Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
JOCURILE TEATRALE iN COMBATEREA.
FENOMENULUI DE BULLYING
Daiana Marinescu
UNATC , LL. Caragiale” Bucuresti
daianaa.punct@yahoo.com
Abstract: Children have always been abused
within their families, in their group of friends but
especially in school. These environments should
represent for the growing child an oasis of safety
and stability, ideal for defining their personality.
This phenomena, known as bullying, has the
tendency to increase in intensity as time goes by
the subject. The act of agression may turn into a wide variety of forms of violence and may lead to
severe anxiety and depression episodes or even suicide. Children do not admit their hardship to their
parents who, in turn, are ignorant to the phenomena, As a consequence, the victims of bullying lack
the support they need, this having an effect on their present and long term behaviour, respectively on
the process of reaching adulthood. Being aware of the crucial role acting played in my development I
wish to emphasize the benefits of expanding its application from just a mere form of art to something
more. My aim is to counter the bullying phenomena through theatrical games applied on a problematic
group from within a designated environment (10 secondary school students with ages between 10 and
11) and also by using the techniques studied within the Master of Art-therapy Programme. I strongly
believe that the power of acting and theatrical games, used in a proficient and structured manner has
the ability to solve certain problems and eventually make the world a better place.
Keywords: bullying, agression, countering, theatrical games, acting, group, personal development,
psihodrama, art-therapy, Art-Therapy Masteral Programme,
De cafiva ani fenomenul de bullying si face aparifia in randul copiilor, cu precddere
in grupuri de studiu, adica in scoala, Primul studiu nafional facut de citre organizatia Salvati
copiii in vederea bullying-ului in scoli arata c& 1 din 4 elevi sufera si este umilt de catre colegi.
Comportamentele specifice bullyingului sunt prezente atat la nivel mental cat si fizic. Din
punct de vedere mental, excluderea din grup, rispandirea zvonurilor cu caracter denigrator,
389Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
distrugerea bunurilor personale sau izolarea sociala sunt acfiuni care pot duce la stiri de
anxietate initial, ca mai apoi comportamentul psihopatologic s se modifice rapid. Vorbim de
altfel si de ameninjari cu violenfa fizicd, pentru ca mai apoi aceste avertismente si se
transforme in fapte reale. Studiul confirma c& 2 din 10 copii au recunoscut c& au fost frecvent
exclusi din grupuri, iar 3 din 10 ca au exclus alti colegi.
Trebuie deci sA recunoastem faptul ca statistica trage un semnal de alarma asupra
faptului cd sunt mai mulfi agresori decat agresafi. 84% dintre copii au fost martori la
situafiile in care un copil a fost ameninjat de alt coleg. 80 % c& un copil a fost umilit de cdtre
un alt copil si 78% au asistat la situafii in care un coleg era imbrancit de alfi copii.
Tintele predilecte ale comportamentului de bullying sunt in special copii cu probleme
locomotorii sau cei care se afla intr-o situafie delicata, cu dizabilitafi, cei care au performanje
la nivelul clasei, dar si cei care au un comportament timid. De asemenea, statutul de nou
venit in grup sau etnia cresc riscul de a fi finta directa a bullyingului. O alta
bullyingul isi face simfita prezenta este chiar si intre frati, iar de cele mai multe ori parintii
pun pe seama faptului ci asa sunt frafii, sau sunt baiefi, e normal s& se bat sau si se
jigneascd, nu am ce si le fac. Problema este cd sunt atét de multe cazuri, incat pare sa fie ceva
frecvent si se neaga din start ideea bullyingului
Bullyingul este un termen stabilit recent, ins& cu siguran}4 aproape orice persoand
cunoaste sau a auzit de un astfel de comportament cu ani in urma, cand bullyingul ine nu
era atat de studiat. Din toate timpurile copii se agreseaza la scoalA sau, si mai rau, se aliaza
cu alti copii care agreseaz tocmai pentru a nu risca sa fie in postura agresatului. Vorbim deci
despre un comportament greu de tinut sub control si cu atat mai mult, greu de oprit.
Este de mentionat faptul cd nu doar agresafii au parte de efecte negative, ci si martorii
sau chiar agresorii insisi. Incepem deci cu victimele care incep in prima faz sa refuze mersul
Ia scoala. Ki cred c& dupa un episod de bullying, absentarea fi va face pe agresori sa uite si
atunci episodul nu se va mai repeta. Din pacate, agresorii au in minte doar faptul c& au
cAstigat, iar absenfele colegului nu vor fi un egec pentru ei, ci dinpotriva. Al doilea efect ar fi
la nivel fizic, deorece se plang frecvent de dureri fizice, pe care nu si le pot explica (dureri de
stomac, de cap). Al treilea efect este plansul in situafii inexplicabile, far legaturd cu vreun
episod punctual. Al patrulea efect este scderea randamentului la coal, ins nu pe parcurs,
ci brusc. Consecinfa cea mai grava este chiar suicidul. Pentru martori, vorbim despre efectul
de vinovatie, dar si de teama. De vinovatie c& nu au intervenit si de teama cA ar putea fi si ei
in locul victimelor. Pentru agresori, efectele sunt destul de negative, au tendinja ca la
maturitate si abuzeze de figari, de alcool, sau mai rau, s& fie agresivi in familia creeata, cu
sofia sau copii. Victimele, de cele mai multe ori refuza ajutorul, nu recunosc de teama de a nu
ituatie in care
2 Studiul Nafional ,Salvaji copiii” - ,Prevenirea bullying-ului”
390Concept vol 17-18 - nr 2/2018 si nr 1/2019 Research
fi catalogati drept paraciosi, iar pentru parinfi este o situafie dificila deoarece copiii neaga
orice fel de episod, acestora fiindu-le aproape imposibil sa recunoasca un episod de bullying.
fn afara scolii unde se demonstreaz cA este cel mai frecvent fenomenul de bullying, din
pacate o data cu extinderea internetului, bullyingul are loc si in online,atat la copii cat si la
adulfi. Se creeaz adesea conturi false de pe care victimele sunt agresate aproape zilnic cu
mesaje malitioase, cu privire la aspectul fizic, etnia, tipul postarilor sau chiar incercarea de a
distruge relafii, fie de natura sentimentala, fie de natura amical. Indiferent ci este vorba
despre copii sau despre adulti, harfuirea are loc sub toate formele, la toate varstele si in toate
etapele, atat la nivel national cat si la nivel mondial. Spre deosebire de Romania, in alte fri
se fac investigii pentru a contracara procesul de bullying, deoarece se considera cum este si
normal, extrem de daunator.
Bullyingul are 4 forme de baza, pentru a le diferentia se implementeaz nevoia de a
sti cu exactitate care sunt ridacinile acestor forme, dupa cum urmeaza. Prima si cea mai
grava este acfiunea fizica si include lovituri cu piciorul, mainile, trasul de par, scuipatul,
lovirea de un alt obiect, ciupirea, distrugerea obiectelor personale (telefon, ghiozdan, caiete,
penar, etc). Urmat de bullyingul fizic este cel verbal si include in mod evident injuri
ameninfiri, comentarii cu directie la sex, batjocura. Din pacate cuvintele dor cateodaté mai
tare decat faptele si au deci consecinje mai mari in unele cazuri. Mai departe vorbim despre
bullyingul relafional care se refer la copiii sau adulfii care igi folosesc relafia de prietenie
pentru a-l intimida pe celalalt, prin ameninjarea cu terminarea prieteniei sau cu raspandirea
de zvonuri, fapt ce sta la bazele distrugerii psihice ale unui copil, in special
Exist situatii in care chiar si un cadru didactic poate trece printr-un episod de
bullying in relatia cu un elev. in toate clasele a existat macar o data elevul care batjocorea un.
profesor doar pentru ca nu-i plécea cum arta, nu-i placea materia pe care o preda sau
considera c& este mai pufin placut de catre profesor fafa de ceilalfi colegi ai sai. Exista, de
altfel, posibilitatea ca alfi elevi s& se alieze, profesorul fiind intimdat de catre mai multi elevi.
intrebarea generala este de ce ajunge un copil si functioneze conform unui astfel de
comportament? De ce este agresor? De ce practic constant bullying-ul? Raspusul nu este
nici in momentul de fafa unul concret. Agresori pot fi atat copiii cu situafii materiale precare,
cu exemple negative in propria familie, orfani, vitregiti de un singur parinte sau de ambii, cat
si copiii care la prima vedere par normali, venifi din familii bune, educafi, cu o situafie
material normala sau chiar instarifi. Indiferent de situafie, orice copil este posibil sit ajungd sit
aibii mécar un episod in care sit fie agresor, fart ca nimeni si-si poatit explica faptul. 2
Am sintetizat 6 moduri de a identifica bullying-ul:
® 8 Keys to End Bullying: Strategies for Parents & Schools- Signe Whitson
391
31 Daniela Sălăjan Importanța Tehnologiei În Cercetarea, Conservarea Și Restaurarea Tablourilor Lui Nicolae Grigorescu Din Colecția Muzeului de Artă Iași