cu o cultură liofilizată de bacterii lactice prin „inoculare directă” ce
are în c o m p on e nţ ă b a c t e r i i l e l a c t i c e t e r mo f i l e : Streptococcus termophilus si
Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus. De asemenea însămânţarea laptelui mai poate fi făcută cu
maia de bacterii lactice selecţionate. În timpul adăugării culturilor starter şi după aceea, laptele
va fi agitat, pentru a asigura o repartizare cât mai uniformă a acestora. Un aspect
important ce trebuie avut în vedere la însămânţarea laptelui este corelarea cantităţilor de
lapte din vană cu capacitatea termostatului, în sensul că, întreaga cantitate de lapte însămânţat
şi ambalat, rezultat dintr-o vană, să intre în totalitate în camera de termostat existentă. De
asemenea, la stabilirea cantităţilor de lapte ce se însămânţează se va ţine seamă de capacitatea
maşinii de ambalare, astfel ca operaţiunea să nu dureze prea mult (cel mult o oră), întrucât, o
durată prea mare ar putea să dăuneze procesului de coagulare a laptelui.
 g) Ambalarea laptelui însămânţat
După încorporarea fructelor se trece la dozarea în ambalaje din polipropilenă/polistiren
( 1 25 - 15 0 g pe nt r u po r ţ i i i nd i vi du a l e s au 50 0 g p en t r u p o r ţ i i f am i l i a l e ) ş i
î n chi d e r e c u f oli e d e aluminiu. Dozarea iaurtului în ambalaje se va realiza cu ajutorul
unei maşini automate de ambalare produse lactate vâscoase, la pahare
Paharele cu iaurt se aşează în navete de material plastic şi se introduc în camera de
răcire pentru răcirea finală.

Lapte însămânţat destinat fabricării iaurtului, poate fi ambalat în:

 Pahare din material plastic, cu capacitate de 125 –500 g,
închise prin termosudar cucapace din folie de aluminiu;
 Flacoane din material plastic (PET), închise cu capac înfiletat,
având capacitatea de 250–1000 g;
 Găletuţe din material plastic, închise cu capac aplicat, sigilat
şi prevăzute cu mâner flexibil, având capacitatea de 1000 g.
Condiţiile care trebuie să le îndeplinească ambalajele folosite sunt, în general aceleaşi
ca la ambalarea laptelui de consum. De asemenea, se vor respecta prevederile din
normele i gi e n i co - s an i t a r e p en t ru a l i me n t e ş i No rm a s a ni t a r ă ve t er i n a ră
r e f e r i t o a r e l a m a t e r i a l e l e fo l o s i t e l a co n f e c ţ i on a r e a am b a l a j e l o r , p r e cum
ş i c on diţi i l e î n ca r e s e f a c e a mb a l a r e a produsului în secţia de fabricaţie.
O p e r a ţ i un e a d e amb a l ar e p r op r i u - z i s ă s e f a c e î n m od d i f e r i t , î n f un c ţ i e
d e f e l u l ambalajelor şi a utilajelor folosite.

h ) T e r mo s t a ta r e a pe n t ru f e r me n ta r e
R e c i pi en t e l e î n c are a f o s t am b a l a t l ap t e l e s un t i nt ro du s î n c am e r e
s p e c i a l e d e termostatare. Termostatarea asigură condiţii optime pentru
multiplicarea şi acţiunea celor două specii bacteriene. Cultura starter termofilă
realizează sub raport tehnologic două acţiuni principale: prima constă în
transformarea lactozei în acid lactic, iar cea de a doua constă în modificarea proprietăţilor
iniţiale ale laptelui şi apariţia altora noi, caracteristice produsului format. Cele două specii care
compun cultura starter acţionează sinergetic, stimulându-se una pe cealaltă. Multiplicarea
lui Lactobacillus delbrueckii ssp. Bulgaricus e s t e î ns oţ i t ă de e l i b e r a r e a ş i
acumularea unor produşi rezultaţi din metabolizarea unor aminoacizi, produşi
necesari creşterii şi multiplicării celei de a doua specii. În acelaşi timp Streptococcus
salivarius ssp.thermophilus acţionează favorabil lactobacililor prin scăderea
concentraţiei de oxigen şi generarea unor cantităţi de acid formic. Acţiunea acidifiantă a
lactobacililor este mult mai intensă decât cea a streptococilor: practic, lactobacilii pot
produce acid lactic până la 4%, comparativ cu 0,6 –1,1% în cazul streptococilor.
Acumularea progresivă a acidului lactic contribuie la scăderea pH-ului şi solubilizarea
calciului coloidal. Atingerea punctului izoelectric al cazeinei (pH 4.6) antrenează
coagulareac a z e i n e i . A c i d ul lactic a c u mul a t i n hib ă d ez v olt a r ea
m i c r oo r ga ni sm e l or i n dez i r a bil e , generatoare de gaze sau putrefiante. Acidifierea
este intensă şi determinantă în cazul iaurtului ca produs lactat acid. Activitatea fermentativă a
celor două specii bacteriene se soldează cu a c u m ul a r e a d e a c i d l ac t i c ş i a l de hi dă
a c e t i c ă , s ub s t a nţ e c a r e i mp r im ă a roma sp e c i f i c iaurtului. Termostatarea se
realizează prin menţinerea recipienţilor la 43 –45ºC, timp de 2,5–3 ore.
A c t i vit a t e a ba c t e r i a n ă se s ol d e az ă c u a c i d i f i er e a am e s t ec u l ui , fo rm a rea
c o a gu l ul ui caracteristic şi apariţia aromei specifice. Fermenatarea se întrerupe când
coagulul este bine format, iar aciditatea are valori de 80–90ºT (pH 4,6–4,7).

i)Răcireaprodusului
După terminarea termostatării, se procedează la răcirea produsului, operaţiune ce se
face în două faze:
 P r e r ăc i r e a pâ n ă l a t em p er a t u r a d e 1 8 – 2 0 º est e i nd i cat
s ă s e r ea l i z ez e chia r î n ca m er a d e t e rm os t a t ar e , p r i n î ntr e r u pe r e a
a ge n t ulu i d e î n c ă l z i r e ş i v e ntil a r e a aerului. Această operaţiune are
rolul de a întări coagulul, prevenindu-se astfel unele defecte privind
consistenţa produsului ce s-ar putea datora manipulării cu ocazia introducerii
în camera frigorifică.
 Răcirea la temperatura de 2–8ºC ce se realizează de regulă în camere
frigorifice. Ca u r m a r e , i au r t ul su f e r ă u n p r o c es d e m a t u rar e f i z i c ă ,
c o a gu l ul de v en i n d m a i compact, aroma se accentuează, iar gustul este plăcut.
La secţiile de capacitate mică, ce realizează zilnic, într-un singur ciclu o producţie de
 i a ur t m a i re du s ă , es t e d eo s ebi t d e ut i l ă fo l os i re a un or ca m e r e de
t e rm ost a t ar e c ar e su nt prevăzute, pe lângă instalaţia de încălzire şi cu posibilităţi
de răcire la temperaturile necesare. În acest caz, în aceeaşi încăpere se realizează
termostatarea, prerăcirea şi răcirea profundă a produsului.

j) Depozitarea produsului
Iaurtul se depozitează la temperatura de 2– 8 º C în camere
frigorifice curate, d ez i nf e c t a t e ş i l i p s i t e d e mi ro su r i s t r ă i n e . De
a s em e n e a , l a d epoz i t a r ea i a ur t ul ui s e v o r respecta condiţiile prevăzute de
Normele de igienă şi Norma sanitară veterinară. Caracteristicile calitative optime ale iaurtului
se obţin după 10–12 ore de menţinere la temperatura de depozitare, motiv pentru care,
nu este indicată livrarea înaintea expirării acestei perioade de păstrare.

Iaurturile cu fructe sunt o sursă de vitamine. Acestea furnizează în principal vitamina

B12, iar într-o proporţie mai mică, B2. Iaurtul cu fructe conţine cam 10% zahăr adăugat, dar
aduce organismului şi calciu, şi proteine, deci este evident un aliment mai complet, de preferat
altor surse de glucide. Cel mai important lucru este aportul de calciu, de aceea este
recomandat să se consume zilnic iaurt de orice tip, întrucât furnizează calciu într-o formă cu
biodisponibilitate foarte ridicată. Aportul vitaminelor datorat fructelor şi legumelor adăugate
în iaurturi nu este de luat în considerare, întrucât acestea din urmă trebuie consumate
proaspete, pentru ca organismul nostru să asimileze vitaminele cât mai bine.

Fructele ce urmeaza a fi incorporate in iaurt sunt atent selectionate, iar impreuna cu

iaurtul se pasteurizeaza la 90-95 ºC timp de 20 minute si se raceste la 45-50 º C .

Substanţele de îndulcire se adaugă în iaurtul cu fructe în proporţie de 6 - 15%.Cantităţi

reduse de zahăr se pot adăuga şi în iaurtul natural. Pectina sau substanţele pectice sunt fibre
solubile, care formează un gel în contact cu apa. Pectina dă textura crocantă unor alimente, se
mai găseşte în mere, căpşuni, citrice. Pectina în iaurt protejează proteina la un pH scăzut după
pasteurizarea la o temperatură înaltă şi astfel previne apariţia floculării şi sedimentării.
Aceasta garantează stabilitatea produsului, proprietăţile senzoriale şi calitatea pentru un timp
mai îndelungat.
 În cazul adaugarii d e l a pt e p r af s a u l a pt e c on c e nt r a t , laptele degresat
praf obţinut prin pulverizare este reconstituit într-o vană la temperatura de 40
într-o proporţie de 1/5 şi produsul obţinut este adăugat laptelui pentru iaurt sub agitare. Printr-
o dozare continuă a acestui amestec în fluxul de lapte se asigură o distribuţie omogenă a
ingredientelor adăugate. 1% lapte praf determină o creştere de 0,3% proteină.

Se stie, în linii mari, care alimente sunt bune pentru sanatatea organismului si care
sunt mai putin sanatoase, sau care sunt consumate datorita gustului lor bun. Iaurtul ocupa
un loc aparte: gustul lui este excelent iar beneficiile pe care le ofera sanatatii îl fac sa fie
de neînlocuit în alimentatie.

Pentru a beneficia de toate calitatile iaurtului, trebuie ca el sa aiba înscrisa pe el

temperatura scazuta de conservare (2-8 grade C) si termenul de garantie de maxim 30 de
zile. Este indiciul cel mai sigur ca iaurtul respectiv este unul veritabil sau, cum deja se
obisnuieste sa se numeasca, un "iaurt viu".
 Schema tehnologica generala de obtinere a iaurtului cu pulpa de fructe

Zahar 6%,
o coloranti,
stabilizatori

o o
˚C

o
omo
˚C

˚C

˚C

˚C

˚C

˚C
˚C
˚C ˚C

o
˚C
 Capitolul II

Prezentarea marcilor analizate

Iaurtul este unul dintre produsele lactate cu un conţinut ridicat de calciu, de aceea ar
trebui consumat în fiecare zi. Este recomandat tuturor persoanelor, în special celor la care
osteoporoza începe să îşi facă simţită prezenţa.
Iaurtul cu pulpa de capsuni este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui la care se
adauga pulpa de fructe. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar în ziua de
azi, laptele de vacă este cel mai des folosit. Iaurtul are o textură ca un gel şi un gust puţin
ducle-acrişor din cauza fermentării zahărului din lapte (lactoză) în acid lactic si a fructelor
adaugate in iaurt.

2.1. Danone

Danone a intrat pe piata româneasca în 1997, initial cu produse

importate. În urma unei investitii în retehnologizarea fabricii preluate de la Miorita în 1998, în
aprilie 1999 a început productia proprie. Danone S.R.L. este dotat cu cisterne izoterme, care
colecteaza laptele de la 25 de ferme în fiecare zi. Întrucât calitatea laptelui este un factor
esential al calitatii produselor finite, Danone plateste laptele în functie de calitatea sa (continut
de grasime si densitate, continut de proteine, calitatea microbiologica, absenta inhibitorilor).
Compania afirma ca acest sistem este unic în România. Toate fermele de la care Danone
colecteaza lapte au fost dotate cu un sistem de racire a laptelui si un tanc de stocare, iar
Danone furnizeaza solutiile de spalare si clatire igienica. Periodic, Danone organizeaza
programe de pregatire pentru sefii de ferme. În februarie 2000, 15 producatori de lapte au
participat la un astfel de program în Franta, cu ocazia Salonului International de Agricultura.
Astfel parteneriatele cu agro-furnizorii (din domeniul Alimentatiei Animale, Igiena, Produse
Veterinare), au ca scop îmbunatatirea calitatii laptelui. Potrivit studiului dat publicitatii de
Land O' Lakes România, Danone se bucura astazi de cea mai mare recunoastere a marcii în
rândul consumatorilor si este si cea mai cumparata marca.
Structura sortimentala

Principalele marci comercializate de Danone în România sunt:

Danone Nutriday

 Nutriday usor 100g

 Natural, 140g
 Nutriday sana 450g
 Danone Natural de Baut, iaurt de baut - 370g
 Danone Delicios, iaurt cu pulpa de fructe
 Danone Delicios de baut - 200g, 500g
 Nutiday 0% grasimi - 125g

Danone cremosso natural si cu fructe 125g

Danone traditional Smântâna, cu 12% grasime - 175g, 900g

Activia

 natur 140g
 Cereale integrale 125g
 De baut 330g
 Mic dejun 180g

Casa buna

 Iaurt cu aroma de fructe 100g

 iaurt natur 100, 360g
 smantana 400g 900g
 lapte batut 360g
 lapte proaspat 1l

Danonino-50,100g
 Actimel 100g, 125g

Danone Disney 125g

Danette 125g

2.2. ZuZu

Brandul Zuzu a fost lansat pe piata la inceputul anului 2006, devenind

in scurt timp un brand de succes datorita unui mix unic: nume de brand, design de ambalaj si
comunicare neconventionala. Zuzu s-a lansat ca o marca romaneasca de produse de calitate
care atrage prin caldura si zambetul pe care le starneste consumatorilor. Zuzu a fost creat
pentru nevoia, dar si pentru placerea consumatorilor, ca un brand prietenos si accesibil. A fost
pozitionat ca un brand neconventional si original, mizand pe o personalitate distinctiva si
carismatica intr-o piata dominata la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv
rationala.
Zuzu este un brand inovativ nu doar datorita personalitatii si a felului in care comunica,
ci si prin produsele pe care le are in portofoliu. In 2006 Zuzu a lansat in premiera pe piata din
Romania ambalajele Tetra Top de la Tetra Pak, ambalaje ecologice, cu capac, usor de
manevrat. O inovatie in categoria iaurturilor au fost ambalajul Tetra Top cu lingurita atasata
dar si iaurtul de 750g “portie de familie”. In 2008 Zuzu a intrat intr-o categorie noua, cea a
iaurturilor de baut, lansand gama de iaurturi de baut la 330g in ambalaj Tetra Top, naturale si
cu fructe.
Pentru brandul Zuzu Albalact a mizat pe ideea de brand ludic. Strategia s-a dovedit o reteta
de succes, pentru ca Zuzu s-a impus rapid ca un brand sincer, vesel, optimist si cald. I-a
cucerit repede pe consumatori, astfel in mai 2007, dupa un an de la lansare, Zuzu a devenit
lider in categoria lapte pasteurizat. Din septembrie 2008 Zuzu detine lidership-ul in total piata
de lapte (lapte UHT+ lapte pasteurizat).
In 2010, la 4 ani de la intrarea pe piata, Zuzu isi dovedeste inca o data spiritul inovativ
aducand o noua imagine atat in ceea ce priveste design-ul de ambalaj cat si printr-o noua
campanie de comunicare. Noua imagine a brandului Zuzu realizata de BrandTailors este
transpunsa intr-o noua campanie de comunicare semnata de Next Advertising. Zuzu este o
“exuberanta a naturii” care te “desteapta de dimineata”.

Structura sortimentala

 Zuzu iaurt natural 3% grasime: 140g, 400g, 450g, 750g

 iaurt degresat 140g; 0,1% grasime
 iaurt dietetic 450g; 750g; 0,1% grasime
 Iaurt cu fructe125g; 2,6% grasime
 iaurt de baut 350g; 2% grasime ,
 iaurt natural de baut 330g; 2% grasime,
 iaurt dietetic de baut 330g; 0,1% grasime,
 iaurt de băut cu fructe 330g; 1% grasime,
 iaurt natural cu cereale si ciocolata 175 g; 3% grasime,
 iaurt degresat cu cereale 175 g; 0,1% grasime
 lapte bătut 900g 450g; 2% grasime
 sana 900g; 3,6% grasime 450g
 kefir 450g, 3% grasime
 lapte semidegresat 1L 1,5% grasime
 lapte integral 1L 3,5% grasime
 lapte cu cacao si gust de ciocolata 500ml1,5% grasime
 smantana dulce pentru frisca 500ml 33% grasime
 smantana dulce pentru gatit 500ml12% grasime
 Smantana 12% grasime 175g, 400g, 900g
2.3. Covalact

Covalact este infiintata in 1969 . Este unul dintre principalii

producatori de produse lactate din Romania fiind profilata pe colectarea laptelui si fabricarea
produselor lactate , a dezvoltat gama variata de produse portofoliul companiei cuprinzand
mai multe categorii de la branzeturi, lapte de consum ,unt, smantana, chefir , frisca , cascaval
, lapte praf, la produse de nisa cum sunt laptele de capra , respectiv de oaie .

Structura sortimentala

 Covalact smantana 12%, 200, 300,900g

o 15% 170, 375, 800g
 Sana 375, 500, 900g
 Lapte batut 500,900g
 Lapte 3,5%, 1,5% 1l
 Iaurt natur 150, 375,900g
 Iaurt dietetic 0,1% 375g
 Iaurt cu fructe 125g caps visine, caise
 Iaurt de baut 2,3% 375g
 chefir 3,3% 170,375g
 branza de casa 200, 330g , fagaras 200g, burduf 300g
 produse cu lapte de capra iaurt, lapte batut, telemea
 branza proaspata 200g , cascaval dalia 400g, rucar 500g,
covasna 300g
 unt de masa 65%, superior 80%
2.4. Jogobella

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate

pentru marile retele de magazine si ai comertului traditional. Compania Delaco este situata in
Codlea, la cativa km de Brasov, in centrul tarii, la 170 km nord fata de Bucuresti.
Delaco este o afacere de familie care a pornit in anul 1996 cu 3 angajati, cu productia de
produse lactate proaspete. Portofoliul cuprinde branzeturi si specialitati vandute sub brandul
DELACO, DEL si APETITO. In 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv in Romania al
produselor Zott, unul dintre cei mai mari producatori din Germania, cu o traditie de peste 85
ani. Acest parteneriat ne-a ajutat sa imbogatim substantial gama de lactate distribuite:
branzeturile traditionale romanesti din portofoliul nostru au fost completate cu iaurturi,
deserturi pe baza de lapte, delicioase specialitati de branza, lapte pentru cafea, unt si multe
altele. Zott este unul dintre cei mai mari producatori de lactate din Germania cu o traditie de
peste 85 ani. Prezent in 55 de tari, Zott ofera acum si consumatorilor romani delicioasele
iaurturi cu fructe Jogobella, dar si iaurturi simple, deserturi, lapte pentru cafea, unt si
branzeturi. In peste 15 tari JOGOBELLA este brandul cel mai puternic de iaurturi in Europa
Centrala si de Est.
Recent Zott a lansat pe piata romaneasca Cremabella – budinca de ciocolata si vanilie.

JOGOBELLA este o familie ce cuprinde mai multe sortimente de iaurturi cu bucati

extra mari de fructe; este cel mai bine vandut brand de iaurturi cu fructe in Europa Centrala;
toate sortimentele au bucati extra mari de fructe si un gust fin, delicios.

Sortimente:

 Clasic
 Exotic
 Light (cu continut redus de grasime)
 Jogobella 0.1%
 Musli (cu cereale)
  Jogobella Drink (iaurt de baut)
 Iaurt natural, unt, cremabella, tiramisu, liegoeis monte ciocolata si
drink
 Branzeturi toasty, zottarella, allgautaler
 Lapte pt cafea.

2.5. Milbona

Este un brand propriu Lidl

Sortimente

 iaurt duo cu ciocolata,

 lapte semidegresat 1,5% grasime
 cascaval Emmentaler,
 iaurt cu fructe
 Capitolul III

Studiul merceolgic al iaurtului cu capsuni

3.1. Analiza pietei

Iaurtul simplu este de departe cel mai consumat produs din segmentul iaurturilor, cu o
rata de mentionare in randul celor intervievati de 55% pentru produsele lactate consumate in
ultima saptamana, si de 85% pentru produse lactate consumate vreodata. Acesta este urmat, la
mare departate, de iaurtul cu fructe cu 26%, de cel simplu de baut si de cel cu fructe de baut,
in timp ce, la polul opus al consumului se afla iaurtul „cu doua compartimente”.
 Marcile existente pe piata româneasca sunt: Covalact, Danone, Tnuva, Frutis,
Fruttegurt, Jogobela, Liegeois, LaDorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, ,
Campina,Yoginos.

In topul celor mai cunoscute marci de iaurt se regaseste Danone, urmata de Activia,
Actimel, Napolact, Milli si Casa Buna. Trebuie mentionat, de asemenea, ca marcile din
aceasta categorie de produse se bucura de o notorietate mai mare in randul consumatorilor de
sex feminin , exceptie de la aceasta regula facand-o Napolact, care este cunoscuta in aceeasi
proportie si de femei si de barbati. Tinerii cu varsta cuprinsa intre 20 si 29 de ani sunt mai
degraba familiarizati cu marcile Milli si Zuzu, in timp ce respondentii din grupa de varsta 30-
39 de ani au auzit mai mult de Nutriday.
 Oferta de iaurt în functie de provenienta este ilustrata în graficul de mai jos:

Produsele lactate sunt distribuite pe piata prin diferite scheme, cele mai utilizate fiind:
Producatori / importatori - magazine - consumatori
Magazinele( Metro, Bila, Carrefour etc) semneaza contracte de vânzare-cumparare cu
producatorii. De obicei contractele sunt semnate pe o perioada de un an. Majoritatea
întreprinderilor livreaza marfurile la magazine cu conditia ca plata sa se faca imediat dupa
comercializarea produselor.

O alta schema este: Producatorii locali - Institutii publice

A treia schema, este: Producatori / importatori - distribuitor angro - magazin –
consumator

3.2. Standardizarea

Standardizarea reprezinta activitatea prin care sunt stabilite, pentru probleme reale
sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea
unui grad optim de ordine într-un context dat.
Standardizarea este o activitate de interes general.
 Aplicaţiile standardizării se referă la:


 produselor, metode
de măsurare, cerinţele privind ambalarea, marcarea şi etichetarea;


Această activitate constă în particular în elaborarea, difuzarea şi punerea în aplicare a
Standardelor mediului înconjurător.
Standardele, aplicate corect, facilitează tranzacţiile comerciale internaţionale, dar pot
deveni bariere în calea comerţului dacă între ele există diferenţe semnificative de la o ţară la
alta. Utilizarea standardelor în facilitarea comerţului internaţional depinde în mare măsură de
încrederea pe care cumpărătorul o acordă declaraţiei producătorului privind asigurarea
conformităţii produselor sale cu specificaţiile standardului, precum şi de gradul de
recunoaştere a procedurii de evaluare a conformităţii.
La noi în ţară, activitatea de standardizare se desfăşoară sub conducerea Asociaţiei de
Standardizare din România (ASRO), recunoscută ca unic organism naţional de
standardizare (H.G. nr. 985/2004, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 612/2004).
Standarde referitoare la iaurtul cu fructe sunt prezentate in urmatorul tabel:

Nr. Nume Descriere

SR Iaurt. Condiţii
1
3665:1999 tehnice de calitate

STAS
3665-80
2 Iaurt
(Superseded
Standard)

STAS
Borcane de sticlă
4292-63
3 pentru iaurt. Condiţii
(Withdrawn
generale
Standard)
 STAS
Ambalaje de lemn.
5275-56
4 Ladă de fag pentru
(Withdrawn
borcane şi pahare cu iaurt
Standard)

STAS
Ambalaje metalice.
7684-72
5 Lăzi-navete pentru
(Withdrawn
borcane de iaurt
Standard)

Iaurt. Numărarea
SR ISO microorganismelor
6 7889:2008 caracteristice. Tehnica de
ver.eng. numărare a coloniilor la
37 grade C

STAS
10448-86 Ambalaje de sticlă.
7
(Withdrawn Borcane pentru iaurt
Standard)

SR ISO
Iaurt. Determinarea
11869:2000
8 acidităţii titrabile. Metoda
(Withdrawn
potenţiometrică
Standard)

Iaurt. Numărarea
SR
microorganismelor
13437:1999
9 caracteristice. Tehnica
(Withdrawn
numărării coloniilor la 37
Standard)
grade C

SR ISO Iaurt. Determinarea

1
13580:2009 conţinutului total de
0
ver.eng. substanţe solide
 Proprietăţi organoleptice:
Aspect şi consistenţă: coagul cu consistenţă fermă, fără bule de aer, la rupere
aspect porţelanos, se admite eliminare de max. 5% zer .
Culoare : roz-rosu datorita pulpei de capsuni.
Gust si miros : specific de iaurt cu pulpa de capsuni din lapte de vacă, aromat,
plăcut, dulce-acrişor, fără gust si miros străin.

Proprietăţi fizico-chimice

Caracteristici Conditii de Metoda de analiză

admisibilitate
Grăsime, %, min 0,05...2,8...3,5...8% STAS 6352/1-88
Substantă uscată 8,50 SR ISO 13580-2009
negrasă, %, min.
Aciditate, grade 120 SR ISO 11869-2000
Thörner, max.
Substante proteice, 3,0 SR EN ISO 8968-
% min. 2/2002
Temperatura de 8,0 cu termometrul
livrare, °C max.
Zer, % max. 5 prin decantare,
măsurare și raportare la 100 g
produs

3.3. Ambalarea si etichetarea

Ambalajul este un mijloc sau un ansamblu de mijloace destinat să cuprindă sau sa

învelească un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecţia temporară din
punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul menţinerii calităţii şi integrităţii
acestora in decursul manipulării, transportului, depozitării sau desfacerii, până la consumator
sau până la expirarea termenului de garanţie
 Ambalajul însoţeşte produsul în fiecare etapă a circulaţiei sale, de la producător la
consumator, având un rol deosebit în protejarea acestuia şi promovarea vânzărilor.
Ambalarea şi etichetarea mărfurilor joacă un rol vital într-un sistem modern integrat de
distribuţie. Ambalajul protejează produsul de la linia de producţie la consumator, dar în
acelaşi timp facilitează producţia, distribuţia şi depozitarea. În plus, ambalajul trebuie să
corespundă cerinţelor comerţului cu amănuntul, marketingului şi consumului, cît şi legislaţiei
de mediu, siguranţă şi sănătate, iar în practica activităţii de comerţ, etichetarea mărfurilor
reprezintă un element esenţial de informare simplă şi rapidă asupra produselor.

Produsele analizate sunt ambalate in pahare din material plastic, închise prin
termosudare cu capace din folie de aluminiu cu capacitate de 125g in cazul Danone
Covalact de tara, Zuzu; de 150g la jogobella; respectiv 250g la iaurtul Milbona.

Etichetă - orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conţine
elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul sau este aderent la ambalajul
acestuia;
Etichetarea reprezinta cel mai rapid si mai simplu suport pentru informarea
consumatorului . Cele mai importante reglementari privind etichetarea marfurilor elementare
sunt cele elaborate de comitetul pentru etichetarea bunurilr alimentare din cadrul comisie
“ Codex Alimentarus “. Potrivit codului de etichetare a bunurilor alimentare eticheta cuprnde
totalitatea fiselor marcilor , imaginilor sau altor materiale descriptive scrise imprimate ,
stantate , gravate sau aplicate pe ambalajul unei marfi alimentare. Potrivit acestor reglementari
pentru marfurile alimentare prelucrate mesajului informational al etichetei trebuie sa contina
urmatoarele mentiuni :
- descrierea produsului ;
- descrierea ingredientelor ;
- continutul net ;
- numele si adresa produsului , distribuitorului , importatorului sau
exportatorului ;
- tara de origine ;
- elemente de identificare a lotului ;
- declararea valori nutritive in special pentru produsele dietetice , alimentarea sugarilor si a
copiilor de varsta mica ;
- concentratia alcooloica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% ;
- modul de folosire ;
- conditiile speciale de depozitare si pastrare ;
- termenul de valabilitate cat si compozitia chimica

Informaţiile obligatorii de pe etichetă trebuie să fie:



 eze corect consumatorul;

percepţia
consumatorilor despre produs.
Eticheta modernă a produselor alimentare cuprinde o componentă foarte importantă:
eticheta nutriţională, fiind esenţială declararea valorii nutritive a produsului (cu dublă
importanţă: atât pe piaţa economică, cât şi pe cea metabolică a organismului).

Etichetarea nutriţională oferă întreprinderilor o oportunitate mărită de a vinde şi de a

garanta consumatorilor un comportament alimentar corect.
Tot mai multe persoane au devenit conştiente de importanţa actului alimentar, iar
etichetarea nutriţională le poate oferi posibilitatea alegerii hranei şi asumarea propriilor decizii
în acest sens.

În sensul reglementărilor actuale, etichetarea nutriţională reprezintă orice informaţie

care apare pe etichetă şi se referă la:

rele substanţe nutritive: proteine, glucide, lipide, fibre, vitaminele şi

mineralele prezente în cantităţi semnificative (a căror cantitate reprezintă minimum 15% din
doza zilnică recomandată, furnizată pe 100 g sau 100 ml ori per pachet, dacă pachetul conţine
o singură porţie).
 Realizarea grafică şi estetică a etichetei este foarte importantă pentru îndeplinirea
rolului promoţional al acesteia. În general, eticheta îndeplineşte două funcţii importante:
persuasivă şi informativă.
Eticheta persuasivă pune accent pe convingerea consumatorului prin evidenţierea
temei promoţionale sau a logo-ului, în timp ce informarea consumatorului trece pe planul doi.
Cuvinte standard, precum „nou”, „îmbunătăţit” „super” au un impact redus asupra
consumatorilor care evaluează mărfurile, aceştia fiind de cele mai multe ori saturaţi de aceste
„noutăţi”.
Eticheta informaţională, pe de altă parte, are ca scop să ajute consumatorul să
selecţioneze corect marfa potrivit necesităţilor fiecăruia şi să înlăture discrepanţele care pot
apărea după momentul achiziţiei, din lipsa de cunoştinţe sau insuficienţa informaţiilor.
În fiecare dintre aceste reglementări se fac precizări de detaliu pentru fiecare menţiune
constitutivă a etichetei, atât în privinţa conţinutului general, cât şi în ceea ce priveşte
specificul de produs al mesajului informaţional.
Reglementarea HG din 2002 prevede:
- toate menţiunile etichetei trebuie să fie redactate în limba română, lizibil şi inteligibil
(excepţie fac mărcile de fabrică şi de comerţ, denumirile de firme şi denumirile de produse
tipice cunoscute publicului larg);
- eticheta reprezintă orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care
conţine elemente de identificare a produsului şi care însoţeşte produsul când acesta este
prezentat pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia;
- informaţiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în
privinţa caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identităţii, proprietăţilor, compoziţiei,
calităţii, durabilităţii, originii sau provenienţei, metodelor de fabricaţie sau în privinţa unor
efecte sau proprietăţi pe care produsul nu le posedă;
- etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe
produs, pe ambalajul de vânzare, pe dispozitivul de închidere care însoţesc produsul alimentar
pus în vânzare şi se referă la acesta;
- etichetele produselor alimentare preambalate trebuie să cuprindă în mod obligatoriu
următoarele elemente de identificare:
 denumirea produsului, a sortimentului (inclusiv denumirea comercială);
  numele şi adresa fabricantului, a importatorului, a distribuitorului şi
a celui
 care ambalează produsul;
 data turabilităţii minimale, sau în cazul alimentelor cu grad înalt de
 perisabilitate - data limită de consum;
 condiţiile de păstrare şi folosire;
 conţinutul net;
 lista ingredientelor (cantitatea ingredientelor principale, după caz);
 valoarea nutritivă şi energetică pentru produse alimentare speciale;
 menţiune specială care să permită identificarea lotului de fabricaţie;
 locul de origine sau de provenienţă (dacă omiterea acestuia ar putea
crea
confuzii în rândul consumatorilor, cu privire la originea sau provenienţa reală a
alimentului);
 concentraţia alcoolică (pentru băuturile la care este mai mare de
1,2% în
volum);
 menţiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse(in cazul
iaurului se mentioneaza continutul in grasime)

3.4. Codurile de bare

Codul de bare EAN/UPC este singurul standard international (ISO/IEC

15420:2000) definit pentru identificarea produselor de larg consum vandute la punctele de
vanzare. Identificarea univoca se sprijina pe numerele standard GS1. Fiecare numar este
unic, nesemnificativ si global si are rol de cheie de acces catre bazele de date in care sunt
inregistrate informatiile despre articole si la formarea mesajelor electronice pentru
tranzactii comerciale.
Numarul global de articol comercial GS1 sau GTIN – Global Trade Item Number (de 8,
12, 13 sau 14 cifre) este un standard international care garanteaza identificarea fara
ambiguitate a unui obiect sau a unui serviciu in lumea intreaga,oricare ar fi partenerul care
il utilizeaza. Pentru a fi citite automat in diverse puncte ale lantului de aprovizionare
 numerele GS1 pot fi transpuse sub forma de cod de bare si marcate pe produse, conform
standardului ISO/IEC 15420:2000.
Punctele de vanzare en-detail folosesc urmatoarele tipuri de coduri de bare EAN/UPC:
EAN-8, EAN-13, UPC-A si UPC-E.

Codul de bare este cel mai ieftin sistem de identificare automata a unui produs. El
se bazeaza prin reprezentare printr-o asociere de bare (inchise la culoare) si spatii libere,
codificarea fiind un numar de simboluri (cifre), caractere simbolizate impartite in trei seturi
A, B si C si grupuri de separatoare (caractere auxiliare) constituite din cate doua linii
subtiri, paralele si ceva mai lungi avand si un rol de centrare in momentul lecturii codului.

Caracterele simbolizate in seturile A si B incep intotdeauna din stanga cu un mod

de culoare deschisa (un spatiu liber) si se termina la dreapta cu modul de culoare inchisa, in
timp ce caracterele simbolizate in setul C incep de la stanga cu un mod de culoare inchisa si se
termina la dreapta cu un spatiu liber

Codul EAN-13

Codul EAN-13 contine 13 simboluri cifre caractere

simbolizate cifre impartite in 3 seturi A, B si C si trei grupuri de
separatoare (caractere auxiliare). Cifrele trebuie sa fie clare
pentru a permite si identificarea vizuala intrucat ele furnizeaza
urmatoarele informatii:
-codul tarii format din primele 3 cifre, prin care se identifica organizatia locala de
codificare
-codul producatorului format din urmatoarele 4 cifre, atribuit organizatiei locale de
codificare
-codul produsului alcatuit din urmatoarele 5 cifre, atribuit producatorului
-cifra de control
Citirea se face de la stanga la dreapta, codul EAN-13 trebuie compus astfel:
-un separator lateral
-6 caractere simbolizate in seturi A si B
-un separator central
-6 caractere simbolizate in setul C
-un separator lateral
Uniform Code Council (organizatia care reglementeaza codurile de bare pentru
retail in SUA) a anuntat ca incepand cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de
retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A (Cod de
bare universal intalnit pe majoritatea produselor retail in SUA si Canada). Aceasta schimbare
va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze
produsele in doua standarde.

Codul EAN-8

Codul EAN-8 contine 8 simboluri (cifre) si caractere

simbolizate impartite in sectiuni A si C. Citind de la stanga la dreapta,
EAN-8 trebuie sa cuprinda:
-un separator lateral
-4 caractere simbolizate in setul A
-un separator central
-4 simbolizate in setul C
-un separator lateral
 Spre deosebire de simbologia UPC-E (Versiune comprimata pentru coduri de bare
"UPC" specifice produselor de talie mica), care comprima datele, ce ar putea fi imprimate si in
forma intreaga, prin eliminarea zerourilor, digitii de date folositi in "EAN-8" sunt folositi
pentru identificarea unui anume producator si produs. Din motiv ca doar un numar limitat de
coduri de bare "EAN-8" sunt disponibile in fiecare tara, ele se aloca numai pentru produsele
unde nu exista destul spatiu pentru tiparirea unui cod de bare "EAN-13" normal. De
exemplu, un cod de tara format din 2 digiti permite existenta unui numar total de 100.000 de
produse.
Codul de bare nu contine nici o informatie despre pretul produsului, deoarece
acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul e urmatorul: la fiecare citire de cod, casa
interogheza calculatorul la care este legata privind numele produsului si pretul (associate
codului citit), pe care le tipareste apoi pe bon si le foloseste in calculul sumei de incasat.
Principalele aplicatii ale codurilor cu bare:
-clasificarea si identificarea automata a produselor ambulate
-gestionarea si urmarirea automata a productiei
-identificarea producatorilor, distribuitorilor etc.
-urmarirea stocurilor
-inregistrarea automata in casele de marcare a magazinelor
-inregistrarea si urmarirea automata a marfurilor in depozite etc.
Avantajele aplicarii codurilor de bare sunt multiple. Astfel, pentru producatori
principalul castig il reprezinta rapiditatea si corectitudinea evaluarii succesului la vanzarea
unui produs prin accesul la datele colectate de la casele automate din magazine. In comert
sistemul permite o ingregistrare mai rapida si mai precisa a produselor, cresterea
productivitatii la punctele de vanzare, eliminarea erorilor de inregistrare, scaderea timpului
pentru operatiunile de contabile, controlul strict al livrarilor pentru comandarea doar a
produselor care se vand. Pentru consummator codurile cu bare duc la scaderea timpului
pierdut la case si la disparitia erorilor de pret.
3.5. Descrierea ambalajului

3.5.1. Danone Nutriday Delicios- pret 1,19 lei

3.5.2. ZuZu- pret 1,09 lei
3.5.3. Covalact de Tara- pret 1,19 lei
3.5.4. Jogobella- pret 1,89 lei
3.5.5. Milbona- pret 2,6 lei
3.6. Analiza comparativă a informaţiilor cuprinse pe eticheta produselor luate in studiu

Valoarea nutritionala medie

Grafic valoare nutritionala

Legenda

39 - jogobella

45 - covalact

170 - zuzu

232 - milbona

395 – nutriday
 In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un iaurt cu
pulpa de capsuni adecvat astfel:

1. Milbona
2. Jogobella
3. Danone Nutriday delicios
4. Covalact de tara
5. Zuzu

Conţinutul o o o o
informaţional al
etichetei
Denumirea sub care o
este vândut alimentul

Lista cuprinzând
ingredientele
Valoare
nutritional
a

Cantitatea neta
Condiţiile de ˚C ˚C ˚C ˚C ˚C
depozitare sau de
folosire
Denumirea comercială
şi sediul producătorului

Locul de origine sau de

provenienţă a
alimentului
Date privind Codul de
bare
 Concluzii

In urma studiului efectuat s-au constatat urmatoarele:

 Marcile analizate se incadreaza din punct de vedere fizico- chimic, precum si

microbiologic in standardele in vigoare;
 In cazul marcilor danone covalact de tara si milbona codul de bare este EAN- 8 iar in
cazul zuzu si jogobela codul de bare este EAN-13
 Procentul de grasime variaza in functie de marca astfel ca danone nutriday delicios si
zuzu au un procent de 2,8% grasime, covalact de tara 2,2%; jogobella 0,1% grasime
iar milbona 1,8% grasime;
 Doar in cazul marcii zuzu este mentionat faptul ca produsul este realizat in sistem de
siguranta ISO 22000;
 La covalact de tara si jogobella nu se specifica continutul in fibre alimentare si sodiu;
 Toate produsele studiate sunt ambalate in pahare din material plastic, cu
capacitate de 125g, 150g, respectiv 250g, închise prin termosudare cu
capace din folie de aluminiu;
 In urma analizei senzoriale s-a realizat o clasificare a produselor in comparatie cu un
iaurt cu pulpa de capsuni adecvat astfel:
1. Milbona
2. Jogobella
3. Danone Nutriday delicios
4. Covalact de tara
5. Zuzu
 Bibliografie

1. Banu C. şi Vizireanu Camelia, 1998 - Procesarea industrială a laptelui. Editura

Tehnică, Bucureşti
2. Georgescu Gh. şi col., 2000 - Laptele şi produsele lactate. Editura Ceres, Bucureşti
3. Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech,
Bucuresti
4. www.maizuzu.ro
5. www.danone.ro
6. www.covalact.ro
7. www.delaco.ro