1.

Exemplu numeric de aplicare a algoritmului Johnson cu două etape tehnologice

În şantierul naval Damen se realizează următoarele comenzi de nave: C1, C2, C3, C4, C5, a căror
durate de execuţie, sistematizate pe două faze-construcţia în doc a corpului navei (E1) şi
completarea armării navei lansată la apă (E2) sunt prezentate în tabelul 1.

Tabel 1 Timpii ti1 şi ti2 de execuţie a cinci comenzi de nave, în luni

Timpii ti1 şi ti2 sunt timpii de execuţie a celor cinci comenzi, exprimaţi în luni.

se formează cele două submulţimi disjuncte A1 şi A2 astfel :

A1={C4} ; A2={C1, C2, C3, C5}

se ordonează cele două submulţimi A1 după ti1 crescător, A2 după ti2 descrescător

A1={C4} ; A2={C5, C2, C1, C3}

se concatenează cele două submulţimi ordonate

A*={C4, C5, C2, C1, C3}

Pe graficul calendaristic se observă că, varianta ordonanţării optime are un ciclu total de producţie
al celor 5 comenzi cu două luni mai scurt decât varianta V2. Prin urmare, varianta V1 răspunde mai
bine intereselor şantierului decât V2.

2. Realizaţi graficul de circulaţie (situaţia existentă) şi de analiză detaliată pentru următorul caz:
Rezolvare:

Graficul de circulaţie şi graficul de analiză detaliată

A. Graficul de circulaţie – situaţia existentă.
În urma executării procesului tehnologic al produsului P, descris cu ajutorul graficului de analiză
generală, acesta se depozitează într-unul din depozitele de produse finite ale societăţii. Înaintea
depozitării, loturile de produse sunt recepţionate, înmatriculate şi controlate la serviciul de recepţie
al societăţii.
Toate operaţiile desfăşurate pe suprafaţa acestui serviciu sunt descrise în figura de mai jos.
B. Graficul de analiză detaliată – situaţia existentă.
C. Graficul de circulaţie – situaţia îmbunătăţită
În urma rezultatelor analizei rezultatelor obţinute în graficul de circulaţie şi graficul de analiză
detaliată, se poate constata faptul că în urma unor măsuri organizatorice ar putea fi reduşi timpii de
aşteptare ai produselor între operaţii şi distanţele de transport. Astfel, cele trei mese de
înmatriculare, control recepţie, ar putea fi alăturate, eliminându-se în acest fel operaţiile de transport
şi aşteptare dintre cele trei operaţii.
Modul de desfăşurare al procesului în urma acestor măsuri este descris cu ajutorul graficului de
circulaţie – situaţia îmbunătăţită, din figura 2.
D. Graficul de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită.
Descrierea procesului de producţie obţinut în urma măsurilor organizatorice propuse se poate face ţi
cu ajutorul graficului de analiză detaliată – situaţia îmbunătăţită, din tabelul 3.
Comparând rezultatele înscrise în cele două grafice de analiză detaliată (situaţia existentă şi situaţia
îmbunătăţită), se observă o reducere a numărului de operaţii de la 16 la 11, a duratei operaţiilor cu
30 minute (de la 209 minute la 179 minute), a distanţei parcurse cu 21 m şi cu 2 a numărului de
muncitori.

3. Într-o uzină de piese navale, în atelierul de prelucrări mecanice se fabrică cinci tipuri de piese
(P1, P2, P3, P4, P5) pentru care procesul tehnologic cuprinde şase operaţii (strunjire, frezare,
debitare, rectificare, rabotare, alezare) notate cu litere de la A la F. Fluxul tehnologic pentru cele
cinci piese este:
P1: A-C-D-E-B-F
P2: A-B-C-D-E-F
P3: B-C-D-A-E-F
P4: A-B-C-E-B-F
P5: A-D-B-C-E-F

Se cere:
Să se întocmească schema teoretică de amplasare optimă a locurilor de muncă folosind metoda
verigilor.

Rezolvare:
a) Întocmirea tabelului verigilor de producţie

Tabelul verigilor de producţie

b) Elaborarea tabloului pentru stabilirea intensităţii de trafic (frecvenţei de legături) între locurile de
muncă.
Tabloul intensităţii de trafic

c) Elaborarea schiţei de amplasare a locurilor de muncă în două variante folosind grila cu ochiuri
triunghiulare.

Schiţa amplasării locurilor de muncă în grila cu ochiuri triunghiulare

Se amplasează primele trei locuri de muncă, cu cel mai mare număr de verigi de producţie cu
celelalte locuri de muncă, locurile de muncă notate B, C, E, în centrul reţelei (suprafeţei de
producţie).
După locurile de muncă B, C, E urmează locul de muncă D.
Analiza posibilităţilor de amplasare. Se calculează intensităţile de trafic de la locurile de muncă deja
amplasate, aşezate la extremităţile laturilor triunghiului obţinut (laturile BC, BE, CE) la locul de
muncă D.
BD + CD = 1 + 3 = 4 (latura BC)
BD + ED = 1 + 2 = 3 (latura BE)
CD + ED = 3 + 2 = 5 (latura CE)
Locul de muncă D va fi amplasat în faţa laturii CE, deoarece cu aceasta are cele mai multe verigi de
producţie.
Următorul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul de muncă A.
Analiza posibilităţilor de amplasare. În mod similar se calculează intensităţile de trafic de la locurile
de muncă amplasate, aflate la extremităţile laturilor rombului format (BC, BE, CD, DE) la locul de
muncă A.
BA + CA = 2 + 1 = 3 (latura BC)
BA + EA = 2 + 1 = 3 (latura BE)
CA + DA = 3 + 2 = 5 (latura CD)
DA + EA = 2 + 1 = 3 (latura DE)
• Locul de muncă A va fi amplasat în faţa laturii CD, deoarece cu aceasta are cele mai multe
verigi de producţie.
• Ultimul loc de muncă ce va fi amplasat pe suprafaţa de producţie va fi locul F.
• Analiza posibilităţilor de amplasare. Se procedează în mod analog.
• AF + CF = 0 + 0 = 0
• CF + BF = 0 + 2 = 2
• BF + EF = 2 + 3 = 5
• DF + EF = 0 + 3 = 3
• AF + DF = 0 + 0 = 0
• Locul de muncă F va fi amplasat în faţa laturii BE, deoarece cu aceste locuri de muncă are
cele mai multe verigi de producţie.

4. Se consideră o linie în flux sincronizată pe care se execută 6 operaţii cu următoarele durate în

minute: op.1=3min; op.2=9min; op.3=3min; op.4=6 min; op.5=9min Tactul de productie al liniei
este de 3 min. Aratati modul de sincronizare al executarii operatiilor la primele 3 piese din lot.
5. Să se stabilească structura ciclului de reparaţii pentru o maşină universală de frezat cu latura
mare a mesei de 550mm, ţinându-se seama de normativul tehnic pentru reparaţii (tabel 1)

Tabel 1. Extras din normativul de reparaţii pentru maşina universală de frezat



 Rezolvare
 Pentru reprezentarea ciclului de reparaţii se consideră o dreaptă care la scară
reprezintă timpul, cu ore, între două reparaţii capitale.
 Această dreaptă se împarte într-un număr de segmente egale cu numărul total de
reparaţii, indiferent de felul lor, prevăzut în normativul pentru reparaţii (acest număr este
18).
 Apoi se poziţionează diferitele tipuri de reparaţii, ţinând seama de numărul orelor de
funcţionare între două reparaţii de acelaşi tip.
 Acolo unde pe grafic se suprapun pentru execuţie mai multe feluri de reparaţii se va menţine
în acel punct reparaţia care are gradul de complexitate cel mai mare.
6. Un utilaj din dotare a fost pus în funcţiune în urmă cu cinci ani, durata normală de funcţionare
fiind de 8 ani.
Cheltuielile de întreţinere şi reparaţii în cei 5 ani de funcţionare şi în anul de plan precum şi
costul de achiziţie sunt:
anul 1–3.000U.V.; anul 2–6.500U.V.; anul 3–13.000U.V.; anul 4– 20.000U.V.; anul 5–27.000 U.V.;
anul 6–34.000 U.V.; anul de plan–38.000 U.V.; cost achiziţie–100.000 U.V., iar dobânzile şi taxele
reprezintă 10%.
Să se determine momentul de înlocuire a utilajului existent.

Rezolvare
Se întocmeşte un tabel cu cheltuielile pentru fiecare an.
Tabel Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii ale utilajului U

Utilajul va fi inlocuit in anul in care este indeplinita conditia:

Unde:
A reprezintă cheltuieli cu achiziţionarea utilajului;
Chj – cheltuieli cu întreţinerea şi repararea utilajului în anul j;
γ factorul de actualizare, unde d reprezintă procentul dobânzilor şi taxelor