Colegiul Naţional „Ana Aslan”

Şcoala Postliceală Sanitară

Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

MATERIA VIE

Pe planeta noastră materia este divizată în 2 categorii şi anume:

 Materia minerală sau inertă
 Materia vie sau organică
Biologia studiază materia vie, iar fiziologia studiază funcţionarea fiinţelor vii din natură.
Materia vie la rândul ei este formată din trei mari categorii de constituenţi:
 Apa, care formează 70-80% din greutatea unei celule
 Elementele minerale identice cu cele din materia inertă; ele se grupează în:
o Metaloide: H, C, N, Cl, P etc
o Metale: Na, K, Mg, Fe etc
o Acizi – HCl, HNO3, H2PO4 etc
 Compuşii organici care nu se găsesc decât în materia vie, adică regnul vegetal şi animal.
Aceştia sunt clasificaţi în trei categorii:
 Proteine
 Sunt cele mai importante substanţe organice, le găsim în cantitate mică în
regnul vegetal şi mare în cel animal: carne, peşte, ouă; constituenţii de bază al
lor sunt amino-acizii, formaţi în principal din C, H, O, N.
 Glucide
 Sunt formate din C, H, O, le găsim sub formă de zahăr, amidon; sunt formate
din monozaharide care se polimerizează formând dizaharide şi polizaharide;
reprezintă principala sursă de energie a organismului.
 Lipide
 Sunt formate din C, H, O, le găsim în uleiuri vegetale şi animale, în grăsimi
animale; formează rezerva de energie a organismelor animale.
 Compuşii organici sunt frecvent asociaţi între ei, formând molecule de o foarte mare
complexitate.
maltoză

glucoz Cl galactoz glucoz glucoz

ă
ă o ă

Fragment de polizaharid

_________________________________________
colagen

hemoglobină

1
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula
CELULA

Celula este unitatea structurală si funcţională a tuturor organismelor vii.

Organismul nostru este format dintr-un număr foarte mare de celule. Acestea sunt grupate în ţesuturi.
 Notiunea de celula a fost formulata de Robert Hook( 1665), iar ulterior Schleiden si Schwann
elaboreaza Teoria Celulara( 1839);
 Celulele au dimensiunea cuprinsă între 20-30 microni
 Forma celulelor este initial sferică, ulterior forma lor se modifică în funcţie de rolul pe care îl vor
îndeplini; astfel ele pot fi:
 fusiforme - celule musculare netede
 stelate - neuronul
 cilindrice - celulele plantelor vasculare
 cubice - epiteliul
 discoidale – monocitele
 Compoziţia chimică a celulelor este formată din:
o Substante anorganice:
 apă
 săruri minerale
o Substante organice:
 gucide
 lipide
 proteine
 enzime
 hormoni
o Elementele chimice ce intră în compoziţia unei celule se pot grupa
după cum urmează:
 Macroelemente: O ( 66%), C (18%), H( 10%), N(3,5%)
 Microelemete(2%) : Ca(1,2%), S, K, Na, Cl, Mg
 Oligoelemente: I, Fe, Mn, Zn, Co
 Structura celulei; deşi sunt diferite ca forme şi dimensiuni totuşi există caracteristici comune
majorităţii celulelor:
 Citoplasma, substanţă celulară, limitată la exterior de
 Membrana celulară
 Nucleul
 Organitele celulare

Membrana celulară
Este o membrană biologică suplă, semi-permeabilă,
cu o grosime de 50-100Ǻ ( 1 Ǻ = 10−10 metri = 0,1 nanometri =
100 picometri) şi vizibilă doar la ME.
Are o structură trilaminată asemănătoare unui sandwich, adică două straturi externe de lipide şi un
strat intern de proteine.
Lipidele membranare sunt:
- fosfolipidele care au - rol structural, formând un dublu strat lipidic şi
- rol funcţional determinând permeabilitatea selectivă a membranei:
- permeabilă pentru molecule liposolubile şi gaze (O2 şi CO2)
- parţial permeabilă pentru apă şi molecule hidrofobe cu
diametru mic
- impermeabilă pentru molecule hidrofile
2
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

- colesterolul îndeplineşte următoarele funcţii:

- asigură flexibilitate şi stabilitate membranei celulare
- are rol în determinarea gradului de permeabilitate pentru substanţele hidrosolubile
- glicolipidele îndeplinesc următoarele funcţii:
- intră în structura învelişului celular
- au rol în interacţiunile celulare
Prezintă pori (asemenea unei stropitori) de dimensiuni foarte mici 6-8 Ǻ.
Este sediul schimburilor celulare cu mediul extern, schimburi care se fac după legile fizicii.
Îndeplineşte următoarele funcţii:
 delimiteaza citoplasma si protejează constituenţii celulari asigurând homeostazia
internă celulară
 conferă formă celulei
 permite ieşirea şi intrarea in celulă a anumitor substanţe, având permeabilitate
selectivă
 permite transportul de substanţe
 permite locomoţia celulei( deplasarea celulei)

CELULA ŞI ORGANITELE CELULARE

Membrana celulară

Reticolul endoplasmatic

Nucleul

Aparatul Golgi

Ribozom Mitocondrie
Lizozom

Citoplasma celulară
Este un mediu lichid, conţinând substanţe organice ( glucide, proteine, lipide) dizolvate şi particule
aflate în suspensie.
Este srăbătută de o reţea de tubi şi saci aplatizaţi numită reticul endoplasmatic.
O parte din reticul prezintă la suprafaţa sa granulaţii costituite din ADN şi numite ribozomi.
O altă parte a reticulului se constituie sub forma aparatului Golgi, organit celular prezent în cantitate
mare în celulele secretoare.
Aparatul Golgi este sediul procesării unor macromolecule cum ar fi: proteinele şi lipidele.
Procesează şi stochează proteinele pentru secreţie.
3
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula
Lizozomii sunt saci umpluţi cu enzime (biocatalizatori cu rol în digestia
celulară).
Enzimele sunt capabile să desfacă moleculele de proteine în A-A, glicogenul în glucoză şi
lipidele în acizi graşi şi glicerol.
Mitocondriile
Sunt organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule.
Ele mai sunt denumite şi „uzine energetice”, fiindcă au enzime oxido-reducătoare necesare
respiraţiei.
Respiraţia produce energia necesară celulei care este înmagazinată în moleculele de ATP.
Mitocondriile au material genetic propriu - ADN mitocondrial, care conţine informaţia genetică
pentru sinteza enzimelor respiratorii.
Au forma unor vezicule sferice sau ovale .
Prezintă :
- un înveliş
- membrană externă netedă
- membrană internă pliată
Mitocondriile se fomează prin diviziune şi se transmit ereditar, pe linie maternă (fiindcă celulele
feminine sunt mai mari, duc cu ele organite citoplasmatice, iar cele masculine duc numai nucleul).
Îndeplinesc următoarele funcţii:
- respiraţie celulară
- ereditate extranucleară
Nucleul
• component celular de obicei central, avand forma sferica;
• majoritatea celulelor sunt uninucleate unele pot fi binucleate sau polinucleate, dar existe si celule
anucleate(hematii)
• acizii nucleici pot fi : ADN si ARN
• membrana nucleara (dubla, cu pori care permite schimbul de substante)
• nucleoplasma care prezinta 2 faze una lichida si alta solida
• si nucleoli (contin o baza azotata, un glucid si o grupare fosfat)
Cromozomii
• sunt structuri stabile in nucleu;
• la eucariote sunt compusi din doua formatiuni lungi (cromatide) unite printr-o constricţie
(centromer);
• celulele somatice prezinta doua seturi de cromozomi si se numesc diploide(2n)
• celulele sexuale prezintă un singur set de cromozomi.

4
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

Funcţiile celulei
Celula se comportă ca o mică uzină, ea necesitând pentru o activitate dată energie şi materie primă.
- absorbţia celulară
- catabolismul celular = scindarea macromoleculelor organice de origine alimentară în compuşi mai
simpli
- anabolismul celular = sinteza de noi macromolecule pornind de la compuşi simpli.
- producerea de energie celulară

Schema activităţii celulare

Suportul eredităţii
COD
Sintetizează proteine
GENETIC
Diviziunea celulară
CO2

Factory

Deşeuri
O2

Nucleul

Combustibil-glucoză

Bl. 2
sc. A

Produse elaborate

Materie primă

Proteine şi lipide

Absorbţia celulară
Pentru a-şi desfăşura funcţiile sale celula are nevoie de materie primă, furnizată de compuşii organici
din alimente.
Aceştia pătrund în celulă prin:
- transport pasiv, (difuziune) fără consum de energie
- transport activ, cu consum de energie – pompa de sodium
- încorporare citoplasmatică sau endocitoză

5
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

Transportul pasiv sau difuziunea are următoarele caracteristici:

- este spontan
- nu necesită consum de energie
- se desfăşoară sub acţiunea unor forţe fizice
- se desfăşoară în sensul reducerii unor gradiente
Difuziunea simplă se poate face pe două căi şi anume :
 transportul simplu al unor molecule mici ce pot străbate porii membranei celulare; astfel trec: Cl,
ureea
 transportul prin dublul strat lipidic ( aflat la exteriorul şi interiorul membranei celulare) :
- în felul acesta trec moleculele liposolubile (acizi graşi, alcool)
- mai trec molecule de gaz (O2 şi CO2)

Difuziunea facilitată
- Reprezintă transportul pasiv al substanţelor organice (glucoza, aminoacizi) de către transportori -
proteină transportoare (“carrier”)
- Acest tip de transport are o viteză de transfer crescută
- Unele substanţe biologic active pot influenţa capacitatea de transport – astfel insulina creşte
difuziunea glucozei în celulă de 10-20 ori, prin creşterea numărului de transportori
- Astfel trec unele molecule organice : glucoza, aminoacizi
- asigură diferenţa de concentraţie a subst. între mediul intra şi extracelular
-
Factorii care influenţează difuziunea
 Gradientul de concentraţie (Concentraţia exterioară – Concentraţia interioară)
 Potenţialul electric membranar pentru difuziunea ionilor
 Diferenţa de presiune de o parte şi de alta a membranei celulare

Dicţionar de termeni biochimici

Hidrofil = iubeşte apa
Hidrofob = nu iubeşte apa
Gradient = diferenţă
Cl = clor
Na = sodium /natrium
Enzimă = drojdie în l. Greacă; a-zyme – pâine fără drojdie
Phagein = a mânca, l. Greacă
Pinein = a bea, l. greacâ

6
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

TRANSPORTUL PRIN MEMEBRANA CELULARĂ

Moleculele mici trec uşor

Cl

Cl

uree

Cl
Cl

uree
Moleculele mari nu pot trece

glucid
glucid
e
e

Moleculele liposolubile
Membrana celulară traversează direct membrana

Acizi graşi

Moleculele mici încărcate +

trec greu
K
K
+
+
Na
+

Na
+
Pompa de
sodium

Na
Na +
+

Na
+

Na
+

7
Colegiul Naţional „Ana Aslan”
Şcoala Postliceală Sanitară
Timişoara
Anul I Asistent medical generalist-
Biochimie - Celula

Transportul activ prin membrana celulară

Se desfăşoară împotriva gredientelor de concentraţie, adică de la concentraţie mică la concentraţie mare.
Astfel ionul de Na care în celulă se găseşte în concentraţie mică, este scos de aici ( prin consum de energie )
la exterior unde concentraţia sa e foarte mare. Ionul de Na intră continuu în celulă datorită legilor osmozei
( de la concentraţie mare la concentraţie mică). Celula depune un efort permanent pentru a-l scoate afară.
La polul opus se situează ionul de K ( potasiu), care în celulă se găseşte în concentraţie mare iar extracelular
în concentraţie mică. În timp ce Na este scos prin consun de energie ( pompa de sodium) la exterior, K intră
în celulă.

Endocitoza
Este o metodă de absorbţie particulară prin care celula încoorporează progresiv particula. Membrana celulară
şi citoplasma se înfăşoară treptat în jurul particulei, formând un sac numit vacuolă. Vacuola ajunge în
interiorul celulei . În vacuolă se varsă enzime care vor desface particula în componenete mai mici.
După tipul de particulă absorbită , endocitoza se numeşte:
 Pinocitoză – absorbţia moleculelor alimentare
 Fagocitoză – absorbţia bacteriilor sau a resturilor biologice de către leucocite