ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG.

2-1

CAPITOLUL 2 – PLANUL GENERAL DE AMENAJARI

Planul general de amenajari (GA = General Arrangement) reprezinta documentul grafic principal din pachetul de
proiectare al navei. Acest document constituie sinteza tuturor deciziilor privind proiectul navei respective.
Planul General este componenta obligatorie in documentatia aferenta tuturor etapelor de proiectare.

Planul general face parte din documentatia livrata la nava si se afiseaza la bordul navei. Este parte componenta a
documentatiei de stabilitate. Pe baza planului general se vor construi o serie de alte planuri: amplasare
echipamente de punte, planul de evacuare, planul de siguranta la incendii, etc.

Impreuna cu specificatia tehnica (descrierea navei), GA reprezinta primul pas in abordarea proiectului in asa
numita etapa de Concept Design. Ulterior GA este actualizat pas cu pas pe masura evolutiei proiectului in etapele
ulterioare – Initial Design (proiect preliminar), Basic Design (proiect tehnic / proiect de clasa), Detailed Design
(proiect de executie). Forma finala a planului general se va definitiva la terminarea proiectului cand va include
toate elementele si detaliile stabilite pe parcursul proiectarii.

Atentia care trebuie acordata pe parcursul realizarii planului general pentru indeplinirea simultana a cerintelor
este un lucru dificil. Practic toate cerintele sunt inter-dependente si aproape intotdeauna apar conflicte in tentativa
de a satisface diferitele cerinte. Solutia o reprezinta compromisul iar succesul proiectului navei depinde de
capacitatea de a gasi cel mai bun compromis.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-2

Elemente de grafica la reprezentarea planului general

Formatul de reprezentare
Formatul de reprezentare al planului general este de regula A1. Se mai utilizeaza formate A0 sau derivate in
cazul navelor complexe sau formate A2, A3 pentru nave simple. In cazul in care se reprezinta un numar mare
de proiectii respectiv sectiuni (punti), planul general se poate extinde pe mai multe file.
Alegerea formatului de reprezentare (impreuna cu scara) si a numarului de file se face din conditia de claritate
a desenului, astfel incat sa rezulte un desen dens dar nu excesiv de aglomerat, iar pe de alta parte toate detaliile
importante sa fie vizibile.

Scara de reprezentare
Scara de reprezentare se alege in corelatie cu formatul din conditia ca suprafata formatului sa fie cat mai
ocupata iar detaliile sa fie cat mai lizibile. Legat de acest ultim aspect este de retinut ca pe un desen
dimensiunile sub 2 mm (diametre, distante intre linii, caractere, etc.) nu sunt recomandate ele nefiind lizibile.
Scarile uzuale de reprezentare sunt 1:10, 1:25, 1:50, 1:100, 1:200. Se pot utiliza in mod exceptional si alte
scari cum ar fi 1:20, 1:75, 1:150, 1:250, 1:500, daca prin aceasta se realizeaza mai bine dezideratele de
densitate si claritate a informatiei.
La utilizarea unui sistem CAD ca unealta grafica, desenul propriu-zis se va realiza intotdeauna la scara 1:1.
Transpunerea la scara de desenare se va face fie prin utilizarea de viewport la scara impusa fie direct in spatiul
de desenare prin scalarea inversa a formatului si indicatorului
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-3

Proiectii
Proiectiile de baza sunt: laterala, orizontala, transversala
Proiectia laterala, de regula privita din tribord, reprezinta vederea laterala a navei cu un anumit grad de
transparenta, respectiv prin bordajul navei se vad elementele de compartimentare, principalele echipamente,
cai de acces, etc.
Proiectia orizontala consta in vederi desupra puntilor. In acest fol proiectia orizontala are mai multe
reprezentari, cate una pentru fiecare punte, incepand de la dublul fund pana la puntea etalon (dublu fund,
puntea intermediara, puntea principala, puntile suprastructurii, puntea de comanda si puntea etalon)
Pe fiecare punte se evidentiaza compartimentarea, echipamentele, zonele de circulatie, elementele de
amenajare, etc.
Proiectia transversala consta in vederea din prova si vederea din pupa a navei. De regula nu sunt transparente
(vedere simpla). Pot lipsi una sau amandoua vederile.

Sistemul de referinta
Sistemul de referinta este reprezentat din planele principale de referinta – Planul de baza, Planul diametral si
axele de referinta.
Din punct de vedere geometric sistemul de referinta standard este conform cu figura 1.1 si consta in:
- axa X ca intersectie a PD cu PB, orientata de la pupa la prova
- axa Z continuta in PD, perpendiculara pe axa X si orientata in sus
- axa Y continuta in PB, perpendiculara pe axa X si orientata spre babord astfel incat sa formeze un sistem
cartezian drept.
Originea sistemului de referinta se afla de regula in perpendiculara pupa.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-4

Exista si alte definiri a sistemului de referinta (de ex. cu originea in cuplul maestru sau in perpendiculara prova
si axa X pozitiva spre pupa, etc.) dar acestea au mai mult un caracter “istoric” nefiind in concordanta cu
standardul ISO aplicabil in acest moment.

Fig. 1.1 – Sistemul de referinta

Un alt element de referinta obligatoriu in planul general este reprezentat de linia coastelor. Aceasta se
suprapune cu axa X.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-5

Linii, caractere si simboluri:

Linii: grosimile si tipurile de linii sunt cele obisnuite din desenul naval pentru a evidentia linii de contur, linii auxiliare
(franturi, tangente, etc.), linii de osatura, linii escunse, axe de simetrie, etc. Pentru a evita supra-aglomerarea desenului –
tinand cont si de scara de reprezentare – se vor evita liniile cu grosime mare, in special in zonele aglomerate ale desenului. Ca
recomandare: 0.5- 0.7 mm pentru linii de contur si muchiile vizibile, 0.3-0.35 mm pentru liniile de compartimentare si
echipamente majore vizibile, 0.15-0.2 mm pentru detalii, 0.08-0.12 mm pentru echipamente minore sau invizibile.

Caractere: caracterele utilizate sunt de tip standard proportionale (ISO, Arial). Dimensiunile (reale pe desen) recomandate sunt
2.5 mm pentru notatiile curente, 3.25 mm pentru notatiile importante si titluri de nivelul secundar, 5 mm pentru titluri de nivel
principal. In caz exceptional se pot folosi caractere mai mari de 5 mm sau mai mici de 2.5 mm dar nu mai mici de 1.75 mm
cand acestea devin ilizibile. Grosimea caracterelor va fi in concordanta cu inaltimea, recomandat 1/10 din inaltime.

Simboluri: simbolurile utilizate pe planul general sunt cele uzuale din desenul naval – cuplul maestru, perpendicularele, linia
de plutire, identificarea puntilor, etc.

Cote: de obicei planul general nu contine cote decat in mod exceptional. Daca totusi se utilizeaza cote considerate importante,
dimensiunea elementelor de cotare va fi echivalenta cu caractere de 2.5 mm.

Hasuri: pe planul general nu se prevad sectiuni si implicit hasuri de sectiune. Totusi, din motive de estetica si claritate,
anumite elemente sunt hasurate cu hasuri speciale – solid, puncte, lemn, beton , etc. pentru a evidentia suprafete de brau,
acoperiri punti, mobilier, etc.

Administrarea informatiei: in conditiile in care planul general se realizeaza intr-un sistem CAD, este recomandata utilizarea
blocurilor pentru elementele de desen de sine statatoare (echipamente, mobilier, usi, capace, etc.). Aceste blocuri vor fi
denumite in clar (ex: generator CAT 3508-top) pentru a facilita identificarea ulterioara. Se recomanda ca grupuri de elemente
grafice sa fie grupate in layere diferite pe functiuni – structura, masini, echipamente punte, etc. pentru o mai usoara
manipulare a desenului.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-6

Continutul Planului general de amenajari

Ideal este ca in planul general sa contina de la inceput intreaga viziune a arhitectului navala asupra navei impreuna cu
toate detaliile. Acest lucru nu este intotdeauna posibil fie din cauza lipsei de informatii, a lipsei de timp si datorita
evolutiei documentului pe parcursul etapelor de proiectare. In final, planul general trebuie sa fie cat mai corect si
complet posibil.
Continutul planului general depinde de tipul navei de complexitatea navei si de etapa de proiectare in care se afla
realizarea lui. In orice caz, mai mult sau mai putin detaliat, planul general va contine:
- Caracteristicile principale ale navei – dimensiuni, capacitati, performante
- Elementele geometrice fundamentale – contur, pozitia coastelor, pozitia puntilor, peretilor de compartimentare
transversali si longitudinali, suprastructuri si rufuri
- Compartimentare – compartimente tehnice (masini, agregate, etc.) spatii de marfa, tancuri, coferdamuri, spatii
uscate, spatii pentru echipaj, etc.
- Elementele adiacente corpului – parapeti, balustrazi, catage, brauri, derivor, cosuri de fum, nise, etc.
- Aranjamentul propulsiei – pozitionarea compartimentului de masini, a propulsoarelor si transmisiei in corelatie cu
forma navei, spatiile disponibile si cu sistemul de guvernare
- Aranjamentul sistemului de guvernare – carme si thrustere
- Aranjamentul compartimentului (compartimentelor) de masini – masini principale, generatoare, pompe,
separatoare, etc.
- Aranjamentul spatiilor de locuit si anexe – cabine, spatii de zi, spatii tehnice, spatii auxiliare, etc.
- Aranjamentul spatiilor de comanda si control – timonerie, puncte de comanda si control, statii de comunicatii,
hidrolocatie, etc.
- Caile de acces si circulatie – scari, usi, culoare, tambuchiuri, guri de vizita
- Spatii necesare traseelor de tubulaturi si electrice
- Elementele de vizibilitate
- Alte detalii de amenajare
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-7

Date initiale

Planul general se realizeaza utilizand informatii din diferite surse. Intre aceastea se amintesc:
- Tema de proiectare – aceasta poate fi mai mult sau mai putin extinsa, de la o simpla definire a tipului si
capacitatii navei pana la o specificatie detaliata
- Reguli si Regulamente de constructie a navelor
- Calcule specifice de aferente altor specialitati navale
- Specificatii tehnice ale echipamentelor
- Baze de date si proiecte anterioare
- Experienta, cunostintele si intuitia arhitectului naval

Stadiile de realizare a planului general

Planul general este documentul cu care incepe proiectarea navei si ultimul finalizat in cadrul proiectului.
Tinand cont de acumularea progresiva de informatii, planul general trece prin trei stadii principale:

1. Etapa de concept
2. Etapa de proiect de clasa
3. Etapa finala
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-8

Etapa de concept este pe departe cea mai dificila deoarece porneste de la un volum minim de informatii pe
baza carora trebuie stabilita arhitectura cat mai detaliata a navei.
Informatiile disponibile prin tema de proiectare pot fi extrem de reduse: tipul navei, dimensiunile principale,
performante generale (capacitate de transport, viteza, autonomie), sau mai detaliate (putere, elemente de
compartimentare, principalele echipamente, echipaj, cerinte de amenajare, etc.). Practic in etapa de proiect
initial, realizarea planului general se face simultan cu calculele preliminare si reprezinta un proces iterativ
complex.

Etapa de proiect de clasa modifica si actualizeaza planul general pe baza informatiilor obtinute pe parcursul
definitivarii proiectului de clasificare. In aceasta etapa se definitiveaza toate elementele fundamentale ale
amenajarii navei: forma, compartimentarea, accesul si circulatia, schema de tancuri, amenajarea si amplasarea
echipamentelor sub punte, pe punte si in suprastructura, etc.

Etapa de finala adapteaza elementele planului general pe baza informatiilor obtinute pe parcursul definitivarii
proiectului de executie. In aceasta etapa modificarile sunt minore si nu contrazic elementele fundamentale
definitivate la etapa de proiect de clasa. De regula este vorba in aceasta etapa de adaugarea unor mici detalii de
constructie stabilite la executie si/sau de pozitionarea si precizarea exacta a dimensiunilor unor elemente
minore.

Deoarece etapele 2 si 3 sunt mai mult o operatiune de actualizare, prezentul curs se va concentra mai mult pe
etapa de concept, acolo unde efortul arhitectului naval este maxim iar de rezultatele acestei etape depinde in
cea mai mare masura reusita proiectului.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-9

Obiectivele urmarite la realizarea planului general

In toate cazurile trebuie urmarite cateva obiective arhitecturale fundamentale care sa asigure:
- destinatia navei
- cerintele functionale
- respectarea normelor de siguranta
- estetica navei
- minimizarea costurilor de investitie si exploatare

Destinatia navei
Caracteristica care are cea mai mare influenţă asupra planului general este destinatia principala a navei şi
ideile proiectantului cu privire la modul în care acest scop poate fi cel mai bine realizat. Este evident ca
principiile de amenajare a unei nave sunt diferentiate pe tipuri de nava si ca nu exista un algoritm universal
aplicabil.
- Pentru navele de marfă amenajarea trebuie să fie facuta astfel încât corespunzator tipului de marfa
pentru care nava este proiectată spatiile de marfa sa fie adecvate ca volum si amplasare, iar incarcarea,
descarcarea, stocarea, transportul si amararea sa poata fi efectuate cat mai simplu, sigur si eficient
posibil.
- Pentru navele de pasageri amenajarea se va concentra in jurul spatiilor pentru pasageri – cabine, zone de
recreere, restaurante, etc.- astfel incat sa se asigure maxima siguranta si satisfactie a calatorilor si in
acelasi timp sa creeze armatorului conditiile unei exploatari eficiente a navei.
- Pentru navele de tehnice si de serviciu amenajarea trebuie să fie facuta astfel încât nava sa fie capabila a
efectua sigur si eficient functiile si serviciile pentru care a fost proiectata.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-10

Cerintele functionale
Pe langa indeplinirea destinatiei, nava trebuie sa indeplineasca cerintele functionale de baza ale unei nave:
flotabilitate si stabilitate
hidrodinamica (propulsia, manevrabilitatea, oscilatiile, etc.)
aranjamentul structural
instalatii, sisteme si echipamente necesare
spatiile si facilitatile pentru echipaj

Aceasta inseamna ca planul general va fi construit pe baza unui plan de forme (fie si cu caracter preliminar)
pe baza caruia sa se poata realiza calculele si verificarile necesare.

Flotabilitatea si stabilitatea:
nava va respecta ecuatia deplasamentului, respectiv suma maselor sa fie egala cu masa volumului de
apa dezlocuit la pescajul de calcul.
bordul liber efectiv (rezultat din pescaj) va fi in concordanta cu prevederile Load Line
pozitia longitudinala a centrului de greutate trebuie corelata cu LCB astfel incat asieta navei la plina
incarcare sa fie dreapta.
formele navei impreuna cu cota centrului de greutate trebuie sa asigure respectarea cerintelor de
stabilitate intacta si impreuna cu compartimentajul sa asigura respectarea cerintelor de stabilitate de
avarie

Elementul cheie il constituie calculul de maselor ce compun deplasamentul precum si amplasarea acestor
mase astfel incat cerintele de mai sus sa fie indeplinite. Determinanta aici este amplasarea maselor mari
(incarcatura, rezerve, balast, echipamente grele)
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-11

Hidrodinamica:
proiectarea si amplasarea elementelor sistemului de propulsie va conduce la respectarea cerintelor de
putere, viteza, tractiune, etc. precum si la satisfacerea necesitatilor de spatiu pentru aceste elemente.
Dat fiind ca trenul de propulsie este un echipament major se va avea in vedere si influenta lui asupra
asietei.
se vor dimensiona elementele sistemului de guvernare si se vor amplasa din considerente de spatiu si
functionalitate
daca exista cerinte, se vor dimensiona si amplasa corespunzator thrusterele
daca se solicita prin tema de proiectare sau prin functia navei se vor calcula si amplasa sisteme de
amortizare a oscilatiilor (tancuri, aripioare, etc.)
din conditii de navigatie in balast (seakeeping, slamming) se va determina cantitatea necesara de
balast si se vor crea spatiile necesare pentru amplasarea acestuia

Aranjamentul structural:
stabilirea intervalelor intercostale dintr-o multidudine de criterii structurale si functionale
amplasarea peretilor transversali, peretilor longitudinali si a puntilor din considerente de Reguli,
functionalitate, spatii necesare, stabilitate de avarie
dimensionarea si amplasarea gurilor de magazie, capacelor, tambuchiurilor, gurilor de vizita
asigurarea continuitatii structurale
considerarea detaliilor tehnologice (pozitionarea franturilor, acces in timpul fabricatiei, etc.)
considerarea inaltimilor osaturii la evaluarea spatiilor
rezervarea de treceri structurale pentru tubulaturi si trasee de cabluri
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-12

Instalatii sisteme si echipamente:

identificarea instalatiilor necesare: propulsie, ancorare, legare, manevra marfa, salvare, guvernare,
balast, santina, fi-fi, apa dulce, apa de peste bord, combustibil, HVAC, ape uzate, evacuare gaze, CO2,
ventilatie, hidraulic, etc.
similar, identificarea instalatiilor si sistemelor electrice: generatoare, tablouri, navigatie, comunicatii,
generator avarie, etc.
determinarea caracteristicilor functionale si diemnsionarea fiecare instalatii (puteri, debite, presiuni,
diametre, etc.)
stabilirea listei de materiale si echipamente din componenta fiecare instalatii
amplasarea pe nava a componentelor instalatiilor majore si stabilirea traseelor
rezervarea de spatiu si treceri si rezolvarea conflictelor

Spatii si facilitati pentru echipaj:

stabilirea numarului de persoane din echipaj si structura pe functii si a pasagerilor
alocarea de spatii de locuit – tip cabina, dotari standard – si calculul suprafetelor necesare
identificarea si dimensionarea spatiilor comune: sala de mese, club, gym, sauna, etc.
identificarea si dimensionarea spatiilor auxiliare: bucatarie, cambuza, spalatorie, magazii efecte,
magazii echipamente, atelier, depozitare/tratare gunoi, biroul navei, etc.
amplasarea spatiilor pe criterii functionale si traditionale
rezolvarea problemelor de circulatie – scari, culoare, iesiri de avarie
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-13

Normele de siguranta
O atentie deosebita trebuie acordata amenajarii navei din conditia de indeplinire a normelor de siguranta. Se
pot mentiona cateva aspecte principale de avut in vedere:
vizibilitate in prova, lateral, pe punti in locurile de manevra
protectia structurala la incendii
circulatie si iesiri de avarie
amplasarea mijloacelor de salvare individuala si colectiva
caile de evacuare si zonele de adunare
amplasarea deschiderilor (usi, ferestre, tambuciuri) si tipul acestora

Estetica
Desi estetica este aparent o chestiune de gust personal si nu influenteaza fucntionalitatea navei, o nava cu
aspect estetic placut poate avea un avantaj fata de competitori marind sansele de a fi contractata de armator.
Pentru navele speciale – pasagere, iahturi si nu numai, aportul unui specialist in arhitectura este binevenit.
Cateva elemente pot fi luate in considerare pentru a imbunatati aspectu estetic al navei:
alegerea culorilor corpului si suprastructurii, distributia si separarea zonelor de culori diferite
profilul prova si pupa navei, linia selaturii
profilul, forma si amplasarea suprastructurii
alura parapetului si balustrazilor
forma si pozitionarea cosurilor de fum si a catargelor
echilibrul general al volumelor si liniilor
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-14

Costul de investitie si exploatare

Pe langa factorii dependenti de piata – forta de munca, materiale, energie, navlu, taxe, etc., o serie de alte
componente ale costului de investitie si exploatare sunt dependente de proiectul navei. Deciziile luate in
faza de proiect preliminar si de realizare a planului general pot influenta aceste componente. Ca de obicei,
trebuie gasita balanta optima intre respectarea cerintelor tehnice, costul de fabricatie si costurile de
exploatere. Cateva domenii in care se poate actiona:
atentie la treptele de dimensiuni. Ex: o nava de peste 100 m lungime sau peste 500 GRT este mai
sever reglementata de Reguli. Este irational ca nava sa aiba 100.5 m lungime sau 505 GRT.
materialele utilizate: aluminiul sau otelul de inalta rezistenta sunt mai scumpe dar mai usoare
echipamentele de inalta performata sunt mai scumpe dar pot fi mai eficiente in exploatare
prevederea de mijloace de ridicat la bord (macarale), ridica costul investitiei, scade incarcatura utila
dar scade costul de operare si mareste independenta fata de facilitatile portuare; la fel bow-thruster s.a.
automatizarea scade numarul de membri in echipaj
acordarea unei clase superioare scade costul asigurarii
utilizarea formelor riglate scade costul de productie dar creste rezistenta la inaintare – aplicabil la
nave tehnice stationare sau de viteza mica
solutii structurale cu panouri extinse, osatura uniforma, etc. scad costul de productie
cercetare si proiectare elaborate cresc costul investitiei dar au efecte benefice in fabricatie si
exploatare.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-15

Strategia de abordare a planului general

Realizarea planului general NU este un proces secvential. Nu este un proces ciclic sau iterativ convergent.
Exista o dependenta directa intre toate cerintele, modificarea unui element afecteaza alte elemente care la
randul lor afecteaza altele, astfel incat realizarea proiectului initial, concretizat in planul general, este un
proces aproape haotic de tip “totul deodata”.

Totusi exista cateva elemente de stategie care pot usura munca si controlul informatiei.

Dintre aceste se pot aminti:

- Baza
- Macheta
- Ierarhia
- Insula
- Omisiunea
- Modelul

De mentionat ca aplicarea elementelor de strategie enumerate mai sus nu garanteaza transformarea procesului
haotic in unul complet ordonat ci doar limitarea dispersarii cautarilor. Aplicate fie instinctiv fie procedural,
clarificarea si formularea lor corecta lor necesita experienta si cunostinte.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-16

Baza
Reprezinta un pachet de date a caror modificare este considerata exclusa pe parcursul derularii procesului.
Proiectantul trebuie sa identifice si sa defineasca aceste date. Din baza fac parte:
- datele initiale din tema de proiectare impuse de armator
- valori atribuite din start de proiectant considerate a fi certe si de neschimbat, cum ar fi:
clasa navei (notatia de clasa defineste implicit o suma de cerinte)
regulile aplicabile (trebuie facuta o sinteza a cerintelor acestor reguli)
unele dimensiuni (ex: latimea la un PANAMAX, lungime impusa de ecluza, etc.)
alte informatii considerate de proiectant ca sigure (forma, tip propulsie, etc.)
valori pre-calculate pe baza datelor de mai sus (volum magazie, pozitia unor pereti, bord liber, etc.)

Macheta
Reprezinta o reprezentare grafica extrem de simplificata a navei care contine doar elementele de maxima
importanta:
- conturul navei si al suprastructurii
- liniile de referinta (coaste, perpendiculare, CWL, etc.)
- delimitarea zonelor (picuri, cargo, CM, dublu fund, pereti longitudinali, punti)
- aranjamentul sumar al propulsiei
- aranjamentul sumar al zonei de cargo
- alte elemente considerate importante
Pe baza datelor din baza si din macheta se pot face deja o serie de calcule si verificari care sa valideze (sau nu)
ipotezele si valorile pe baza carora s-a realizat macheta.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-17

Ierarhia
Reprezinta o clasificare a gradului de importanta al elementelor care compun planul general. In cadrul
realizarii planului general elementele se vor aborda si rezolva in ordinea importantei, iar revenirile si
modificarile se vor face in ordine inversa secventiala.

Cu titlu de exemplu: Se ierarhizeaza in ordinea importantei:

- dimensiunile principale
- forma
- aranjamentul propulsiei
- amplasarea suprastructurii
- amplasarea zonei de marfa
- amplasarea tancurilor de rezerve
- amplasarea tancurilor de balast
- etc.

Exemplu:
- Se constata ca asieta navei este nesatisfacatoare.
- Se va incerca corectarea problemei prin reamplasarea tancurilor de balast, daca nu a tancurilor de rezerve,
daca nu a zonei de marfa, etc. si in ultima instanta prin modificarea formei sau a dimensiunilor.

De mentionat ca stabilirea unei ierarhii incorecte poate distorsiona sever eficienta procesului.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-18

Insula
Reprezinta un grup de elemente posibil de izolat care se realizeaza separat si care se includ in planul general
ca un grup. Eventualele modificari ulterioare nu vor se vor face in interiorul insulei ci numai prin reamplasarea
insulei ca un singur element. Cateva exemple de insule:
- trenul pupa: motor-reductor-linie de axe-elice-carma
- cabina standard cu mobilier si grup sanitar (sau grup de cabine); bucatarie echipata
- ancorare-manevra-legare pe puntea teuga
- scara-balustrada-platforma
- pachetul de elemente de navigatie, comunicatii si lumini de pe timonerie, etc.

Omisiunea
Consta in ignorarea premeditata a unor elemente, calcule sau verificari pe parcursul realizarii planului
general. Omisiunile sunt justificate in general de caracterul foarte preliminar al planului general.
Omisiunea de tipul “se va rezolva in etapele ulterioare” este extrem de riscanta. De exemplu omiterea
verificarii compartimentarii prin calculul stabilitatii de avarie la o nava Ro-Ro se poate dovedi catastrofica si
poate compromite in totalitate proiectul.
Uzual se pot omite in faza preliminara elemente minore cum ar fi amplasarea de detaliu a echipamentelor
minore in CM, amplasarea precisa a gurilor de vizita si ferestrelor, dimensionarea si amplasarea exacta a unor
tubulaturi, detalii de scari si balustrazi, etc. elemente care pot fi rezolvate in fazele ulterioare fara a afecta
conceptul general al navei.

Modelul
Reprezinta unul sau mai multe planuri generale de la nave asemanatoare. Acestea sunt utilizate ca sursa de
inspiratie la luarea unor decizii.
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-19

Secventa generala de abordare a planului general

Asa cum s-a arata anterior nu exista o abordare secventiala tipica in realizarea planului general. Totusi se poate
face o organizare a etapelor. Evident aceste etape depind de tipul navei, de informatia avuta la dispozitie, de
obiectivul urmarit de proiectant, respectiv un plan general informativ, preliminar sau final.

1. Pregatirea datelor initiale

- Clarificarea datelor initiale
- Documentare
- Incadrare in Reguli

2. Calcule preliminare
- dimensiuni principale
- forma
- hidrostatice
- bord liber
- propulsia
- capacitati de marfa, balast si rezerve
- esantionaj preliminar
- greutati
- stabilitate si asieta

3. Instalatii si echipamente principale

- identificarea instalatiilor
- stabilirea caracteristicilor principale
- alegerea echipamentelor
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-20

4. Aranjamentul propulsiei si compartimentului de masini

- carma
- propulsorul
- motorului principal
- evacuarea si cosul de fum
- transmisia
- echipamente majore in CM

5. Calcul capacitati, volume si suprafete

- spatiile de marfa
- tancurile de rezerve si scurgeri
- tancurile de balast
- spatii necesare pentru echipaj

6. Compartimentarea
- picuri
- compartiment masini
- compartimente de marfa
- tancuri de rezerve scurgeri si balast
- compartimente tehnologice
- coferdamuri si spatii uscate
- spatii pentru echipaj
ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-21

7. Amenajarea
- amenajare CM si spatii de sub punte
- amenajare punte principala
- amenajare suprastructura
- amenajare punti
- cai de circulatie si evacuare
- detalii – brau, balustrazi, catarge, ferestre, tambuciuri, etc.

8. Calcule de verificare
- propulsia
- capacitati de marfa, balast si rezerve
- esantionaj
- greutati
- stabilitate si asieta

9. Finalizarea planului general

ARHITECTURA NAVEI CAPITOLUL 2 –PLANUL DE AMENAJARI PAG. 2-22

Tema de proiectare
Documentare
Pregatirea datelor initiale Descrierea Tehnica
Reguli

Memoriul de calcul
Calcule preliminare
Planul general

Descrierea Tehnica
Instalatii si echipamente
Memoriul de calcul

Descrierea Tehnica
Aranjament propulsie Memoriul de calcul
Planul general

Descrierea Tehnica
Calcul capacitati
Memoriul de calcul

Descrierea Tehnica
Compartimentarea Memoriul de calcul
Planul general

Descrierea Tehnica
Amenajarea
Planul general

Verificari Memoriul de calcul

Descrierea Tehnica
Finalizarea
Planul general