Sunteți pe pagina 1din 6
Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events REALITATE VIRTUALA $I ARTA VIZUALA Oana Zaharia Universitatea de Arte George Enescu” lagi zaharia.oing@gmail.com Abstract: With new technology on the horizon, the contemporary art world is undergoing a rapid redefinition. The collision between art and technology gives birth to the Virtual Reality, a new universe, another type of humanity, artificial but shamanic. The old” world is not rejected, but distorted and reinvented in a new revolutionary digital register. This simulation is so real that it is capable to manipulate our senses in order to determine us thinking we are in a place as real as our life. Thus, Virtual Reality is an ambivalent and antagonistic universe because it seems artificial and real in the same time. This immersive reality creates a second world and a second life through regeneration of real world but it isa form of temporary existance, an electronic improvisation, a digital carnival. In the world of immersive reality, the virtual individuals can rebuild theirs indentities, ,,have the right to be somebody else in this world.”! The Virtual Reality, the immersive imagistic of our historic becoming, is the ,,carnivalization” of the world, a digital parodic travesty, an augmented carnival in carnival”, where spectral individuals with an abstract identity are metamorphosed in digital atoms. Keywords: Virtual Reality, technological art, spectral individuals, abstract identity, technological aesthetics, augmented ,carnival in carnival”, immersive imagistic, digital atoms. Traim in era reinvenfiei in care tehnologia evolueaz cu o vitezi dincolo de imaginafie, iar arta este redefinita asimiland in sfera sa realitatea tehnologica. in contemporaneitate arta este nevoiti sA se redescopere pentru ca, asa cum sustinea naturalistul britanic Charles Darwin, ,nu specia cea mai puternicd sau cea mai inteligenti supraviejuieste. Ci aceea care este cea mai adaptabilé la schimbare.”? Simbioza in care traiesc arta si tehnologia in epoca contemporand determina o multitudine de cercetari si explorari, o adevarata explozie de creativitate. Dar, tehnologia 1 Mikhail Bakhtin, Rabelais and His World, Indiana University Press Journals, 2008 2 Charles Darwin, Originea speciilor, Londra, 1859 276 Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events este mai intai imaginata, aceasta realitate tehnologica fiind de cele mai multe ori produsul imaginafici artistilor. Astfel, artistii devin muzele lumii tehnologice, un exemplu elocvent in acest sens fiind Leonardo da Vinci care a demonstrat legatura dintre imaginajie, arta si stint’, premisele dezvoltarii ulterioare ale industriei aerospatiale pornind de la viziunea sa. Mult mai tarziu, creafiile cinematografice science fiction , Matrix”, , Avatar” sau ,Star Trek” au dovedit faptul ci tehnologia di tala nu se dezvolta izolat si ca artele vizuale converg la evolufia ei sau chiar creeaza tendinja noilor tehnologii Regizorul artistic Gary Galbraith considera c& ,,tehnologia ar trebui s& fie invizibila, Tehnologia ar trebui sa serveasc4 nevoilor artei si nu arta folositd ca mijloc de expunere a tehnologiei” Lumea artei este tentata in prezent si abordeze noi moduri de a privi actul artistic, prin noi instrumente tehnologice si funcfioneazi, deseori, ca un laborator artistic si tehnologic ce asimileaz noi inovatii in care arta si chiar viafa este augmentata. Marshall McLuhan este de parere c& arta funcfioneaz& ca un radar cultural, un sistem de alarm preventiv, pregatit pentru dezvoltarea noilor media.”? Coliziunea dintre tehnologie si arti a creat realitatea virtuala, numita si realitate imersiva, un univers nou, in aparifie, un nou tip de umanitate, artificiala, dar samanica Individul contemporan nu mai este interesat de cucerirea de noi teritorii, ci, mai degraba, de crearea unor noi spafii, locuri de, refugiu” in care s& se poatd simfi in sigurana impotriva dezorientirii din societatea actual’. Cu toate acestea, lumea ,veche” nu este respinsa, ci denaturata si reinventata intr-un nou registru revolutionar, cel digital. Tendinja fundamental a realitijii virtuale const in crearea unei lumi paralele generaté de puterea software- ului deschizand un nou spajiu unde totul devine _posibil Aceasta simulare digitala este atat de reala incat este capabila s& ne manipuleze simfurile, pentru a ne determina s& credem c& suntem plasafi intr- un loc la fel de real ca insasi viata noastra, Anna Zhilyaeva, ,Blue”- picturit virtual, 2017 Sursa: https://oit1y/2WedlIN 3 Marshall McLuhan, Understanding Media, W. Terrence Gordon, 1964 277 Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Events Astfel, existenta noastra in contemporaneitate poate fi explicatd prin teoria spafiului ce include si existenja spafiului virtual. Michel Foucault susfine c& ,,epoca actual ar fi, poate, mai curand epoca spafiului. Suntem in epoca simultanului, a juxtapunerii, a aproapelui si departelui, a alaturatului, a dispersatului, Ne aflim intr-un moment in care lumea se percepe pe sine mai pufin ca o mare viafa care s-ar dezvolta in timp decat ca refea ce leaga puncte si igi urzeste labirintul.”* Termenul de ,virtual” este folosit in prezent intr-un sens larg, fara a se subinjelege virtualul ca atare, in formele lui stilistice si exacte, ci o lume intreaga poate fi virtual, cu toate caracteristicile ei fundamentale. Jean Baudrillard caracterizeaza acest univers imersiv ca fiind o ,masinarie virtula care nu are ca dimensiune reala informafia, cunoasterea sau intAlnirea, ci o veleitate de a disparea.”> Michel Foucault, in articolul ,,Altfel de spafii” identific’ doua tipuri de spafii, utopice si heterotopice. El considera c4 utopiile nu au locuri reale, ele aparfin de lumea visului, dar se raporteaza la spafiul real, iar heterotopiile sunt in antagonism cu utopiile, pentru ca ele sunt locuri reale, dar ,,niste speci de locuri aflate in afara oricdrui loc, chiar dacd sunt localizabile in mod efectiv.”* Michel Foucault raporteaz aceste utopii si heterotopii la efectul de oglinda: ,Oglinda este o utopie, pentru ca este un loc fara loc. In oglind’, eu ma vad acolo unde nu sunt, intr-un spafiu ireal ce se deschide in chip virtual in spatele suprafejei, sunt acolo unde nu sunt, un fel de umbra care-mi ofera propria-mi vizibilitate, care-mi permite si mA privesc acolo unde sunt absent: utopia oglinzii. Dar este, in acelasi timp, si o heterotopic, in masura in care oglinda exist cu adevarat si are, asupra locului pe care-I ocup, un fel de efect retroactiv; pornind de la oglinda ma descopar pe mine absent din locul in care sunt din moment ce ma vad in ea.”? fn mod identic poate fi caracterizata si realitatea virtuala ca find utopica si heterotopicd, un univers cu caracter ambivalent si antagonic, pentru c& pare in egal masura artificiala si reala. Fenomenul imersi creeazi o a doua lume si o a doua viata prin regenerarea si innoirea digitald a lumii reale, dar este o forma de existent temporara, o improvizatie electronic’, un carnaval digital. Realitatea virtuala este, in fond, o forma de viafa carnavalescé, pentru c& are aceeasi funcfie ca si carnavalul in infelesul lui comun: eliberarea din chingile normelor absolute si celebrarea unei pauze in ordinea normelor sociale, reinstaurandu-le ulterior, 4 Michel Foucault, Theatrum Philosophicum; studii, eseuri, interoiuri, Editura Casa Carjii de Stiinja, Cluj- Napoca, 2001 5 Jean Baudrillard, Paroxistul indiferent, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2001 § Michel Foucault, Dits et écrits, Editura Gallimard, 2001 7Ibidem 278