POSTUL

Cum trebuie să postim?

„Când postiţi nu fiţi trişti/posomorâţi ca făţarnicii; că ei îşi smolesc/mânjesc feţele, ca să le

arate oamenilor că ţin post. Tu, însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi
oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău Care este întru ascuns; şi Tatăl tău Care vede întru ascuns, îţi
va răsplăti ţie.” (Matei 6,16 )

Bârfa
“De ce vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bârna din ochiul tău nu o iei în seamă? (…)
Făţarnice, scoate întâi bârna din ochiul tău şi atunci vei vedea să scoţi paiul din ochiul fratelui
tău.” (Matei 7, 3 şi 5)

Mândria

“Dumnezeu, celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.” (Epistola I.Petru 5, 5)

FIŞE texte asceza creştină 1

 Care sunt efectele postului?

"Cu cât îl hrăniţi mai bine pe bolnav, cu atât îl dărâmaţi mai mult".
(Hipocrate, prărintele medicinei)

Empatia şi bârfa
„Când vei avea ocazia să bârfesti, gândeşte-te bine la efectele asupra persoanei bârfite şi
pune-te în locul ei.“
(M.Scott Peck, Drumul către tine însuţi)

Rădăcinile moralităţii se află în empatie

„... suferinţa altcuiva devine a ta. A simţi ceva faţă de celălalt înseamnă că-ţi pasă. În acest
sens, contrariul empatiei este antipatia. Atitudinea empatică este mereu antrenată în judecăţi
morale, în dileme morale care implică potenţiale victime.
Martin Hoffman este un cercetător are s-a ocupat de empatie şi susţine că rădăcinile
moralităţii se află în empatie, pentru că ea ne face să ne pese de potenţialele victime – cineva care
suferă, este în pericol sau duce o viaţă cu lipsuri grave – şi să le împărtăşim suferinţa, ceea ce ne
impresionează suficient ca să îi ajutăm. Prin urmare, cercetătorul presupune că atitudinea empatică
(faptul de a ne pune în locul/situaţia altcuiva) îi face pe oameni să respecte anumite principii
morale. De asemenea, consideră că există un progres firesc al empatiei, încă din cea mai fragedă
copilărie. (...)
Există dovezi conform cărora nivelul de empatie al oamenilor ar corespunde cu
judecăţile lor morale. De exemplu, studii din Germania şi SUA au arătat că pe măsură ce oamenii
sunt mai empatici, ei favorizează mai mult principiile morale şi, în consecinţă, resursele alocate
celor nevoiaşi.“
(Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională,
extrase din subcapitolul Empatia şi etica: rădăcinile altruismului, p. 134-135)

„Este bine să învăţăm că smerenia şi deschiderea în închinare aduc viaţă şi victorie, şi că

mândria va stinge viaţa şi duhul de închinare. David a devenit un rege triumfător datorită faptului
că smerenia i-a caracterizat închinarea.“
(Jack Hayford – la Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională )

FIŞE texte asceza creştină 2

 RUGĂCIUNEA

Cum trebuie să ne rugăm?

„Iar când vă rugaţi, nu fiţi ca făţarnicii cărora le place, prin sinagogi şi prin colţurile
uliţelor, stând în picioare, să se roage, ca să se arate oamenilor. (... ) Tu însă, când te rogi, intră
întru cămara ta şi, închizând uşa, roagă-te Tatălui tău, Care vede întru ascuns; şi Tatăl tău, Care
vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.“ (Matei 6, 5-6)

„Iar când vă rugaţi nu spuneţi multe, ca păgânii, că acestora li se pare că prin vorbăria lor
vor fi ascultaţi. Deci nu vă asemănaţi lor, că Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte de a
cere voi de la El. Aşadar, voi aşa să vă rugaţi: Tatăl nostru ...“ (Matei 6, 7-9a)

„Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci îşi bătea pieptul
zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului.“ (Luca 18, 13)

“Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul.”

(Rugăciunea inimii)

„Rugăciunea, în esenţa ei, pare să fie o tendinţă a fiinţei noastre către substratul imaterial al
lumii ... Aş vrea să observ că bolnavii care se roagă suportă mai bine durerile şi intervenţiile cele
mai dure ... dar nu toţi cei ce se roagă reuşesc, deoarece ruga unora e văicăreală curată, vanitate
învinsă, ambiţii dărâmate ...
Numai rugăciunea celui care se căieşte şi-şi plânge păcatele conduce la scop, la echilibru ...
La starea de simplitate, puritate, umilinţă şi armonie dintre om şi creaţie nu se poate ajunge decât
prin imitarea lui Hristos.“
(Fragment 4. din Articolul Despre rugăciune şi simţul sacrului (1941 completat în 1944),
Alexis Carrel, medic chirurg şi fiziolog, doctor în medicină, Premiul Nobel în 1912)

FIŞE texte asceza creştină 3

 Care sunt efectele rugăciunii?

„Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât acela. Fiindcă oricine se înalţă
pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.“
(Luca 18, 14)

„Unii oameni reuşesc să-şi depăşească starea de melancolie orientându-se spre transcendent.
Tice mi-a spus: Rugăciunea, dacă eşti credincios, funcţionează indiferent de starea proastă în care
te afli, mai ales dacă este vorba de depresie.“
( Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională, p.100)

„Prin spirit, prin rugăciune, omul scoate în evidenţă o energie calitativ nouă, superioară, care
întreţine viaţa sau care face să renască viaţa celui bolnav. Simţurile pervertite, până mai ieri, de
plăceri gastronomice şi sexuale, trec la viaţa nouă, viaţa interioră prin rugăciune. Inima începe să
gândească şi mintea să simtă sacrul.“
(Fragment 2. din Articolul Despre rugăciune şi simţul sacrului (1941 completat în 1944),
Alexis Carrel, medic chirurg şi fiziolog, doctor în medicină, Premiul Nobel în 1912)

„Realitatea este că cei vindecaţi prin rugăciuni devin, după aceea, cu totul alţi oameni: parc-ar fi
primit botezul Duhului Sfânt: li se schimbă şi caracterul, ba chiar şi liniamentul corpului. Mă întreb
de ce nu am putea folosi rugăciunea pentru ca să ne vindecăm de bolile sociale, de răutatea lumii, de
meschinăriile educaţiei noastre, de carierism, de avariţie, de erotism şi de dorinţa de dominare, de
grija de multe. Cu ajutorul rugăciunii, atomii omului, fiziologia lui intră în substratul ivin al viaţii.
Bazat pe o serie de date anatomice şi fiziologice, cred că stimulul rugăciunii ajunge în neuroni, se
propagă prin circuitele neuronale şi cortico-subcorticale şi de acolo se comunică întregului
ansamblu fiziologic.“
(Fragment 4. din Articolul Despre rugăciune şi simţul sacrului (1941 completat în 1944),
Alexis Carrel, medic chirurg şi fiziolog, doctor în medicină, Premiul Nobel în 1912)

FIŞE texte asceza creştină 4

 „Colegii mei, electrofiziologii Redkin şi huxley spun că forţa rugăciunii constă în
declanşarea unor biocurenţi electrici: „Biocurenţii corpului omenesc sunt inferiori, ca potenţial,
curentuluui electric produs de dinam, dar din punct de vedere calitativei sunt superiori, deoarece ei
întreţin viaţa şi o cauzează. Electricitatea poate distruge corpul omului, dar nu îl poate crea sau
înviora – pe când biocurenţii creierului şi ritmurile cerebrale /alfa, beta, teta, delta) au o valoare
pozitivă ca şi biocurenţii muschilor inimii etc. Nu e departe ziua în care biocurenţii vor acţiona
proteze prin „apăsarea“ pe un gând sau altul...
Se prea poate să dovedim că cele mai importante organe ale omului sunt gândul şi simţul
sacru. Dealtfel, am putut constata boala are o manifestare bioelectrică. Uneori, agentul microbian
lipseşte dar corpul are aceleaşi carenţe de funcţionare ca în prezenţa microbului, lucru constatat prin
analize bioelectrice ... Greşelile de comportament moral aduc modificări mecanice, chimice şi
fiziologice şi au la origine biocurenţii gândului şi opţiunilor omeneşti. Electrofiziologia a descoperit
cauzele bolilor la un nivel mul mai subtil. Ea ne explică de ce violenţa creează boli, de ce visele pot
îmbolnăvi la fel de bine ca microbii, de ce viruşii sunt atât de puternici şi de ce oamenii religioşi au
o mai mare forţă de rezistenţă în faţa lor, deşi sunt blânzi, moderaţi, generoşi. Se pare că biocurenţii
se pot crea şi înmulţi prin exerciţiul religios, făcându-i să acţioneze în fiecare celulă, în fiecare
neuron. Austeritatea religioasă se dovedeşte o metodă de prevenire şi de tratament a bolilor din
punct de vedere electrofiziologic. Iubirea, nu cea erotică, ci aceea pe care a predicat-o Iisus şi care
implică spălarea picioarelor, servirea aproapelui, este generator de biocurenţi.
Ca electrofiziologi avem sentimentul că „sportul“ cel mai bun pentru organism este cel
al credinţei, al rugăciunii, deoarece, prin aceasta, bioelectricitatea umană nu se concentrează
numai pe o porţiune a scoarţei cerebrale, ci se difuzează pretutindeni în organism. (...)
(despre lucirea electrică din creştetul muribundului): Într-un caz particular, acela ai unei fete
de mare puritate şi sfinţenie, care se afla sub aparatura noastră, când a murit, electro-encefalograma
a înregistrat valori de 7 volţi, după calculele noastre, iar încăperea a apărut momentan luminată de o
sursă electrică ...
(Fragment 3. din Articolul Despre rugăciune şi simţul sacrului (1941 completat în 1944),
Alexis Carrel, medic chirurg şi fiziolog, doctor în medicină, Premiul Nobel în 1912)

„Poţi simţi la fel (cu alţi oameni) şi atunci te întâlneşti cu cei care îţi vin în ajutor prin
cuvintele lor. Simţi acelaşi lucru prin cuvintele tale sau prin cuvintele lor. „Trăirea“ cuvintelor e
cheia, iar trăirea e dată de înţelegerea cu toată fiinţa ta a sensului lor. Toată fiinţa se cutremură de
înţelegere. Atunci ele lucrează. Şi tu lucrezi. Atunci are loc întâlnirea Harului. Rugăciunea.”
(Mariana Buruiană, Taina mărturisirii, p. 98)

FIŞE texte asceza creştină 5

 MILOSTENIA

Cum trebuie să facem milostenie?

“Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea oamenilor ca să fiţi văzuţi
de ei; astfel nu veţi avea plata de la Tatăl vostru Cel din ceruri. Deci, când faci milostenie, nu
trâmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii în sinagogi şi pe uliţe, ca să fie slăviţi de oameni; adevărat
grăiesc vouă: şi-au luat plata lor. Tu însă, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta
ta, ca milostenia ta să fie într-ascuns şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie. (Matei 6,1-
4)

„Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt. Deci dacă Eu,
Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori ca să vă spălaţi picioarele
unii altora; că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.“
(Evanghelia după Ioan 13, 13-15)

“Toate câte voiţi să vă facă vouă oamenii asemenea faceţi şi voi lor.” ( Matei 7,12 )

“Dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă îi este sete, dă-i să bea; căci, făcând
acestea, vei grămădi cărbuni de foc pe capul lui. Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu
binele.” (Epistola către Romani 12, 20-21)

FIŞE texte asceza creştină 6

 Care sunt efectele milosteniei?

„Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru
lungime de zile.“ (Psalm 22,7)

Sfântul Vasile cel Mare spune: <<Cel ce face fapta bună din frică, adică de frica muncilor
iadului, a pedepsei, acela este în starea de rob; cel ce face fapta bună pentru răsplată, adică pentru a
i se împlini cererile aici pe pământ şi a dobândi plata în cer, acela este în starea de slugă care
slujeşte pe stăpânul său pentru bani; iar cel ce face fapta bună din dragoste de Dumnezeu, deci
nu din frică sau pentru plată, acela este în starea de fiu al lui Dumnezeu.>>
Deci cine ajunge să facă fapta bună din dragoste fără alt scop, acela a ajuns la măsura
desăvârşirii şi se numeşte fiu al lui Dumnezeu.”
(Arhimandrid Cleopa Ilie, Despre frica de Dumnezeu şi despre iubirea de Dumnezeu)

„O altă metodă eficientă de a scăpa de deprimare este a-i ajuta pe alţii.

Cum depresia se alimentează din rumegarea gândurilor şi din preocuparea de sine, a-i ajuta pe
ceilalţi ne face să ne desprindem de aceste preocupări, atâta vreme cât începe să ne intereseze
suferinţa altora. Implicarea în voluntariat – ca antrenor la Liga Juniorilor, ca sfătuitor sau pentru a-i
hrăni pe cei fără adăpost – a fost dintotdeauna una dintre cele mai eficiente soluţii de schimbare a
dispoziţiei, cel puţin aşa reiese din studiul lui Tice. Dar, din păcate, acestă metodă este foarte rar
practicată.“
(Daniel Goleman, Inteligenţa emoţională, p.99)

FIŞE texte asceza creştină 7