Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 Nursing in reumatologie
(ARTROZE)
Culegerea datelor
2. Vârsta- incidenţa bolii creşte cu vârsta. Unii consideră acest lucru un proces fiziologic de
îmbătrânire al cartilajului, aşa cum se întâmplă cu orice ţesut al organismului, lansând chiar
termenul de "insuficienţă cartilaginoasă". Totuşi, artroza este mai mult decât atât, lucru susţinut
şi de observaţia că modificările articulare datorate exclusiv vârstei diferă de cele din artroză.
3. Sexul- după menopouză, femeile fac de 2 ori mai frecvent boala; prevalenţa fiind maimare la
femeile histerectomizate.
4. Obezitatea- s-a pus problema dacă artroza, prin hipomobilitatea şi sedentarismul pe care le
induce, favorizează obezitatea, sau dacă lucrurile stau invers: obezitatea favorizează apariţia
artrozei. Studiile par a înclina balanţa în favoarea celei din urmă ipoteze, arătând că reducerea
greutăţii corporale încetineşte procesul artrozic.. Prima explicaţie şi cea mai facilă ar fi cea a
suprasolicitării mecanice, dar numai aceasta nu explică diferenţele dintre gonartroză (asociată 9
strâns cu obezitatea) şi coxartroză (pt. care nu există o asociere evidentă). În ultima vreme, se
discută tot mai mult de implicarea preponderentă a unor factori metabolici şi nu a unora
mecanici.
5. Densitatea osoasă- există o asociere negativă între osteoporoză şi artroză.S-a emis ipoteza că o
densitate osoasă scăzută la nivelul osului subcondral suportă mai bine suprasolicitările decât osul
normal. De asemenea, boli asociate cu o densitate osoasă crescută, ca boala Paget sau
osteopetroza, sunt asociate cu o frecvenţă sporită a artrozei, cu afectare poliarticulară şi precoce.
Curs .2 Nursing in reumatologie
6. Hipermobilitatea- articulaţiile foarte mobile sunt cele mai afectate de procesul artrozic.
7. Alte boli- asociate cu o frecvenţă crescută a artrozei sunt: DZ, hiperuricemia, HTA. Factori
care determină anomalii biomecanice locale În ceea ce priveşte cea de-a doua categorie de factori
favorizanţi, cei locali, există două situaţii care predispun la artroză: solicitatea anormală a unor
ţesuturi normale şi solicitarea normal a unor ţesuturi anormale.
1. Stressul mecanic repetat, anormal exercitat pe unitatea de suprafaţă articulară, datorat unor
forţe mecanice excesive: eforturi fizice repetate, mişcări legate de activitatea profesională
(artropatia ocupaţională), activitatea sportivă, obezitatea, anomaliile de statică.
capului femural, luxaţia congenitală de şold, displazia de acetabul, displazia de condili femurali,
b.Blount (necroza aseptică a condilului tibial medial sau hemiatrofia congenitală a epifizei tibiale
superioare), etc.
2. Alterări secundare ale cartilajului articular, după boli infecţioase, inflamatorii, metabolice,
endocrine, neurologice.
- durere articulara
- localizare
-articulafia cotului
-articulara umarului
- anchiloze.
- redoarea articulară.
Investigatii:
Teste pentru evidenţierea etiologiei artrozelor secundare urmăresc stabilirea unui diagnostic
metabolice, etc.
În ultimii ani s-au făcut numeroase încercări de a găsi markeri biologici pentru artroze,
Astfel de markeri există, concentraţia lor creşte în lichidul sinovial de unde prin circulaţia
limfatică
ajung în ser şi pot fi identificaţi. Cei mai importanţi sunt: -pentru colagen - piridinolina, peptide
de
creşterea concentraţia unor citokine ca: IL-1, TNF-. Există de asemenea şi unii indicatori ai
activităţii anabolice a osului subcondral: osteocalcina, fosfataza alcalină. Din păcate, nici unul
dintre aceşti markeri nu este specific pentru artroză, concentraţia lor putând creşte în numeroase
alte boli.
Examenul lichidului sinovial în artroză arată un lichid clar sau uşor opalescent,
şi în care domină
mononuclearele, PMN fiind <25%, cu vâscozitate crescută şi cheag de mucină ferm, glucoză
normală şi culturi sterile. În acest lichid mai pot fi identificaţi: fragmente de cartilaj, cristale de
Analiza lichidului articular ajută la diagnosticul diferenţial cu alte suferinţe ca: PR, artritele
Examenul radiologic este de departe cea mai importantă explorare imagistică. Modificările
radiologice sunt mai frecvente decât manifestările clinice, 40% dintre cei care prezintă astfel de
"hot spots", ca urmare a vascularizaţiei bogate a osului şi ţesuturilor moi. În momentul în care se
diferenţial sau a unor modificări ce pot complica artroza. Astfel, TC detectează precoce suferinţa
incongruenţa suprafeţelor articulare, afectarea precoce a osului subcondral. RMN aduce în plus
diagnosticul diferenţial.
Problemele pacientului:
- disconfrort
- imobilitate
- deficit de autoingrijire
- postura inadecvata
- neputinta
- nemultumire
- devalorizare
Obiective
Vizează:
Intervenţii
- asigură repausul la pat cel puţin câte o jumătate de ora în timpul zilei pentru pacientul cu
- învaţă pacientul ca, în timpul repausului, să evite poziţia de flexie a articulaţiei (aceasta
- ajută pacientul imobilizat la pat pentru a-si satisface nevoia de a se alimenta, de igienă
corporală
greutăţi mari
redoarea articulară)
în mâna opusă,
electroterapie, b ăi clorurosodice)
(ANCHILOPOIETICA, SA)
Face parte din categoria bolilor reumatice autoimmune. Afectează bărbaţii tineri (20 - 40 de
ani)..
Culegerea datelor
Cicumstante de aparitie:
- este posibila si predispozitia genetica;se presupune implicarea mai multor gene, dintre care
cea mai cunoscută este HLA-B27 (Human Leucocyte Antigen B27). 90% dintre bolnavii de
spondilită anchilozantă au gena HLA-B27, dar nu toţi care au această genă se şi îmbolnăvesc. La
sfârşitul anului 2007, cercetătorii britanici de la Wellcome Trust au reuşit să identifice două gene
noi, care au un rol semnificativ în apariţia bolii. Aceste gene sunt: ARTS1 şi IL23R.
- recent se discuta rolul fosfatazelor acide prostatice cu rol in mobilizarea calciului osos;
-radiografia coloanei vertebrale si a pelvisului, pentru a se observa modificarile osoase care apar
(eroziuni osoase, fuziuni ale vertebrelor, calcificari ale coloanei vertebrale si ale articulatiilor
mediana si doua laterale, constituind „semnul troleibuzului". Cand sunt prezente numai
osificarile
- ecografia si RMN-ul sunt luate in considerare ca mijloace de diagnostic in stadii initiale ale
bolii
-teste genetice (prin recoltare de sange) se pot face pentru a determina daca este prezenta o gene
- postură caracteristică „de schior" (bolnavul flectează genunchii, pentru a-si mentine
ortostatismul)
- pozitie în scandură (coloană vertebrală rectilinie) daca boala a fost corect tratata;
Curs .2 Nursing in reumatologie
- irită
- rigiditate
- subfebrilitatea, astenia, cresterea V.S.H., usoara anemie normocroma, leucocitoza moderata pot
- in stadiul avansat, durerea scade in intensitate. Daca boala nu a fost corect tratata, deformarile
sunt mari, realizand aspectul „in Z" sau „in pozitia de bun schior" (cifoza, capul proiectat
anterior,
- in toate stadiile descrise pot aparea manifestari oculare (irita, iridociclita), cardiace (insuficienta
13
Distribţia spondilartropatiilor
Curs .2 Nursing in reumatologie
Probleme de dependenta:
- dureri:
caracteristice
vertebrale
functionale
avansate)
Obiective :
Intervenţii
familie, la domiciliu.
Curs .2 Nursing in reumatologie
- asigură repausul pacientului pe un pat tare si neted (scândură sub saltea) in poziţie decubit
dorsal
sau ventral, fără pernă sub cap; repausul este necesar în perioadele acute, dureroase, fără
exagerare; repausul la pat se alternează cu repaus în poziţie sezând pe un scaun dur cu spatarul
înalt;
- recamanda mentinerea unei posturi cat mai bune a corpului si o cat mai buna expansiune a
cutiei
toracice;
- supraveghează pulsul, tensiunea arterială, temperatura, sesizând apariţia unor modificări ale
- de câteva ori pe zi, ortostatism cu spatele la perete (ceafa, umerii si călcâiele în contact cu
peretele)
14
- recomandă pacientului să practice sporturi ca: înot, baschet, volei, tenis, sporturi care presupun
- recomandă reîncadrarea pacientului care depune eforturi fizice mari în activităţi cu efort redus
- educa pacientul
- pentru a cunoaste care sunt manifestarile bolii sau complicatiile care pot sa apara; acest
lucru poate ajuta la controlarea simptomelor si mentinerea unei activitati fizice cat mai bune ;
- tratament medicamentos;
fizioterapeut poate sa informeze pacientul cum sa foloseasca caldura si frigul pentru un control al
durerii si rigiditatii; caldura poate sa ajute la relaxare si indepartarea durerii si frigul poate sa
scada
inflamatia,
- folosirea dispozitivelor adjuvante: folosirea de tije speciale in timpul mersului, care pot
Roentgenterapia este folosita pentru efectul sau antiinflamator. Este utila chiar in formele
incipiente de boala (suspecte), in doze antiinflamatorii de 450 - 600 r, doza totala, in sedinte la 2
zile interval, reluate dupa 3-6 luni. Se va tine seama de varsta bolnavului si se vor lua precautiile
necesare.
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Somnul de noapte trebuie sa fie
Curs .2 Nursing in reumatologie
de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de
repaus
de 5 -10 minute de decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de respiratie, de
gimnastica medicala si exercitii de postura cu capul perfect drept, calcaiele, sacrul si occiputul in
contact cu peretele.
de cel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea acestora intr-un serviciu de specialitate)
utilizeaza extensia dorsala in procubit sau in pozitie sezanda, gimnastica la spalier, mobilizarea
dorso-lombara dupa metoda cvadrupedica Klapp, cea mai relaxanta pentru coloana, cu mers
incru-
cisat sau liniar („in buiestru"), asa cum merg camila, ursul, si uneori, calul.
a bratului in decubit lateral, in inspiratie fortata, bine ritmata, asociate de compresiunea custii
mobilizare activa si pasiva, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti sau scoici de gips
apoi pe spate si la urma bras) masajul cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii),
In periaodele de acalmie indicatia este de cura de mare (Eforie, Mangalia) sau la Felix,
15
Govora, Herculane. Ultima etapa a tratamentului de recuperare este recomandarea unei munci
usoare, adaptata posibilitatilor bolnavului (cartonaj, impletit, artizanat etc), sub control medical.
Curs .2 Nursing in reumatologie
ARTROSCOPIA
Artroscopia este o procedura chirurgicala folosita pentru a cerceta si a trata problemele care
Artroscopul este un tub ingust cu o sursa de lumina unde este atasata o camera video care
transmite fotografii pe un monitor. Artroscopul este introdus in organism printe-o mica incizie in
piele, iar cu ajutorul luminii articulatie este marita pentru ca chirurgul sa observe detaliat
afectiunea.
Mici instrumente pot fi atasate artroscopului pentru a lua o mostra pentru biopsie, pentru
curatarea sau inlaturarea oricaror fragmente de tesuturi, oase sau cartilaje desfacute.
Initial, artroscopul era folosit pentru a examina articulatiile genunchiului, dar tehnica a
evoluat si acum este folosita si pentru alte zone: sold, umar, glezna, incheietura mainii si micile
articulatii ale degetelor. Cand se face artroscopia? Artroscopia este folosita atunci cand medicul
nechirurgicala, cum ar fi Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM sau RMM), sau tratata prin
fizioterapie. Totusi, razele-x si IRM nu sunt intotdeauna suficiente pentru diagnosticarea corecta,
mai ales atunci cand problema implica tesuturi fine din jurul oaselor.
-este o ruptura in cartilajul articulatiei (cartilajul acopera partea finala a osului si face legatura cu
articulatia);
-este o ruptura la unul din ligamentele articulatiei (un ligament este o legatura formata din fibrele
Artita poate cauza o afectiune a membranei din interiorul articulatiei, numita membrana
sinoviala,
in concesinta orice procedeu care reduce acest risc este considerat un avantaj.
Intreaga tehnica a ateroscopiei prezinta mai putine riscuri decat chirurgia traditionala, iar
dupa procedura durerea nu este exagerata iar recuperarea presupune numai cateva zile de
internare.
Pentru ca procedura sa fie mai usoara, se foloseste un anestezic local, iar in functie de
16
Primul pas al procedurii presupune curatarea pielii, care acopera articulatia afectata, cu un
lichid antibacterian, dupa care sunt facute 2 mici incizii - una pentru artroscop si alta pentru
Astfel, chirurgul observa interiorul articulatiei si daca este posibil, va repara afectiunea sau
va inlatura orice fel de tesut nedorit, in timpul procedurii. Lichidul, uneori, este folosit pentru a
spala articulatia, mai ales daca aceasta este afectata de artrita. Spalatura poate inlatura
simptomele
La sfarsitul procedurii artroscopul si ustensile atasate sunt inlaturate, orice lichid este
aspirat din articulatiei, si incizia este inchisa, acoperita cu un panasament steril si apoi bandajata.
Recuperare Recuperarea dupa artroscopie este normala dar mult mai rapida decat dupa o
Inciziile presupun dureri normale dar dupa cateva saptamani de la interventie se poate ca
zona sa se umfle si sa ai un disconfort. Aceste simptome pot diparea dupa mai mult timp daca
In functie de articulatie care a fost examinata, dupa o scurta perioada trebuie sa folosesti
atela, esarfa sau carja pentru a proteja articulatia sau pentru un plus de confort.
Majoritatea persoanelor se pot intoarce la serviciu la putin timp dupa artroscopie, de regula
in mai putin de o saptamana, dar bineinteles acest fapt depinde de serviciul pe care il ai. De
exemplu, timpul va fi mai indelungat daca meseria ta implica: aplecare, ridicare, sa duci greutati,
EVALUARE
In general, artroscopia este o procedura sigura iar riscurile sunt mai scazute decat in cazul
chirurgiei traditionale. Putina durere si anghilozare in jurul articulatiei sunt simptome comune
dupa interventie.
Cu toata ca riscul aparitiei complicatiilor este scazut, prezentam cateva dintre acestea:
17
DEFINIŢIE
- Examenele radiologice sunt investigaţii imagistice realizate cu ajutorul radiaţiilor X, care sunt
substanţele foarte dense şi de a produce imagini sau umbre ce pot fi înregistrate pe film
fotografic
PRINCIPII GENERALE
- Echipamentele folosite utilizează tehnici de înaltă rezoluţie - ecrane TV, înregistrări digitale,
- Ţesuturile moi şi osoase au densitate diferită astfel încât cantitatea de radiaţii care le străbate
- Oasele fiind dense nu sunt străbătute de radiaţii şi sunt radioopace în timp ce ţesuturile moi sunt
străbătute de radiaţii şi dau imagini ca nişte umbre mai mult sau mai puţin conturate.
• Plămânii şi o parte din tubul digestiv conţin aer - determină imagini transparente
• Unele organe au o capsulă de grăsime care creează o umbră mai mult sau mai puţin densă
Pentru vizualizarea unor detalii se pot administra substanţe de contrast care se introduc pe
cale orală, rectală, injectabilă în funcţie de organul, segmentul, sistemul care urmează să fie
Nu există o substanţă de contrast sigură, inofensivă. Toate pot determina reacţii adverse
SUBSTANŢE DE CONTRAST
colon)
- Polibar - ACB - pulbere pentru suspensie, o pungă unidoză cu 397 gr pentru suspensie rectală
- E-Z- CAT - suspensie orală care conţine sulfat de bariu 4,9% (flacoane cu 225 ml).
- E-Z - HD - pulbere pentru suspensie orală conţinând sulfat de bariu 98%, flacoane cu 340gr
- Sulfat de bariu Pro Rontgen - pulbere pentru suspensie orală, pungă transparentă cu 90 gr (Ba
SO4 - 80gr)
SUBSTANŢE CU IOD
18
- Gastrografin - soluţie apoasă gastro enterică folosită când sulfatul de bariu nu se poate
administra
- Odiston75 % - fiole de 10 ml, soluţie injectabilă 75%, se păstrează la temperatura camerei, ferit
de lumină
• Se face testarea sensibilităţii înainte de injectarea soluţiei (1ml lent i.v., se aşteaptă 1- 2',
- Iodidum (Lipiodol) - 190 mg, capsule moi, Blistere cu 3 capsule pentru bronhografie,
50, 200ml) 270mg/ml (flacoane de 20, 50, 100, 200ml) şi 370mg/ml(flacoane de 20, 50, 100ml,
200ml).
CT.
Produs farmaceutic sub denumirea de Oranipaque, fiole sau flacoane cu concentraţii de 140, 180,
- Iopamidolum (Iopamiro 300,370) - soluţie injectabilă 30% sau 37%, flacoane cu 30, 50, 100,
200
- pot apare din partea unor sisteme şi aparate, reacţiile având intensitate diferită: uşoară, medie,
Curs .2 Nursing in reumatologie
gravă.
palpitaţii, aritmie, edem pulmonar acut, soc, insuficienţă cardiacă congestivă, stop cardiac
- reacţii din partea aparatului respirator: strănut, tuse, rinoree, wheezing, criză de astm
- manifestări cutanate: eritem, senzaţie de căldură, urticarie, prurit, dureri la locul injectării
edem angioneurotic
- manifestări gastrointestinale: greaţă, vomă, gust metalic, crampe abdominale, diaree, ileus
paralitic
convulsii, comă
renală acută
- Reacţiile adverse sunt mai frecvente între 20 şi 50 de ani şi scad după 70 de ani.
- Dacă un pacient a avut o reacţie alergică trebuie informat, riscul de a face din nou fiind de 3-4
ori
mai mare
19
- Substanţele de contrast iodate se administrează pe nemâncate sau după cel puţin 90 de minute
de
- Pentru prevenirea accidentelor grave (stopul cardio-respirator) este necesar să fie pregătite
medicului
- Injectarea substanţei de contrast iodate poate să determine modificări ale funcţiilor vitale
- Înainte şi după examen se măsoară TA, P, R, pentru a sesiza eventualele modificări (tahicardie,
- Pacientul este instruit să consume o cantitate mare de lichide pentru a favoriza eliminarea
iodului
din organism.
- Pregătirea pacientului pentru examen trebuie făcută corect pentru a evita necesitatea repetării şi
- Examinarea cu bariu trebuie făcută după alte examene (radiologice cu iod, echografii, cu
izotopi
examenul ambulator este instruit să se autoobserve. Scaunul are culoare albă aproximativ 2 zile.
- Se supraveghează atent persoanele în vârstă şi inactive la care riscul de constipaţie este crescut
- Sulfatul de bariu poate agrava colita ulceroasă, şi poate fi cauza de ocluzie intestinală.
pacientului.
TIPURI DE EXAMENE
Avantaje:
• Imagine clară datorită contrastului ridicat putând fi interpretate zone mai mici.
• Metodă computerizată care prezintă imagini anatomice arteriale eliminând oasele şi ţesuturile
Avantaje.
Limite
20
o În cazul examinării membrelor inferioare sau a zonei abdominale mărimea câmpului observat
• Tehnică non invazivă prin care se obţin imagini transversale ale anatomiei corpului prin
RISCURILE IRADIERII
- Modificări genetice
• Expunerea organelor genitale la radiaţii poate determina modificări ale ADN-lui din
- Modificări somatice:
• Pot apare în cazul iradierii excesive sau repetate; pericolul există şi atunci când iradierea se face
- Măsuri de securitate:
OBIECTIVELE
PREGĂTIREA MATERIALELOR
Curs .2 Nursing in reumatologie
PREGĂTIREA PACIENTULUI
a) PREGĂTIREA PSIHICĂ
b) PREGĂTIREA FIZICĂ
- Se atrage atenţia, dacă este necesar postul alimentar şi durata acestuia sau obligativitatea de a
21
- Pacientul este rugat să-şi îndepărteze obiectele metalice dacă acestea sunt plasate în câmpul de
examinare.
contrast
Curs .2 Nursing in reumatologie
- Însoţiţi pacientul şi ajutaţi-l să se dezbrace (dacă este cazul); predaţi pacientul colegei de la
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Se asigură repausul, se administrează lichide pentru a elimina mai repede substanţa de contrast
- Spălaţi mâinile
NOTAREA PROCEDURII
Notaţi:
EVALUAREA PROCEDURII
Rezultate aşteptate/dorite:
- Pacientul prezintă fenomene de hipersensibilitate (prurit intens, roşeaţă şi edem al feţei, cefalee,
dispnee cu greţuri şi vărsături) care pot apare mai târziu, după efectuarea examenului.
- Se monitorizează pacientul:
Curs .2 Nursing in reumatologie
ASPECTE GENERALE
DEFINIŢIE
OBIECTIVE
- Detectarea modificărilor structurale ale unor organe faţă de care izotopii prezintă tropism
TIPURI DE EXAMENE
22
- Scintigrafia cardiacă - se realizează prin injectarea unui radiotrasor (Technetium 99m, Thaliu
- Scintigrafia osoasă - permite diagnosticarea unei leziuni osoase (traumatică, neoplazică, etc).
administrează i.v. iar pentru cea de ventilaţie pacientul inhalează radiotrasorul. Izotopi folosiţi:
hipotiroidia. Foloseşte Technetiu 99m administrat oral sau iod 123 administrat i.v. în funcţie de
caz.
- Radionuclidele se concentrează în anumite organe sau sisteme mai mult decât în altele,
distribuţia
• zone calde în care captarea este crescută comparativ cu distribuţia într-o zonă normală
se administrează un agent pentru a preveni concentrarea izotopului în alt organ decât cel ţintit
Ex.:
a) Lugol administrat oral când se folosesc izotopi cu iod exceptând studierea tiroidei
b) Perclorat de K administrat oral pacienţilor alergici la iod, blochează plexurile din creier.
- Un aparat înregistrează poziţia şi concentraţia radiaţiilor penetrante care pornesc din organul
studiat.
- Durata examenului depinde de: izotopii utilizaţi şi timpul necesar pentru a ajunge în ţesuturi,
PRINCIPII GENERALE
- Permite vizualizarea organelor şi a unor regiuni care nu pot fi văzute prin examenele
radiologice
- În zonele afectate apar aşa numitele leziuni înlocuitoare de spaţiu în special tumorale care sunt
23
funcţionale.
- Substanţele radioactive se distribuie în ţesuturi, organe sau sisteme în funcţie de afinitatea sau
RADIONUCLIZI UTILIZATI
- Octreotid (analog de somatostatină marcat cu iod 123 sau Iudin 111 - pentru identificarea
tumorilor endocrine.
OBIECTIVE
PREGĂTIREA MATERIALELOR
- Sunt necesare:
• Substanţe pentru limitarea fixării izotopilor (radiotrasorilor) în alte organe (dacă este cazul)
• Materiale de protecţie
PREGĂTIREA PACIENTULUI
CULEGEREA DATELOR
- Se obţin informaţii privind existenţa sarcinii la femeile tinere, examenul fiind contraindicat,
conţine iod
- Se verifică încărcătura radioactivă dacă pacientul a făcut în ultimele 24-48 de ore examene
radiologice cu sulfat de bariu sau alţi radionuclizi deoarece pot influenţa rezultatele
24
- Se notează prezenţa eventualelor proteze în organism care pot împiedica traseul radiaţiilor
gamma
• Necesită administrare de O²
• Este diabetic
• Trebuie să ia medicamente
- Dacă are mai puţin de 18 ani se anunţă serviciul de medicină nucleară pentru stabilirea
a) PREGĂTIREA PSIHICĂ
Beneficii:
urină şi fecale
• Technetiu - cel mai utilizat trasor se reduce după 6 ore şi dispare în 24 ore. După eliminare,
• Metastazele sunt depistate cu 6-12 luni înainte faţă de examenele radiologice obişnuite
Riscuri:
• Un pericol radioactiv există totdeauna, dar este limitat deoarece se folosesc doze foarte mici
• Examenul prezintă limite, localizarea tumorilor poate fi dificilă când ţesutul normal din jurul
rezultatele
b) PREGĂTIREA FIZICĂ
- Se întrerupe medicaţia (cu acordul medicului) până la încheierea studiilor - la femeile de vârstă
din jur
PARTICIPAREA LA EXAMEN
- Se identifică pacientul
efectuării examenului
25
medicină nucleară
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Pacientul este sfătuit să consume mai multe lichide pentru a favoriza eliminarea substanţelor
radioactive
- Dacă este necesar, pacientul va fi readus la serviciul de medicină nucleară pentru noi
înregistrări
NOTAREA PROCEDURII
analiză.
Curs .2 Nursing in reumatologie
EVALUAREA
Rezultate aşteptate/dorite
- Imaginile obţinute arată formă, dimensiuni, poziţie şi funcţii normale, captare uniformă
Rezultate nedorite
- Zone de hipo sau hiper captare care corespund aşa numitelor zone calde şi reci (noduli, chisturi,
tumori,
ischemie, tromboze).