Sunteți pe pagina 1din 33

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

Analiză Economico-
Financiară
Automobile- Dacia
Anghel Alexandra
Cercel Bianca
Dascălul Iulian
1/30/2017
Capitolul 1
Prezentarea Societăţii Comerciale
1.1 Domeniul de Afaceri
Companie privată (simbol DAC)

Fondată în 1966, Sediul Mioveni, strada Uzinei

Cifră de afaceri: 4,31 miliarde Euro

Profit net: 101 milioane Euro

Angajați: 13.800

Este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparține
grupului francez Renault. Obiectul de activitate îl reprezintă producerea și comercializarea de
autoturisme, piese auto, mașini unelte, instalții pt industria de automobile. Uzina Dacia este
cea mai mare întreprindere privată din țara noastră, toate modelele Dacia fiind produse pe o
singură linie de producție, care are 1.100 m și se mișcă continuu, oprindu-se doar dacă
intervine o problemă cu vreun automobil.

1.2 Organizarea Societăţii Comerciale


Misiunea companiei este, așa cum era de așteptat, susținerea dezvoltării Grupului Renault pe
piețele emergente. Putem, deci, să afirmăm că, deși Dacia și-a pierdut identitatea pur
românească,ea continuă să realizeze performanțe, să ofere locuri de muncă și să contribuie
într-o manieră considerabilă la sustenabilitatea grupului, fiind a doua marcă a
acestuia. Totodată, compania contribuie, evident, și la conturarea unei imagini favorabile a
României înlume. Definirea misiunii firmei Dacia este orientată atât pe produs cât şi pe piaţă.
Cea orientată pe produs este vânzarea autoturismelor Dacia ,iar cea orientată pe piață este
activitatea pe o piață aflată în plină extindere.

Viziunea Dacia se regăsește în viziunea generală a Grupului Renault: „Renault, o companie


centrată pe oameni, oferind mobilitate sustenabilă tuturor”. Ceea ce Dacia a preluat de la
Renault, asigurându-și succesul, a fost, întâi de toate, preț accesibil pentru produse de
calitate.

Obiectivele companiei

Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile şi accesibile
pentru clienţii români şi străini, la standarde de calitate înalte. De aici reiese, cum spuneam,
idea că Dacia un urmărește doar îmbogățirea prestigiului Grupului Renault, ci asigurarea unor
produse de înaltă calitate tuturor clienților, fie ei români sau nu. De aceea, are o piață de
desfacere largă și variată, iar acest lucru se poate observa și prin prisma exporturilor, estímate
în 2013 la 3,6 miliarde de dolari.
Obiectivele stabilite pentru următorii 3 ani ale companiei sunt:
- menținerea poziției de lider pe piața vehiculelor marca Dacia, ameliorarea imaginii de marcă
Renault și creșterea nivelului de satisfacție globală a clienților pentru toată gama de
vehicule produse;
- garantarea competitivității prin creșterea productivității industriale și prin noi proiecte de
investiții;
- maximizarea rezultatelor în condițiile redresării pieței auto și profitând de deținerea în
România a tuturor meseriilor specifice industriei de automobile.

ORGANIGRAMA

1.3 Produse, Pieţe, Tehnologii


Produse / Servicii: Dacia Duster, Dacia Sandero, Dacia Logan MCV, Dacia Logan.

Pieţe

 România: Dacia crește puternic în volume de vânzări și își consolidează poziția de lider cu o
cotă de piață de aproape 33%.
 Internațional: Cu peste o jumătate de milion de unități comercializate pe piețele externe,
Dacia își confirmă statutul de marcă ambasador a României.
Dacia a înregistrat în 2015 un nou record comercial, volumul vânzărilor atingând 550 920 de
unități, cu 7,7% mai mult față de nivelul atins în 2014.

Creștere susținută pe piața din România


În 2015, Dacia a reușit cea mai impetuoasă creștere a vânzărilor din ultimii patru ani.
Cu 36 946 de vehicule comercializate (+ 24,5% față de nivelul înregistrat în 2014), Dacia își
consolidează poziția de lider pe piața din România, cu aproape o treime din vânzările de
vehicule noi*.
Profitând de gama sa completă, care acoperă cele mai importante segmente ale pieței auto din
România, Dacia a găsit mijloacele pentru a seduce toate categoriile de clienți.Dacia a știut,
totodată, să se adapteze la nevoile companiilor care dețin flote, datorită bunei poziționări a
produselor sale şi a atractivității modelelor din gamă. Noi versiuni, serii limitate, echipamente
noi, toate aceste evoluții au făcut ca fiecare model Dacia să se situeze în 2015 în poziția de
lider în segmentul său.

Dinamism pe piețele externe

Dacia a fost și în 2015 în ofensivă pe piețele internaționale. În total, în afara României au fost
vândute anul trecut 513 974 de mașini, cu 6% mai multe față de anul 2014. Europa domină în
clasamentul pe regiuni, circa trei sferturi din mașinile vândute de Dacia în 2015 fiind
înmatriculate în țările Vechiului Continent.

Cu peste 100 000 de unități, Franța este prima destinație de export a Dacia. Cota sa de piață se
ridică la 4,36%, ceea ce o plasează pe locul 5 în topul mărcilor cele mai vândute în Hexagon,
imediat după Volkswagen. Merită subliniată performanța înregistrată de Sandero, care se
situează pe poziția a 9-a în clasamentul celor mai vândute modele de pe piața franceză.

Spania ocupă a doua treaptă a podiumului, cu vânzări de peste 55 000 de unități şi o cotă de
piață de 4,6%.

Germania se situează pe poziția a treia, cu peste 47 400 de unități, urmată la mică distanță de
Italia, unde au fost vândute anul trecut aproape 46 800 de vehicule marca Dacia.

În Marea Britanie, Dacia a vândut anul trecut aproape 26 300 de unități, ceea ce situează
Regatul Unit pe locul al optulea în clasamentul piețelor externe ale mărcii.

Top 10 pieţe externe în 2015


Ţară Unităţi
1 Franța 100 035
2 Spania 55 168
3 Germania 47 453
4 Italia 46 792
5 Turcia 44 812
6 Algeria 40 688
7 Maroc 37 392
8 Marea Britanie 26 267
9 Belgia 17 000
10 Polonia 14 906

În ceea ce privesc piețele externe, Top 10 se prezintă după cum urmează: 1. Franța cu mai
mult de o cincime din vânzările totale (105.000 de exemplare vandute în 2014) urmată de 2.
Germania (50.000), 3. Spania (45.000), 4. Italia (39.000), 5. Algeria (39.000), 6. Turcia
(34.000), 7. Maroc (33.000), 8. Marea Britanie (23.000 de mașini vandute în primul an de
vânzare pe această piață), 9. Belgia 18.000 și 10. Polonia 14.000

Tehnologii
România nu are o piață internă a autovehiculelor noi, iar creșterea nivelului de automatizare al
uzinei de la Mioveni bate la ușă. Ce este de făcut în acest caz?

Conform declarațiilor făcute de Nicolas Maure, directorul general Dacia, în prezent se caută
ingineri capabili să dezvolte și să lucreze la sisteme de navigație conectate la internet și la
tehnologii pentru vehicule autonome.

„Fabrica de la Pitești, Mioveni, nu este total automatizată, în prezent, dar se va întâmpla asta
în anii următori. Vom continua să dezvoltăm activitățile de inginerie și tehnologiile în
România și vom trece de la o inginerie mecanică la noi domenii, precum sisteme de navigare
conectate la internet și sisteme hibrid care vor duce până la urmă la crearea unor vehicule
autonome. Vom căuta mai mulți ingineri pe partea de construcție și vom introduce tehnologii
digitale, astfel încât modul în care se va opera în magazinele de prezentare va fi foarte
diferit”, a declarat Maure.

1.4 Analiza SWOT

Puncte Tari:

1)Echipamentul de ultimă generație folosit la fabricarea autoturismelor, îmbunătățindu-


se continuu de la an la an, forța de muncă ieftină ce se concretizează în nu mai puțin de
14.184 de angajați numai pe teritoriul României, reprezintă primele puncte forte ale
companiei. Clientii Logan din 2004 sunt si clienii de astăzi, formând ceea ce numim clienți
stabili.

2) Distribuția existentă, cu canalele ei, sistemele de informare și procesare, reprezintă


tot puncte tari ale companiei.

3) Faptul că vehiculele Dacia sunt concepute astfel încant 95% din masa lor să poată fi
valorificată la final de ciclu de viață constituie un alt punct forte, compania punând la
dispoziția utilizatorilor centre de colectare a vehiculelor scoase din uz fără nici un cost pentru
acestia. În plus,semnătura eco pe automobile garantează că acestea îndeplinesc trei criterii
prin care protejează mediul inconjurător.
4) Un alt punct forte este imaginea extrem de pozitivă pe care compania și-a creat-o.
Calitatea produselor sale este recunoscută la nivel internațional. În cadrul sondajelor realizate
de institute și publicații de specialitate, clienţii Dacia se declară foarte satisfăcuţi în legătură
cu acestea, din acest motiv peste 93% din producţia Uzinei Vehicule de la Mioveni este
exportată în 34 de ţări de pe patru continente.

5)Totodată, un as puternic în mâneca acestei companii este acela că asigură atât


fabricarea de vehicule pentru diferite întrebuinţări, cât şi a pieselor de schimb pentru acestea,
creând o imagine de siguranţă şi stabilitate. Dacia oferă condiții extrem de favorabile şi pentru
angajaţi, de aceea, aproape în fiecare an, pe lângă asigurarea unui climat favorabil la nivel de
strategii de management al resurselor umane, oferă salarii avantajoase, ultima hotărâre de
creştere a acestora fiind adoptată în ianuarie 2015 când s-au stabilit atât creşteri generale pe
luna ianuarie, cât şi creşteri individuale în aprilie, precum şi oferirea tichetelor cadou de
sărbători. Lucrătorii mulţumiţi creează performanţe, iar aceasta este premisa ce stă la baza
deciziilor manageriale.

6)Cele mai relevante puncte tari sunt legate, însă, de strategia de comunicare, întrucât
aceasta este una internaţională, modernă, dinamică şi credibilă. În plus, destinatarul mesajului
comunicării este identificat clar, iar mesajele sunt clare, consecvente, asigurând echilibrul
între simplitate şi complexitate.
În acelaşi timp, este folosit mixul comunicaţional: publicitate TV, jocuri, concursuri,
publicitate out-door, tipărituri, participări la târguri şi expoziţii naţionale şi internaţionale. La
acestea se adaugă comunicarea directă prin intermediul consilierilor din cadrul show-room-
urilor amenajate la standarde internaţionale în conformitate cu imaginea mărcii.

Puncte slabe:

1)Imposibilitatea de a satisface toți consumatorii, existând riscul ca unii dintre ei să-și


îndrepte atenţia asupra concurenţei, reprezintă poate cel mai semnificativ punct slab.

2)Un altul poate fi considerat costul mare de distribuţie, întrucât autoturismele sunt
disponibile atât pentru export pe cale terestră prin intermediul camioanelor, cât şi pe vapor,
din Constanţa. Aceste cheltuieli, pe lângă transportul fizic, cuprind şi taxe pentru asigurarea
mărfurilor, precum şi cheltuieli de transportare în cazul transportului pe vas, cheltuieli de
descărcare a mărfurilor, cheltuieli cu asigurarea stocurilor.

3)Un alt punct slab îl constituie lipsa unei strategii clare de comunicare eficientă cu
publicul, inconsistenţa campaniilor de Marketing şi PR atrăgând după sine dezinformarea
clienţilor cu privire la ofertele disponibile în companie.
Oportunități:

 Creşterea rapidă a pieţei


 Posibilități de extindere a portofoliului de produse, ceea ce s-a întâmplat în ultimii
patru ani, iar demersurile actuale merg în aceeaşi direcţie, de dezvoltare şi creare de
noi modele
 Posibilităi de integrare pe vertical - Acest lucru presupune achiziţionarea de companii
care reprezentau pentru Dacia furnizori de materii prime sau reprezentau puncte
strategice pe piaţă
 Posibilităţi de încheiere a unor alianţe, acorduri avantajoase. Grupul Dacia urmăreşte
să obţină acorduri cât mai profitabile cu diverse companii cu scopul declarat de
reducere a economiilor de scară. Un exemplu elocvent îl reprezintă alianţa Dacia-
Renault-Nissan
 Diminuarea competiţiei la nivelul ţării prin campanii de promovare intenseo
 Posibilități de încheiere a unor contracte de leasing
 Posibilitatea deschiderii de sedii Dacia pe întreg teritoriul ţării

Amenințări:

 Adoptarea unor reglementări legislative sau normative restrictive cu un impact


nefavorabil
 Infrastructura din spațiul comunitar, întrucât îngreunează procesul distribuţiei
 Intrarea într-o nouă perioadă de recesiune economică la nivel naţional
 Schimbări demografice nefavorabile
 Schimbări ale nevoilor, gusturilor sau preferinelor clienţilor
 Intrarea unor noi competitori pe piaţă
 Creşterea cererii pentru automobilele concurenţei
 Vulnerabilitate la fluctuaţiile mediului de afaceri
 Modificarea rapidă a preţurilor materiilor brute (cauciuc, oţel, combustibil)
 Apariţia unor situaţii neprevăzute, cum ar fi grevele. Acest lucru s-a întâmplat pe piaţă
în 2007 iar zilele în care nu s-a lucrat au avut o repercusiune negativă, soldată cu
pierderi de 30 de milioane de dolari datorită stagnării producţiei.
Capitolul 2.
Analiza de echilibru financiar
2.1 Bilanțul financiar

Reprezentarea Indicatorilor pentru 1 ianuarie 2014

ACTIV PASIV

Nevoi I. CPR Resurse


permanent (Capital permanent
e I. IMO (IMObilizari) urile e
Proprii
 Necorporale- 1.446.732
 Corporale- 3.638.746.716 - 3.633.835.298
 Financiare- 3.701.452.060
II. PRCH
Nevoi  II. ACR (Activele CiRculante)De (Provizioane
temporare exploatare: pentru Riscuri
o Stocuri – 356.809.287 si Cheltuieli) --
o Creante clienti- 118.557.671
 Creante diverse
 ATrez (Activele de trezorerie) II. DFIN
(Datorii
 VMP (Valori FINanci
Mobiliare de are)- pe
Plasament- inv. fin t.l.
pe t.s. Ex. actiuni
cumparate pt. a - 163.156. 937
obtine un profit
rapid)
 CCB (Casa si conturile la banci)
Reprezentarea Indicatorilor pentru 31 decembrie 2014

ACTIV PASIV

Nevoi III. CPR Resurse


permanent (Capital permanent
e I. IMO (IMObilizari) urile e
Proprii)
 Necorporale- 764.110
 Corporale- 3.393.830 -3687107095
 Financiare- 277.554.024
II. PRCH
Nevoi (Provizioane
temporare pentru Riscuri
si Cheltuieli) -
100165365

 II. ACR (Activele CiRculante)De IV. DFIN


exploatare: (Datorii
o Stocuri - 479822306 FINanci
o Creante clienti- are)- pe
 Creante diverse t.l.
 ATrez (Activele de trezorerie)
-162309009
 VMP (Valori
Mobiliare de
Plasament- inv. fin
pe t.s. Ex. actiuni
cumparate pt. a
obtine un profit
rapid)
 CCB (Casa si conturile la banci)

2.2 Analiza de structură a bilanțului financiar


Anul 2014
AT=AI+AC=3.672.148.866+3.472.261.624=7.144.410.490

AI/AT x100= 3.672.148.866 / 7.144.410.490 x 100=51,3989

IC/AT x100=3.393.830.732 / 7.144.410.490 x100=47,5032


IF/AT x100=277.554.014 / 7.144.410.490 x100=3,8849

AC/AT x100=3.472.261.624 / 7.144.410.490 x100=48,6010

S/AT x100=479.822.306 / 7.144.410.490 x 100=6,7160

Cr/AT x100=1.501.951.655 / 7.144.410.490 x100=21,0227

Anul 2013
AT=AI+AC=3.701.452.060+1.767.334.089=5.468.786.149

AI/AT x100=3.701.452.060 / 5.468.786.149 x100=67,6832

IC/AT x100=3.638.746.716 / 5.468.786.149 x100=66,5366

IF/AT x100=61.258.612 / 5.468.786.149 x100=1,1201

AC/AT x100=3.580.525.556 / 5.468.786.149 x100=65,4720

S/AT x100=356.809.287 / 5.468.786.149 x100=6,5244

Cr/AT x100=1.767.334.089 / 5.468.786.149 x100=32,3167


2.3 Analiza Indicatorilor Financiari

2E+09

1.5E+09

1E+09

500000000
2013
0
FR NFR TN 2014
-5E+08

-1E+09

-1.5E+09

-2E+09
2.4 Analiza lichidităţii, solvabilităţii şi a gradului de îndatorare

Denumirea indicatorului (mii lei) Nr. Exercitiul financiar

rând Precedent Curent

A. Active imobilizate – total 01 334134112 442396673


I. Imobilizari necorporale 02 112827 761587
II. Imobilizari corporale – total 03 333960171 441573972
III. Imobilizari financiare 04 61114 61114

B. Active circulante – total 05 330562056 515792600


I: Stocuri – total 06 141953183 122067958
II. Creante – total 07 180200143 390840345
III: Investitii financiare pe termen scurt 08 - -
IV. Casa si conturi la banci 09 8408730 2884297

C. Cheltuieli în avans 10 1902966 1489075

D. Datorii ce trebuie platite 929b122j pâna 11 227834680 186432713


la 1 an

E. Active circulante nete, respectiv datorii 12 100194521 325651589


curente nete (05 + 10 - 11 - 16)

F. Total active minus datorii curente(01 + 13 434328633 768048262


12)

G. Datorii ce trebuie platite 929b122j peste 1 14 8493328 127907177


an

H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 15 - -

I. Venituri în avans 16 4435821 5197373

J. Capital si rezerve 17 448290076 634448682


I. Capital (subscris varsat) 18 59199226 295996131
II. Prime de capital 19 - -
III. Rezerve din reevaluare 20 245482220 95164551
IV. Rezerve 21 143608630 243288000
V. Rezultatul reportat - Sold C 22 - 28147174
- Sold D 23 22454771 22454771
VI. Rezultatul exercitiului - Sold C 24 40667697 51384049

Repartizarea profitului 25 40667697 51384049

Total capitaluri proprii (18 + 20 + 21 + 22 - 26 425835305 640141085


23)

Patrimoniul public 27 - -

Capitaluri - total (26 + 27) 28 425835305 640141085

Lichiditatea crescatoare a posturilor de activ este disponibilitatea din ce în ce mai


mare a acestora de a deveni "lichide" si de a acoperi nevoile întreprinderii; în fruntea activului
se afla valorile imobilizate, cele mai putin "lichide", iar la sfârsit disponibilitatile, cele mai
"lichide".
Clasarea posturilor de pasiv în ordinea exigibilitatii crescatoare semnifică faptul că
exigibilitatea unei surse de finanțare este legată de scadenta sa, primele posturi fiind cele mai
lent exigibile, (capitalurile proprii), iar ultimele cele mai rapid exigibile (datoriile pe termen
scurt).
Constructia bilanțului financiar implică respectarea unor principii și reguli care permit
ordonarea posturilor de bilanț după criteriul pe termen scurt si pe termen lung. Printre
elementele constitutive ale bilanțului se face distincție între cele care ramân la dispoziția
întreprinderii pe termen lung (peste 1 an) și cele care nu îi aparțin decât pe termen scurt (sub 1
an).
Amenajarea posturilor de activ conduce la existența a două ansambluri: activul
imobilizat care reprezintă elementele pe termen lung cu trei categorii de valori imobilizate
(necorporale, corporale, financiare), la care se adaugă partea de activ circulant cu scadenta
mai mare de 1 an (creante - clienti, cheltuieli efectuate în avans). În schimb, în activul
circulant se includ imobilizarile cu scadenta scurta (imobilizarile financiare ce ajung la
scadenta sub 1 an).
Amenajarea posturilor de pasiv structureaza pasivul bilantului în grupa capitalurilor
permanente, formata din capitalurile proprii si datoriile pe termen mediu si lung (cu scadenta
peste 1 an) si grupa datoriilor pe termen scurt (cu scadenta sub 1 an), indiferent de natura lor
(datorii de exploatare, credite bancare curente, venituri realizate în avans cu scadenta scurta si
datoriile pe termen lung ajunse la scadenta).
Daca o parte a datoriilor pe termen lung ajung la scadenta mai repede de 1 an, ele vor
fi trecute la datorii pe termen scurt. Veniturile realizate în avans cu scadenta peste 1 an sunt
incluse în datoriile pe termen mediu și lung.
Obținerea bilanțului financiar implică efectuarea unor corecții ale activului și
pasivului pe bază informațiilor din anexă, prin respecarea unor principii de evaluare și
regrupare a posturilor dupa criteriul vechimii (peste sau sub 1 an).

Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri(±) Indici

crt. (mii lei) Precedent Curent (Δ) (%)

1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03

2. Datorii cu scadenta peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505

3. Provizioane pt. riscuri - - - - -


cheltuieli

4. Capitaluri permanente 434328633 768048262 333719629 176,83


(Cp)

5. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40

6. Fond de Rulment 100194521 325651589 225457068 325,02


Financiar (FRF)

7. Active circulante 330562056 515792600 185230544 156,03

8. Cheltuieli în avans 1902966 1489075 - 413891 78,25

9. Datorii pe termen scurt 227834680 186432713 - 81,83


41401967

10. Venituri în avans 4435821 5197373 761552 117,17

11. Fond de Rulment 100194521 325651589 225457068 325,02


Financiar (FRF)

12. Total active - Datorii curente 434328633 768048262 333719629 176,83


(F)

13. Active imobilizate (A) 334134112 442396673 108262561 132,40


14. Fond de Rulment Financiar(F 100194521 325651589 225457068 325,02
- A)

15. Active circ,resp.datorii 100194521 325651589 225457068 325,02


curente (E)

Din datele Tabelului anterior se constată că Fondul de Rulment pozitiv și în creștere


confirmă o dinamică favorabilă a marjei de securitate a întreprinderii.
În practică, se consideră că Fondul de Rulment al întreprinderii industriale trebuie să
reprezinte valoarea a 1÷3 cifre de afaceri lunare.
În interiorul capitalurilor permanente, ponderea capitalurilor împrumutate nu trebuie
sa fie excesivă în raport cu cea a capitalurilor proprii (să nu depășească 50 %), ceea ce impune
determinarea Fondului de Rulment propriu (FRp) și a Fondului de Rulment străin (FRs):
FRp = Capitaluri proprii - Imobilizari nete;
FRs = Împrumuturi pe termen lung si mediu - Imobilizari nete.
Fondul de Rulment propriu pune în evidență influența structurii de finanțare asupra
constituirii sale, adică măsura în care echilibrul financiar se asigură prin capitalurile proprii,
ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.
Fondul de Rulment împrumutat (străin) reflectă gradul de îndatorare pe termen lung
pentru a finanța nevoi pe termen scurt.
De exemplu, calculul Fondului de Rulment propriu și străin pe baza datelor din
Tabelul 19 conduce la rezultatele din Tabelul 20:
Aplicatia 18: Calculul și analiza fondului de rulment
Tabelul 20

Nr. Indicatori Exercitiul financiar Abateri Indici

crt. (mii lei) Precedent Curent (±Δ) (%)

1. Capitaluri proprii 425835305 640141085 21430578 105,03

2. Datorii cu scadență peste 1 an 8493328 127907177 119413849 1505

3. Active imobilizate (Ai) 334134112 442396673 108262561 132,40

5. Fond Rulment propriu (FRp) 91701193 197744412 +106043219 215,5


(1-3)

6. Fond de Rulment strain (FRs) - - +11151288 96,5


(2-3) 325640784 314489496

Din datele Tabelului 20 se constată următoarele concluzii:


1. Fondul de Rulment propriu este pozitiv și în crestere cu 115,5 %, ceea ce confirmă că
întreprinderea dispune de o autonomie financiară care îi permite finanțarea imobilizarilor nete
din capitaluri proprii.
2. Fondul de Rulment străin este negativ și în scădere cu 3,5 %, ceea ce arată că nevoile pe
termen scurt nu pot fi finanțate prin îndatorare pe termen lung, deși gradul de îndatorare la
termen (raportul Datorii peste 1 an/Capitaluri proprii) a crescut de la 1,994 % la 19,98 %.
3. Echilibrul financiar pe termen lung și pe termen scurt este asigurat ca urmare a unei marje
de securitate pe care o conferă Fondul de Rulment Financiar pozitiv.
4. Independența financiară a întreprinderii se dovedește a fi satisfăcătoare, chiar dacă
ponderea capitalurilor proprii în capitalurile permanente s-a redus de la 98 % la 83,3 %.

Capitolul 3.
3.1 Prezentare SIG
Tabelul 1. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG)

Exerciţiul financiar:
Indici
Denumire Modalitate de calcul
1 ianuarie 31 decembrie (%)
2014 2014

Producţia vândută + 12.419.299.075 13.695.536.324 110,27

Venituri din vânzarea mărfurilor + 5.983.198.713 5.137.829.093 85,87

Reduceri comerciale abordate+ - - -


Cifra de
afaceri
Venituri din subvenţii de exploatare
aferente CA nete - - -

= CA 18.402.497.788 18.833.365.417 102,34

Marja Venituri din vânzarea mărfurilor – 5.983.198.713 5.137.829.093 85,87


comercială Cheltuieli privind mărfurile 5.125.068.214 5.042.236.366 98,38
= MC 858.130.499 95.592.727 11,13

Producţia vândută + 12.419.299.075 13.695.536.324 110,27

Variaţia stocului de produse finite şi a 22.728.918 2.448.297 ?


producţiei în curs +
Producţia
exerciţiului Producţia realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii şi capitalizată 25.031.901 16.863.634 67,36

= PE 12.467.059.894 13.714.848.255 110

Producţia exerciţiului + 12.467.059.894 13.714.848.255 110

Marja comercială – 858.130.499 95.592.727 11,13


Valoarea
adăugată Cheltuieli externe 15.550.648.620 15.860.706.873 101,99

= VA -2.225.458.227 -2.050.265.891 92,12

Valoarea adăugată + -2.225.458.227 -2.050.265.891 92,12

Venituri din subvenţii de exploatare - - -


aferente cifrei de afaceri +
- - -
Excedentul Venituri din dobânzi la entităţile al căror
obiect de activitate leasingul – - - -
(deficitul)
brut de 25.399.123 27.603.617 108,67
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
exploatare
asimilate – 1.066.824.432 1.089.372.513 102,11
Cheltuieli cu personalul

= EBE -3.317.681.782 -3.167.242.021 94,11

-3.317.681.782 -3.167.242.021 94,11


EBE +
2.955.415 32.526.494 1,100
Rezultatul Venituri din provizioane privind
din activitatea de exploatare +
exploatare
Alte venituri din exploatare – 34.180.637 63.095.307 184,59

Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi - - -


active cedate – - - -

Cheltuieli privind dobânzile de


refinanţare înregistrate de entităţile
radiate din Refistrul general si care mai
au in derulare contracte de leasing

Ajustări de valoare privind imobilizările 488.564.479 547.997.404 112,16


corporale şi necorporale
4.170.179 3.849.823 92,31
Ajustări de valoare privind activele
circulante -6.707.352 -18.192.827 271,23

Ajustări privind provizioanele

= RE 429.293.428 459.428.375 107,01

Venituri financiare total 148.814.051 119.098.104 80,03

Rezultatul Cheltuieli financiare total 245.918.435 177.337.847 72,11


financiar

= RF -97.104.384 -58.239.743 59,97

Rezultatul de exploatare + 429.293.428 459.428.375 107

Rezultatul Rezultatul financiar -97.104.384 -58.239.743 59,97


curent

= RC 332.189.044 401.188.632 120,77

Venituri extraordinare – - -

Rezultatul Cheltuieli extraordinare - -


extraordinar

= R Ex. - -

Rezultatul current + 332.189.044 401.188.632 120,77

Rezultatul Rezultatul extraordinar - - -


brut

= RB 332.189.044 401.188.632 120,77


Rezultatul brut – 332.189.044 401.188.632 120,77

Impozitul pe profit – -5.255.076 29.518.457 -561,71


Rezultatul
net al Alte impozite neprezentate la elementele - - -
exerciţiului de mai sus

= RN 337.444.120 371.670.176 110,14

Datele din anul 2014 şi anul 2013 sunt comparabile deoarece s-au aplicat aceleaşi standarde
contabile.

Interpretarea rezultatelor analizei

 Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca


urmare a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu
2,61%.Deşi veniturilor din vânzarea mărfurilor au scăzut cu 14,13%, rezultatul se
datorează sporirii producţiei vândute cu 10,27%. Tendinţa crescătoare a cifrei de
afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-şi în primul rând
activitatea productivă de bază.

 Marja comercială a înregistrat o scădere abruptăpe durata perioadei analizate cu un


procent de 88,87 %, ca urmare a diminuării veniturilor din vânzarea mărfurilor cu
14,13% şi a cheltuielilor privind mărfurile cu 1,62% ;

 Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă, a scăzut cu 9,81%, ; acest fapt se


datorează scăderii exagerate a marjei comerciale ;

 Exerciţiul brut de exploatare dovedeşte că întreprinderea nu îşi poate menţine


potenţialul productiv. Valoarea negativă e datorată creşterii indicatorului cheltuieli de
personal cu 2,11% şi a lipsei veniturilor din subvenţii şi din dobânzi la entităţile al
căror obiect de activitate leasingul.

 Execedentul brut de exploatare afectează totodată şi rezultatul din exploatare,


oferindu-i o influenţă nefavorabilă.

 Rezultatul din exploatare se ridică în 2014 la 459 milioane lei, în creştere cu 6,99%
faţă de anul precedent.

 Rezultatul financiar a înregistrat o ameliorare a deprecierii faţă de anul precedent.


Valoarea pierderii din activitatea financiară fiind de 58 milioane lei, impactată în
special de fluctuaţiile cursului de schimb valutar şi a volumului tranzacţiilor în devize.

 Întrucât Automobile Dacia a optat în scop fiscal pentru metoda de amortizare


accelerată a activelor la punerea în funcţiune în anul 2013 nu a datorat impozit pe
profit. În anul 2014 impozitul pe profit înregistrat este de 29 mil. lei fiind influenţat
favorabil de deducerile fiscale făcute conform legislaţiei în vigoare.

Element 2013 2014 2014/ 2013

CA 18.402.497.788 18.833.365.417
102,3%

Cheltuieli variabile din exploatare 10.674.063.060 11.167.285.692 104,6%

Cheltuieli fixe din exploatare 2.018.469.890 2.061.983.007 102,1%

MCV 7.728.434.728 7.666.079.725 99,1 %

EBITDA 18.484.439.244 18.915.772.655 102,3%

-382%
Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele -3.751.937 14.333.667

EBIT 128.204.431 70.615.738 55%

Cheltuieli cu dobanzile 20.609.620 18.963.909 92%

EBT 128.204.431 100.134.195 78,1%

Impozit pe profit -5.255.076 29.518.457 -561%

Profit net 337.444.120 371.670.175 110,4%

EBITDA=Earnings before interestes,taxes,depreciation and amortization

EBITDA reprezinta castigul brut care rezulta din exploatare, fara amortizari si
provizioane

EBIT=Earnings before interests and taxes. Acesta reprezinta rezultatul inainte de


plata dobanzilor si a impozitului pe profit.
EBT=Earnings before taxes ;reprezinta castigul inainte de impozitul pe
profit.Acesta ia in considerare si activitatea financiara a intreprinedrii prin intermediul
dobanzilor platite.

Element 2013 2014 2014/2013

Producția vândută 12.419.299.075 13.695.536.324 110,2%

Producția stocată 22.728.918 2.448.297 10,7%

Producția imobilizată 25.031.901 16.863.634 67,3%

PE (producția exercițiului) 12.467.059.894 13.714.848.255 110%

Cheltuieli cu materiile prime și


materiale
10.172.546.333 10.590.375.770 104,1%

Valoarea adăugată ( VA ) -2.225.458.227 -2.050.265.891


92,1%

Cheltuieli cu personalul 1.066.824.432 1.089.372.513 102,1%

Cheltuieli cu impozite și taxe 25.399.123 27.603.617 108,6%

EBE (exercitiul brut al exploatarii) -3.317.681.782 -3.167.242.021


95,4%

Rezultatul exploatarii 429.293.428 459.428.375


107%

REZULTATUL CURENT 332.189.044 401.188.632


120,7%

REZULTATUL NET 337.444.120 371.670.176


110,1%

EBE<0: rezulta ca activitatea de exploatare nu a fost profitabila

3.2 Cifra de Afaceri


Este valoarea totală a vânzărilor de produse și servicii realizate de către o companie pe
parcursul unui exercițiu fiscal. În mod normal, cifra de afaceri nu include TVA-ul facturat și
încasat de la partenerii economici. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile
financiare și veniturile exceptionale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma
veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a
altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților.
Notiunea de cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală,
cifra de afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre
acestea evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei.

Cifra de afaceri a companiei Dacia din ultimii ani arată în felul următor:

Indicatori din
Contul de Profit 2012 2013 2014 2015
si Pierdere

Cifra de afaceri 12.742.145.319 18.402.497.788 18.833.365.417 19.164.558.589

Total venituri 12.946.397.843 18.633.253.295 19.034.870.759 19.411.019.248

Total cheltuieli 12.602.606.812 18.301.064.251 18.633.682.127 18.914.589.603

Profit brut 343.791.031 332.189.044 401.188.632 496.429.645

Profit net 277.239.794 337.444.120 371.670.175 447.938.323


2E+10

1.8E+10

1.6E+10

1.4E+10

1.2E+10

1E+10 2013
2014
8E+09

6E+09

4E+09

2E+09

0
Cifra de Afaceri Total Venituri Total Cheltuieli Profit Brut Profit Net

S.C. Automobile DACIA S.A a realizat în anul 2014 o cifră de afaceri de 18.833 milioane de
lei, cu 2,34% mai mare decât cea realizată în anul 2013

Mil. Lei

2013 2014 2014/ 2013

VÂNZĂRI AUTO 10.072 10.233 1,60%

Intern 731 953 30,37%

Extern 9.341 9.280 -0,65%

VÂNZĂRI PIESE 515 523 1,55%


SCHIMB

Intern 265 259 -2,26%

Extern 250 264 5,60%

VÂNZĂRI PIESE 672 979 45,68%


MECANICE

Intern 74 116 56,76%


Extern 598 863 44,31%

VÂNZĂRI CKD 6.350 6.255 -1,50%

VÂNZĂRI ALTELE 793 843 6,31%

TOTAL 18.402 18.833 2,34%

Contribuția vânzărilor de autovehicule la realizarea cifrei de afaceri a fost de 10.233


milioane lei ( reprezentând 54,3% din cifra de afaceri), în creștere cu 1,60% față de anul 2013.
Comparativ cu vânzările de vehicule pe piața externă, care au înregistrat o ușoară diminuare
de 0,65%, vânzările de vehicule la intern au înregistrat o creștere de 30,37%.
Vânzările de colecții ( CKD) au înregistrat o ușoară diminuare de 1,50% comparativ cu anul
2013. Vânzările de piese mecanice au cunoscut o creștere importantă de 45,68% pe total,
alimentată atât de creșterea la intern cu 56,76%, cât și la extern cu 44,31% față de anul 2013.
Cifra de afaceri realizată din alte activități a înregistrat o creștere de 6,31% comparativ cu
anul precedent.

Situația vânzărilor în perioada 2013- 2014 se prezintă astfel:

NUMĂR 2013 2014 2014/2013


VEHICULE
DACIA LOGAN BERLINĂ 6.970 - -6.970
DACIA DUSTER 87.356 15.976 -71.380
DACIA DUSTER FAZA II 32.418 158.245 125.827
DACIA SANDERO FAZA 46.210 20.309 -25.901
II
DACIA SANDERO II 67.645 24.213 -43.432
STEPWAY
DACIA LOGAN II 84.838 77.444 -7.394
DACIA LOGAN MCV II 17.740 42.630 24.890
TOTAL VEHICULE 343.177 338.817 -4.360
CKD în unităţi de
vehicule
DACIA LOGAN Berlină 157.480 68.017 -89.463
DACIA SANDERO 366.318 139.818 -226.500
DACIA DUSTER 289.731 212.208 -77.523
DACIA LOGAN Pick-up 18.810 18.291 -519
DACIA LOGAN MCV 77.035 78.488 1.453
DACIA LOGAN Fourgon 7.818 9.734 1.916
VAN
DACIA SANDERO II 43.675 183.461 139.786
DACIA LOGAN II 11.186 122.330 111.144
LODGZ 160.876 43.386 -117.490
KANGOO 40.177 29.748 -10.429
LBIA ( Avtovaz) 59.608 79.095 19.487
DOKKER 76.737 76.737
TOTAL CKD 1.232.714 1.061.313 -171.401

Vânzările totale de autovehicule DACIA se ridică în anul 2014 la 338.817 unităţi, în


scădere cu 4.360 unităţi faţă de anul 2013.
Cu 174,221 unităţi vândute, Duster şi-a menţinut succesul pe piaţă, în 2014 vânzându-se cu
54.447 unităţi mai mult decât în anul precedent. Duster a reprezentat 51,42% din totalul
vânzărilor. Creştere importantă ( 140,30%) au înregistrat şi vânzările de autovehicule Dacia
Logan MCV faza II, volumul de vehicule vândute fiind de 42.630 unităţi, adică 12, 58% din
total vânzări vehicule.
În anul 2014, Automobile Dacia a comercializat la export colecţii de piese şi accesorii pentru
autovehicule, vânzările totale fiind de 1.061.313 colecţii echivalent vehicule, în scădere cu
171.401 unităţi comparativ cu 2013.

Producţie

Comparativ cu 2013, în 2014 producţia de vehicule a înregistrat o uşoară scădere ( -


4.015 vehicule). Structura producţiei pe tipuri de autovehicule realizate în perioada 2013-
2014 se prezintă astfel:

VEHICULE 2013 2014 2014/ 2013

DACIA LOGAN Berlină 6.966 - -6.966


DACIA LOGAN MCV 1 - -1
DACIA LOGAN MCV II 17.581 42.631 25.050
DACIA DUSTER 87.359 15.975 -71.384
DACIA DUSTER II 32.236 158.275 126.039
DACIA SANDERO II 46.231 20.310 -25.921
DACIA SANDERO II 67.650 24.218 -43.432
STEPWAY
DACIA LOGAN II 84.850 77.450 -7.400
TOTAL 342.874 338.859 -4.015

Ajutată de exporturile mari care au mentinut producţia la capacitate maximă, Dacia a stabilit
un nou record în 2014, depăşind la nivelul cifrei de afaceri întreg grupul OMV Petrom, care a
fost afectat de scăderea drastică a preţului ţiţeiului.

TOP 5 COMPANII DIN ROMANIA DUPA CIFRA DE AFACERI(EURO)


6,920,165,059
18,402,497,788
AUTOMOBILE DACIA
7,260,679,847
OMV PETROM
ROMPETROL DOWNSTREAM
8,687,448,911
KAUFLAND ROMANIA
14,510,619,117
BRITSH AMERICAN TABACCO

Top 10 destinaţii de export în 2014

Ţară Unităţi

1 Franţa 105 893

2 Germania 50 704

3 Spania 45 986

4 Italia 39 964

5 Algeria 39 741

6 Turcia 34 469

7 Maroc 33 734

8 Marea Britanie 23 862

9 Belgia 18 000

10 Polonia 14 689

RESURSE UMANE

În conformitate cu prevederile Contactului Colectiv de Muncă și procedurilor interne, în


cursul anului 2014 au încetat contractul individual de muncă, cu beneficii bănești, 185
salariați ADSA.
Evoluția efectivelor de personal, așa cum este preyentată în tabelul de mai jos, regrupează și
influențele datorate angajărilor, pierderilor naturale și mișcărilor interne
Societate Nr. Salariați
2013 2014 2014/ 2013
SC. Automobile DACIA 14.114 14.184 70
S.A.

3.3 Analiza Marjei de Contribuţie


Fundamentarea deciziilor economice care vizează stabilirea volumului fizic al
vânzărilor se bazează pe cunoaşterea pragului (punctului critic) de rentabilitate. Metoda
pragului de rentabilitate este o metodă de diagnosticare a riscului de producţie, fiind
cunoscută sub denumirile „punct critic al rentabilităţii”, „punct de echilibru” („point mort” în
franceză sau „break-even point” în engleză). Există mai multe metode de calcul şi
diagnosticare a pragului rentabilităţii: metoda ecuaţiei, metoda prezentării grafice şi metoda
marjei de contribuţie.

Marja de contribuţie reprezintă rezultatul obţinut din vânzarea produselor dupa


restituirea tuturor consumurilor şi cheltuielilor variabile şi care include profitul operaţional,
consumurile şi cheltuielile constante. Marja de contribuţie (MC) se determină după formula:
MC = VV – CCV,unde: VV – veniturile din vânzări; CCV – consumurile şi cheltuielile
variabile. Dacă marja de contribuţie acoperă cu exactitate consumurile şi cheltuielile
constante, profitul operaţional este egal cu zero, adică este atins pragul rentabilităţii.

Astfel, în anul 2014 calculul marjei de contribuție la Automobile Dacia arată :


18.915.772.655 – 18.456.344.280= 459.428.375.

3.4 Analiza valorii adăugate (VA)


Valoarea adaugată este un indicator valoric de exprimare a producției și reprezintă
măsura valorii realizate în urma activității productive a unei firme. În comparație cu producția
exercițiului, valoarea adaugată reflectă mai exact efortul propriu depus în domeniile
respective de activitate.

Valoarea adaugată, poate fi determinată prin 2 metode:

a) Metoda sintetică, conform căreia din volumul total al activității de producție și


comercializare se scad consumurile intermediare de la terți.

b) Metoda de repartiție, conform căreia valoarea adaugată este rezultatul însumarii


următoarelor elemente: salarii, contribuții pentru asigurări și protecție socială, amortizare,
provizioane, cheltuieli cu impozite și taxe (fară impozitul pe profit), cheltuieli financiare și
rezultatul exploatării.

Concluzii, comentarii
Din acest capitol observăm din tabelul SIG faptul că deși producția vândută și veniturile
din vânzări au fost pe rând in anii 2013 și 2014 mai mari sau mai mici, cifra de afaceri a
continuat și continuă să crească de la an la an. Vorbind despre marja comercială a Uzinei
Dacia, putem spune că și aceasta este pozitivă, având un procent destul de bun (11%) fapt ce
ajută și producția exercițiului să fie favorabilă. Crescând de la un an la altul și ajutând
compania să se dezvolte, cifra de afaceri este din punctul nostru de vedere, cel mai important
indicator în analiza unei firme. Fiind ajutată în principal de contribuția vânzărilor (care este
sporită atât la nivel național, cât și internațional), cifra de afaceri are legătură cu toți ceilalți
indicatori importanți în analiza financiară (marja de contribuție, valoarea adăugată, producția
exercițiului, rezultatul financiar, etc).

Capitolul 4

4.1 Rate de Gestiune

Rata stocurilor = 15.632.612.136 / 972.610.494 x 360 zile = 5785

Creanţe clienţi = 1.351.618.854 + 249.856 + 150.082.945 = 1.501.951 mii lei

Rata clienţi = 1.762.024 mii lei / 18.833.365 mii lei = 0.09

Rata furnizorilor = 10.590.375 mii lei / 17.611.567 mii lei = 0.6

Indicatori de Gestiune

18.833.365
CA
mii lei

10.590.375
Cheltuieli furnizori
mii lei

972.610.494
Cost vânzări
lei

Sold clienţi 150.251.091


lei

2.974.920
Sold furnizori
mii lei

5.137.829
Stoc Marfă
mii lei

4.008.697 /
Activ Total/ 3.472.261
Imobilizat şi Curent +336.548 mii
lei = 1,05

Durata de încasare a
30 zile
cont. Clienţi

Durata de plată a
60 zile
furnizorilor

Rotaţia Activelor 60 zile

18.833.365 /
CA/ A. Totale 4.008.697 mii
lei = 4,56

18.833.365 /
3.472.261 mii
CA/ A. Imobilizate lei = 5,42

18.833.365 /
CA/ A. Curente 336.548 mii
lei = 55,96

Analiza pe bază de bilanț

764,110
2541719,939
3,393,830.732 332.772.889+ 100.165.365=
432.938.254
3,672,148.866
479,822.306

4.2 Rate de Rentabilitate

Tabel Rentabilitate Economică; Rentabilitate Financiară

An. 1

R. Ec.1 = EBE / Activ Total ( ROA BRUTĂ)

R. Ec. 1= -3.317.681.782/ 7.144.410.490

R. Ec. 1= -0,4643

R. Ec. 2= P. Exploat./ Activ Total ( ROA NETĂ)

R. Ec. 2= 429.293.428/ 7.144.410.490

R. Ec. 2= 0,0600

R. Ec. 3= EBE/ K. Permanent ( ROI)

R. Ec. 3= -3.317.681.782/ 3.915.549.906

R. Ec. 3= - 0,8473

K. Permanent= capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen


lung

K. Permanent= 3.633.835.298+ 118. 557.671+163.156. 937= 3.915.549.906

R. Ec. 4= Profit Expl. / K. Permanent

R. Ec. 4= 429.293.428/ 3.915.549.906

R. Ec. 4= 0, 1096

R. Fin. 1= P. Net/ K Propriu

R. Fin. 1= 337.444.120/ 3.633.835.298

R. Fin. 1= 0, 0928

R. Fin. 2= Profit Net/ Activ Total

R. Fin. 2= 337.444.120/ 7.144.410.490

R. Fin. 2= 0, 0472
An. 2
R. Ec. 1= -3.167.242.021/ 5.468.786.149

R. Ec. = - 0, 5791
R. Ec. 2= 459.428.375/ 5.468.786.149

R. Ec. 2= 0, 0840

R. Ec. 3= -3.167.242.021/ 3.949.581.469

R. Ec. 3= -0, 8019

K. Permanent= 3687107095+100.165.365+162309009= 3.949.581.469


R. Ec. 4= 459.428.375/ 3.949.581.469

R. Ec. 4= 0, 1163

R. Fin. 1= 371.670.176/ 3.687.107.095

R. Fin. 1= 0, 1008

R. Fin. 2= 371.670.176/ 5.468.786.149

R. Fin. 2= 0, 0679

Indicatori Rate de Rentabilitate 2013 2014


R. Ec. 1 - 0, 4643 - 0, 5791
R. Ec. 2 0, 0600 0, 0840
R. Ec. 3 0, 8473 - 0, 8019
R. Ec. 4 0, 1096 0, 1163
R. Fin. 1 0, 0928 0, 1008
R. Fin. 2 0, 0472 0, 0679

4.3 Analiza Cost- Volum Profit

Cea mai mare parte din viața noastrã suntem membrii ai unei organizații sau alta, al cãror
element de bazã este țelul sau scopul. Toate urmãresc programe sau metode în atingerea
țelurilor - a repeta o operație de atâtea ori pânã când se ajunge la performanțã. Atât managerii
cât și organizațiile pe care aceștia le conduc vor trebui sã ținã seama de schimbãrile care se
manifestã astãzi și în viitor. Maturizarea populației trebuie sã aibã ca efect o preocupare
sporitã cãtre domeniul forței de muncã, de naturã educaționalã și de schimbare a politicii de
pensionare în sensul întârzierii iesirii la pensie.
Așadar, din punctul nostru de vedere, Uzina Dacia Mioveni reprezintă una dintre cele
mai de succes firme din România, cu exporturi și o notorietate ce ne aduc numai avantaje.
Această firmă poate fi luată ca exemplu atât de firmele ce vor să se dezvolte cât și de cei care
vor să facă doar o cercetare asupra sa. Cu o cifră de afaceri și un raport al vânzărilor ce se
dezvoltă de la an la an, grupul Dacia continuă să fie cea mai cunoscută companie de la noi din
țară.
BIBLIOGRAFIE
 Site-uri

http://doingbusiness.ro/financiar/raport/93330/automobile-dacia-sa/

http://0-100.hotnews.ro/home/wp-content/uploads/2015/05/Rezultate-Financiare-Dacia-2014.pdf

www.dacia.ro

www.daciagroup.ro