Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
RECEPTAREA BASMELOR SI A POVESTILOR IN TEATRUL DE ANIMATIE
Georgeta Drigan-Stanciu
UNATC LLL. Caragiale” Bucuresti
georgetadragan@yahoo.com
Abstract: The repertoire of animation theaters is mostly made up
of dramatizations of the most famous stories and fairy tales. The
reasoning is a simple one: their universal character imposes them
a priori as predilects for the preschool and school audience. The
most obvious paradox is that, despite their age and timelessness,
they succeed in imposing themselves, overriding other types of
proposals, Not the novelty of a work seems to interest the little
ones, but the unparalleled charm of escaping into fantastic
worlds, The animation theatre offers the perfect framework for
these proposals, with the richness of the specific means of
expression.
Keywords: animation theatre, fairy tale, technology.
Repertoriul teatrelor de animatie este alcdtuit cu precddere din dramatizari ale celor
mai cunoscute povesti si basme. Rafionamentul este unul simplu: caracterul universal al
acestora le impun a priori ca subiecte predilecte pentru publicul prescolar si scolar.
Paradoxul cel mai evident este cd, in ciuda vechimii si a atemporalitafii lor, reugesc s& se
impuna, surclasand far drept de apel alte tipuri de propuneri. Nu ineditul unei opere pare
ai interesa pe cei mici, ci farmecul inegalabil al evadarii in lumi fantastice. Teatrul de
animajie ofera tocmai cadrul perfect pentru aceste propuneri, prin bogajia mijloacelor de
expresie care-i sunt specifice
Basmele si povestile au cunoscut 0 perioada de glorie prin dramatiziri, in special
odata cu aparifia teatrelor pentru copii si a teatrelor de papusi. Contele Franz Pocci a fost
primul care a dramatizat basme pentru teatrul de papusi. ,,intre timp, insa, si infelegerea
basmului a cunoscut o importanta evolutie. S-au dezvoltat metode stiintifice de analizd a
basmelor care au condus la culegerea lor cu mai mare fidelitate, fapt care a revelat tezaurul
de informatie cuprins in basme, care reprezinta, in marea lor majoritate, vestigii ale unor
395Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
epoci strivechi”, remarca profesorul si regizorul Cristian Pepino, in lucrarea sa, Regia
spectacolului de animafie®.
Pentru copil, basmul este o opera de arta, prima pe care o poate injelege. Ideile pe
care basmul le confine sunt percepute diferit de la individ la individ si diferit, in cazul
aceluiasi subiect, in etape diferite de dezvoltare. Semnificafiile se schimba, in funcfie de
evolufia psihologica a copilului.
Laz&r Sdineanu compara soarta
basmelor cu cea a Cenusiresei deoarece
au fost luate mulfi ani in derizoriu, fiind
descoperita valoarea lor de adevarat
tezaur destul de recent. Caracterul lor
antropologic si valoarea universala sunt
factorii care le-au garantat rispandirea si
transmiterea peste secole.
in alegerea temei, fiecare creator
tinde si abordeze subiecte care se Réfusea, premiat pentru Cel mai bun spectacol (scenariu si
regasesc fie in propriile preocupari, fie in Tesi) si Premin de interpretare (Georgeta Driigan), in
cadrul Galei Absolventilor Master UNATC 2018
micro-spafiul caruia i se dedica. Influenja
societatii, mereu conectata la noile tendinfe, trasate de cele mai multe ori de noile media, de
film sau de televiziune, conduce abordarile in direcfiile cele mai potrivite momentului. Spre
exemplu, un succes rasunator al casei de productie Disney, al carei scenariu porneste de la 0
poveste, va determina o alegere similara pentru montari in teatre. Vorbim despre o receptare
la un nivel crescut al subiectului, motivata de interesul sporit prin readucerea in actualitate.
Numeroase alte fenomene, tendinfe, se regasesc in alegerile si abordarile povestilor. Teme
noi, ca bullying-ul, abandonul scolar, discriminarea, protecjia mediului, confera noi chei in
deschiderea universului povestilor.
Viziunea regizorali conduce un discurs teatral in direcjia propriei interpretari a
lumii, prin perceperi, conexiuni si rafionamente, mereu conectate la realitatea sociala. Este
vorba despre o viziune asupra viefii si a teatrului. Modalitatea in care se exprima analiza sa
creativa poate prinde forme realiste, satirice, absurde, grotesti sau parodice. Exist’ dou&
tendinge de abordare a subiectelor/povestilor, prima pastrand caracterul atemporal, cea de-a
doua aducand-o in realitate, uneori forjat, prin inserarea unor elemente contemporane,
anacronice cu insasi tema. Desi in unele cazuri poate fi 0 sursi de comic, cel mai adesea
conduce la luarea in derizoriu a marilor idei sau metafore ale confinutului literar. O abordare
% Cristian Pepino, Regia spectacolului de animafie, Editura UNATC Press, Bucuresti, 2007
396Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
facil nu va fi niciodata pe gustul copiilor, ea se preteazi mai degraba unui public matur, cu
simful ironiei, neimplicat afectiv in subiectul propus.
O viziune regizorala clara in abordarea unui subiect/poveste reuseste si transmit in
cel mai fericit caz, un mesaj. Nu impins, ca in cazul moralei unei fabule, ci intrinsec. Acest
fapt confirma valoarea educativa a teatrului de animatie (pe langa cea cognitiva si ludic
Publicul (in relafia parinte-copil), iesind din sala de teatru, (isi) adreseaz aceasta intrebare:
Ce ai invatat din spectacolul acesta?” Mesajul, uneori evident, alteori indus, va fi mereu
asteptat. El este parte a viziunii regizorale, a ideii spectacolului si susfine osatura intregii
construcfii artistice.
Modalitatea de transmitere a
unui mesaj poate imbraca forme
diferite, el regisindu-se in scenariul
inifial, mai evident sau mai voalat, in
funcjie de abordarea regizorala si de
varsta publicului-fint’ caruia i se
adreseazi. Un mesaj direct ajunge mai
usor la infelegerea unui copil mic, pe
Fy) cand subtilitajile, ironia si parodierea
vizeaz un public inifiat.
Rai}usca, regia Georgeta Driigan Odaté cu dezvoltarea noilor
media si a tehnologiilor, regasirea lor
intr-un numar din ce in ce mai mare in spectacolul de animatie s-a dovedit a fi un lucru
necesar si evolutiv. Publicul finta al acestui tip de teatru, desi in formare, este obignuit cu
efectele spectaculosului pe scena, ciutandu-I neincetat. ,,Poate fi o tehnologie mai bund ca
alta in domeniul artistic? Nicidecum, dac& ne referim Ia valoarea creafiei artistice. Se fac si
acum opere de arta cu mijloace stravechi si asta nu inseamni ca ar fi desuete”, scria domnul
profesor univ. dr. Cristian Pepino in Tehinologii digitale in spectacolul de animafie. Creatorii din
teatrele de animafie sunt nevoifi si réspunda mereu provocarilor inovatiilor cu abilitafi noi,
dobandite prin cunoasterea tuturor artelor ce pot participa Ja crearea sincretismului
contemporan. Noile tehnologii pot sluji arta, inserate atat in tehnica spectacolului (prin sunet
si lumina), cat si prin scenografie (prin proiectarea decorurilor, a personajelor). Spectacolele
de animafie in care noile media sunt prezente si updatate obliga la proiectarea unor imagini
multiple, cu ajutorul mai multor video-proiectoare si, implicit, a unor mixere video, susfinute
fiind de programe noi/softuri capabile si decupeze, printre altele, imaginile in functie de
suprafaja de proiectie, care poate fi un cub, o sferd sau un alt obiect cu diferite forme
volumetrice.
397
31 Daniela Sălăjan Importanța Tehnologiei În Cercetarea, Conservarea Și Restaurarea Tablourilor Lui Nicolae Grigorescu Din Colecția Muzeului de Artă Iași