Entorsele

Definitie:
- leziuni traumatice ale partilor moi
periarticulare si capsulo-ligamentare
-care se produc datorita depasirii
limitelor fiziologice de mobilitate ale
articulatiilor respective
-fara a modifica insa contactul
permanent dintre suprafetele articulare ale
structurilor osoase care participa la
formarea articulatiilor respective

- Cele mai frecvente traumatisme

 Entorsele
Frecventa:
• mai frecvent la adulti
• mai rare la virste extreme:
• copii- elasticitate capsulo-ligamentara
crescuta
• varstnici- apar fracturi juxtaarticulare sau
intraarticulare
• mai frecvent la membrul inferior
(glezna, genunchi, mediotarsiana)
• la membrul inferior- interfalangiene
• la membrul superior-radiocarpiene
Frecventa tipurilor de traumatisme la persoane
adulte,active
(www.bls.gov ,USA,)
 Entorsele gleznei

Mecanism de producere
1. mecanism indirect
 cel mai frecvent
 rotatie sau torsiune a segmentului
adiacent
2. mecanismul direct
 mai rar
 Entorsele
Traumatismul produce:
• leziuni capsulo-ligamentare ( specifice
entorsei)

• leziuni tegumentare si ale tesutului

subcutanat (edeme, hematoame)

• leziuni musculo-tendinoase (intinderi sau

rupturi fasciculare)

• leziuni ale membranei sinoviale (hemartoza)

• leziuni osteoperiostice
 Tipuri de leziuni la nivelul articulatiei
gleznei si periaticulare

Artic. normala Entorsa cu ruptura luxatie

ligam.

periarticulara
MECANISM DE PRODUCERE:

1. Inversiune fortata (adductie-supinatie)

- Cea mai frecventa

inversiune
2. Eversiune fortata (abductie-pronatie)
capsula si lig. tibioastragaliene

eversiune
 Clasificare
-in functie de gravitatea leziunilor- 3 grade

Gradul I – intinderi ale ligamentelor

periarticulare si a stratului fibros al capsulei
articulare

Gradul II – rupturi partiale ale ligamentelor

periarticulare si ale stratului fibros al capsulei
articulare

Gradul III – ruptura totala a structurilor

capsulo-ligamentare
- se asociaza de obicei smulgeri osteo-
periostice ale insertiilor
 ENTORSELE GLEZNEI
DIAGNOSTIC
durere, deformarea regiunii, echimoza
Entorse grave-apare si hemartroza

• Entorsa prin inversiune:

– Predominant pe fata anteroexterna
– Durerea inaintea si sub varful maleolei
externe

• Entorsa prin eversiune:

– Durerea sub si inapoia maleolei interne
Investigatii imagistice

Ex. Radiologic in 2 incidente- completeaza ex.clinic,

depisteaza prezenta leziunilor osoase

Ex. R.M.N.

Diagnostic diferential:
Contuzia gleznei
Fracturi juxtaarticulare
Afectiuni cronice
 ENTORSELE GLEZNEI
TRATAMENT
De urgenta:
Combaterea durerii, imobilizarea articulatiei
Entorsa usoara (grad I)- distensia capsulo-ligamentara
• Repaus fizic
• Imobilizare bandaj elastic 7-10 zile
• Gheata local
• Pozitia procliva a piciorului
• Antalgice, antiinflamatorii
• Fizioterapie
 ENTORSELE GLEZNEI
TRATAMENT
Entorse medii si grave (ruptura sau smulgere)
• Repaus fizic
• Imobilizare ap. gipsat gambopodal sau orteza - 4 sapt.
• Recuperare functionala si fizioterapie
• La tineri si sportivi –sutura capsulo-ligamentara
• Dupa interventie, imobilizare gipsata, urmata de
fiziokinetoterapie

Laxitatea ligamentara reziduala si instabilitatea gleznei -

tratament chirurgical si ulterior fiziokinetoterapie
 ENTORSELE GENUNCHIULUI

Entorsele de genunchi cuprind un

ansamblu de leziuni capsulo-
ligamentare asociate sau nu cu leziuni
meniscale

Frecvent intilnite in accidentele de sport

 ENTORSELE GENUNCHIULUI
Mecanism de producere
- frecvent mecanismul indirect

Mecanismul direct – mai rar incriminat

Ex:
• accidente rutiere –pieton- impact din lateral, cu
genunchi in extensie (ortostatism)

• accidente de sport (rugby)

 ENTORSELE GENUNCHIULUI
Anatomie patologica

-de la simple intinderi sau rupturi partiale pina la

rupturi complexe capsulo-ligamentare

- Leziunile capsulo-ligamentare mediale –mai

frecvent
 ENTORSELE GENUNCHIULUI
Examenul clinic:
Anamneza
- tipul accidentului
-tulburarile date de laxitate: durere, impotenta
functionala, instabilitate, hidartroza
1. Durerea- principalul simptom, caracter sincopal in
momentul accidentului, exacerbata de mobilizare
2. Impotenta functionala- importanta
3. Echimoze, sufuziuni sanguine , hemartroza
frecvente
Echimoze-in vecinatatea nivelului de ruptura
ligamentara
Hemartroza – caracteristica rupturii ligamentelor
incrucisate
Testul McMurray
flexie fortata si rotatia
genunchiului- clic
sonor insotit de durere
la nivelul interliniului
articular = leziune de
menisc- ţipătul
meniscului
Examenul clinic – comparativ la cei doi
genunchi

Laxitati = ligamentele
colaterale laterale si mediale
Examenul ligamentului incrucisat anterior
deplasarea tibiei inainte -sertar anterior-
Examenul ligamentului incrucisat posterior
deplasarea tibiei inapoi -sertar posterior-
Examenul radiologic:

Rx standard fata si profil -suprafetele articulare

si spinele tibiale

Rx speciale: in valgus sau varus fortat

Rx axiale la 30-60° si 90° in flexie
Artroscopia
-aspectul morfologic si leziunile ligamentelor
incrucisate si ale meniscurilor
CT si RMN
leziuni recente de ligamente incrucisate
 ENTORSELE GENUNCHIULUI
Tratament (artoscopic)

Tratamentul leziunilor recente-refacerea fiecarei leziuni in parte

• meniscectomia daca este leziune meniscala

• Repararea defectelor de cartilaj

• repararea fracturii condiliene

• refacerea ligamentelor incrucisate

• refacerea ligamentelor colaterale

• Refacerea capsulei

Postoperator-recuperare functionala
Leziune de menisc in Ruptura LIA
toartă de coș
 LUXATIILE

Luxatiile – traumatisme articulare inchise,

in care, in urma actiunii unui agent
traumatic, se produce o deplasare
permanenta in raporturile dintre
epifizele ce alcatuiesc un complex
articular
- Se produc de asemenea leziuni traumatice ale
partilor moi peri si intraarticulare
 LUXATIILE
FRECVENTA
 Mai frecvent la adultul in plina activitate, mai
rar la copii si batrini
 Mai frecvent la nivelul membrului superior
(luxatia scapulo-humerala, luxatii
interfalangiene, luxatia de cot)
MECANISM DE PRODUCERE
 Direct
 Indirect
 Mai frecvent in accidente de sport, de munca,
accidente rutiere
 LUXATIILE
COMPLICATII
 Complicatii nervoase- mai frecvent
compresiuni sau elongatii de plex
 Complicatii vasculare
 Complicatii osoase( fisuri,fracturi)
 Interpozitii tendinoase sau musculare
 Complicatii musculare
 LUXATIILE
DIAGNOSTIC CLINIC
Se bazeaza pe semne clinice subiective si
obiective
 Durere
 Deformarea regiunii
 Atitudinea vicioasa a membrului
 Impotenta functionala
 LUXATIILE
TRATAMENTUL
Precoce, luxatia fiind urgenta
 Luxatia recenta
 in majoritatea cazurilor, se rezolva prin
tratament conservator, ortopedic
 reducerea luxatiei, imobilizare gipsata,
recuperare functionala
 Luxatiile vechi si cele recidivante
 Tratament chirurgical
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

Traumatism direct sau indirect care

determina capul humeral sa paraseasca
raporturile sale normale cu cavitatea
glenoida
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

FRECVENTA
Cea mai frecventa luxatie,datorita:
 Articulatia scapulo-humerala prezinta miscari
de amplitudine mare,in multe directii
 Intre suprafetele articulare exista o
disproportie: suprafata cavitatii glenoide=1/3
din suprafata capului humeral
 Aparat ligamentar de intarire slab reprezentat
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
CLASIFICARE ANATOMO-PATOLOGICA
In functie de locul unde migreaza capul humeral:
 Luxatia anterioara
 Luxatia posterioara
 Luxatia inferioara
Articulatia Luxatie Luxatie
scapulo- anterioara posterioara
humerala
normala

Luxatie
inferioara
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC
o Inspectia
- pozitia Dessault
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

DIAGNOSTIC
o Inspectia
- “umarul in epolet”- caracteristic
o Inspectia

- Tumefactii si echimoze la nivelul

umarului
- Bratul marit in circumferinta- semnul
lui Hamilton
Examenul clinic trebuie
sa cerceteze existenta complicatiilor
vasculare si nervoase
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
DIAGNOSTIC

o EXAMENUL RADIOLOGIC
- In incidenta de fata si axiala
- Completeaza examenul clinic si
poate depista o complicatie osoasa
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

COMPLICATII IMEDIATE
 Asocierea luxatiei cu o fractura regionala (fr.
de trohiter humeral, fr. col chirurgical
humeral, fr. glenei, fr. proces coracoidian)
 Complicatii nervoase (ex: elongatie de plex
brahial, paralizie de n. axilar sau radial)
 Complicatii vasculare (lez. de artera sau vena
axilara)
 Luxatia deschisa
 Complicatii musculare ( rupturi
musculotendinoase)
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

COMPLICATII TARDIVE
 Luxatii recidivante si habituale
 Artroza scapulohumerala

Se considera ca o luxatie neglijata, veche de 2

saptamani, se poate reduce sub anestezie, iar
dupa o luna nu se mai poate realiza
reducerea ortopedica
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA

TRATAMENT

• Luxatiile constituie urgente

traumatologice
• Reducerea trebuie efectuata cat mai
repede posibil
• Pentru o reducere in bune conditii este
necesara anestezierea pacientului,locala sau
generala
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT
 ORTOPEDIC
Metode de reducere ale luxatiei de umar
I. Metoda Hipocrate
II. Metoda Von Artl
III. Metoda Mothes
IV. Metoda Kocher
V. Clotteau E. L. si colab
Metoda Hipocrate
 LUXATIA SCAPULO-HUMERALA
TRATAMENT
• Dupa reducere- imobilizare in aparat gipsat toraco-
brahial
• Se mentine imobilizarea 21 zile
• Dupa suprimarea imobilizarii se reiau progresiv
miscarile active si se incepe recuperarea functionala

 CHIRURGICAL
Luxatiile care nu pot fi reduse pe cale ortopedica
beneficiaza de tratament chirurgical

Pentru luxatiile inveterate, ireductibile- reducere

sangeranda
FRECVENTA
LUXATIA COTULUI
Locul doi dupa luxatia scapulo-humerala
FORME ANATOMOCLINICE
 Luxatia anterioara
 Luxatia posterioara- cea mai frecventa:
 Postero- externa
 Postero- interna
Mecanism de producere
- In majoritatea cazurilor este
indirect, prin cadere pe mina cu cotul
in hiperextensie

- Rar prin mecanism direct

 LUXATIA COTULUI
DIAGNOSTIC
LUXATIA POSTERIOARA DE COT
Simptomatologia este caracteristica:
 Durere violenta la nivelul cotului, exacerbata de
tentativele de mobilizare sau palpare
Inspectia
 Pozitia bolnavului: antebratul sustinut de mina
sanatoasa, cotul luxat in flexie de 120, antebratul in
pronatie
 Cot deformat globulos
 Bratul afectat apare scurtat
 Echimoze
 Olecranul deviat in posterior
, iesit mult in relief
 LUXATIA POSTERIOARA DE
COT
 Triunghiul lui Nelaton inversat
 In luxatia postero- interna latura interna a triunghiul lui
Nelaton este mai mica

Triunghiul lui Nelaton-

aspect normal
 LUXATIA COTULUI
LUXATIA POSTERIOARA DE
COT
DIAGNOSTIC
 Miscarile active mult diminuate
 Miscarile pasive:
extensia,pronatia,supinatia- in limite
aproape normale
flexia- rezistenta elastica
 LUXATIA COTULUI

TRATAMENT

• Reducerea trebuie efectuata cat mai

repede posibil
• Pentru o reducere in bune conditii este
necesara sedarea pacientului, relaxarea
musculara
Tehnica:
• Bolnavul in decubit dorsal la marginea patului
 Extensie in axul bratului si al antebratului
Contraextensie pe brat
Cu ambele police se repune olecranul la loc
• Dupa reducere, imobilizare 14 zile
• Apoi recuperare functionala dupa suprimarea
imobilizarii gipsate
 LUXATIILE COXOFEMURALE

Deplasarea permanenta a capului femural in

jurul cavitatii cotiloide, in urma actiunii unui
traumatism
 Mai rar intilnite
 Apar dupa traumatisme importante
 Pot sa apara complicatii tardive severe
• Ex radiologic de bazin confirma diagnosticul si
identifica fracturi asociate
 LUXATIILE COXOFEMURALE
TRATAMENT
• De urgenta
– imobilizarea traumatismului
– Combaterea socului traumatic
– Sedare
– Transport in serviciul de specialitate
 LUXATIILE COXOFEMURALE

TRATAMENT
• Reducere de urgenta, sub anestezie generala
• Daca nu se poate ortopedic, se va face
reducere singerinda
• Daca e asociata paralizia de sciatic, se va face
intii reducerea, interventia neurochirurgicala
se face mai tirziu
 LUXATIILE COXOFEMURALE

EVOLUTIE, PROGNOSTIC
• Daca e tratata corect, evolutie favorabila:
– Mobilitate normala
– Absenta durerii, a schiopatatului
– Fara alterarea pe Rx a interliniului articular
sau a capului femural
• Supraveghere pentru depistarea complicatiilor
tardive
 Luxatiile de genunchi

• Mai rare
• In accidente de sport( automobilism, calarie,
alpinism, schi, rugby)
• Varietati:
Luxatia anterioara
Luxatia posterioara
Luxatia laterala( interna sau externa)
 Luxatiile de genunchi
DIAGNOSTIC
• Durere accentuata de tentativa de miscare a
gambei
• Edem, echimoze, hematoame
• Hemartroza importanta
• Luxatia anterioara- genunchi in flexie,
diametrul anteroposterior marit
• Palpare- axul tibiei nu merge in articulatie
• In unele situatii- articulatie balanta
• Trebuie efectuat examen radiologic si
arteriografie
 Luxatiile de genunchi
COMPLICATII
• Imediate:
– Luxatie deschisa-artrita septica
– Complicatii vasculare
 sindrom de ischemie acuta periferica
Leziuni ale venei poplitee
- Complicatii nervoase (sciatic popliteu extern)
- Complicatii osoase- fracturi de spine tibiale, platou
tobial, condili femurali
- Complicatii cutanate
 Luxatiile de genunchi
TRATAMENT
• urgenta - reducerea ortopedica
- imobilizare gipsata
• Cercetarea complicatiilor
• Examinari radiografice dinamice dupa
reducere, deoarece se pot complica cu rupturi
ale pivotului central, leziuni capsulo-
ligamentare. Ele pot necesita tratament
chirurgical
RADIOGRAFII
Incidenta axiala
Luxatie posterioara
Luxatia erecta