5/22/2014

Parazitologie

Definiţii

• Paraziţi = Organisme vii care trăiesc

– toată viaţa
– o parte a vieţii, în dependeţă de
• un alt organism viu = gazdă, care le oferă
– mediu de viaţă
– substanţe nutritive necesare

• Parazitism = dependenţa de o gazdă

• Simbioza = strânsă colaborare, într-o asociere

benefică ambelor părţi

1
 5/22/2014

Definiţii
• Paraziţii suferă procese adaptative complexe (transformări)
morfologice, biologice
=> necesitând (uneori) pasajul la mai multe gazde (intermediare =GI)
à pentru a dobândi capacitatea de infectare (infestare) pentru
• gazda definitivă (care poate fi organismul uman) => ciclul biologic (CB)
al parazitului

• Gazda definitivă (GD)= în care are loc X sexuată şi în care există

formele adulte ale parazitului

• Gazda intermediară = în care formele larvare sau asexuate se

transformă în forme infectante pentru GD; formele imature, larvele.

Definiţii
• Ciclul biologic (CB) al parazitului = suma modificărilor suferite de
parazit + gazdele parazitate
• Ciclu simplu
– Ciclu scurt: parazitul este imediat infestant (amibe) sau auto-infestant (oxiuri)
– Ciclu lung: maturaţie necesară în mediul exterior (Ascaris lumbricoides)
– Ciclu complex: mai multe gazde intermediare sau vectori : ţânţar
(Plasmodium), peşti (botriocefaloza), moluşte (Fasciola hepatica).

• Vectorii - rol de transmitere a paraziţilor

– activi : ţânţarul
– pasivi: muştele

2
 5/22/2014

Acţiunea paraziţilor asupra organismului uman

• Spolierea de
• Bacteriferă (favorizează
substanţe nutritive: infecţiile bacteriene):
anemia hemolitică din coexistenţa Salmonella-
malarie Schistosoma

• Iritativă: spasme intestinale,

• Acţiune mecanică
• Macroscopică:
ocluzie intestinală
prin ghem de ascaris
• Microscopică:
distrugerea celulelor
parazitate:
Plasmodium /hematii
episoade de tuse
• Toxică: secreţia de toxine,
produşi de metabolism toxici
= reacţii alergice, anafilactice
(fisurarea chistului hidatic).

Reacţia organismului la acţiunea paraziţilor

1.Mastocitele-rol important în apărarea fată de parazit

2. Hipereozinofilia - în infecţiile cu helminţi,

- mai ales în fazele tisulare de evoluţie

3.Răspunsul imun :
imunitatea umorală: secreţia de anticorpi specifici
imunitatea celulară: faţă de unele protozoare

Imunitatea:
- definitivă (ex. toxoplasmoza)
- parţială : atenuarea evoluţiei clinice
(ex.malaria în zone endemice)

3
 5/22/2014

Clasificarea paraziţilor

Criterii:
a) natura gazdei parazitate
b) natura parazitului
c) specificitate
d) durata stării de parazitism
e) localizare
f) efectul asupra gazdei
g) geografic.

Clasificarea paraziţilor
a) În funcţie de natura gazdei
parazitate
• antropoparaziţi = paraziţi ai
omului
• antropo-zooparaziţi = paraziţi
ai animalelor care pot trece la
om
• zooparaziţi = paraziţi exclusiv
animali
b) În funcţie de natura parazitului
• protozoare, helminţi,
artropode
c) În funcţie de specificitate
• Specificitate strictă: nu pot
trăi decît la o gazdă
• Specificitate relativă: pot
trece la mai multe gazde.
ex.artropode
d) În funcţie de durata stării de
parazitism
• Permanenţi, întreaga lor
existenţă se derulează în
una sau mai multe gazde:
Trichinella, Taenia
• Temporari: au şi o formă
liberă în mediu: Fasciola
• Facultativi:
– saprofiţi în natură şi
ocazional parazitează
omul
– liberi, autonomi în natură
• ex. Strongiloides

4
 5/22/2014

Clasificarea paraziţilor
e) În funcţie de localizare
• pe suprafeţe = ectoparaziţi: artropode (pureci, păduchi, căpuşe)
• în interior = endoparaziţi - intracavitari (intestinali, vaginali)
- tisulari, musculari
- endocelulari
f) În funcţie de efectul asupra gazdei
• Comensali: utilizează nutrienţii gazdei fără a produce prejudicii
-pot deveni condiţionat patogeni în prezenţa unor factori
favorizanţi
• Oportunişti:
– nu produc/produc boală uşoară la imunocompetenţi (IC)
– produc infecţii grave /letale la imunodeprimaţi (ID)
• Patogeni ~ întotdeauna şi la oricine produc boală

g) În funcţie de răspândirea geografică

• tropicale/subtropicale
• temperate
• Obs: încălzire globală, calători, studii => nu mai există graniţe

Clasificarea paraziţilor

• PROTOZOARE
• HELMINŢI
Ø Plathelminţi (viermi plaţi):
- Trematode
- Cestode

Ø Nemathelminţi (viermi cilindrici)- Nematode

5
 5/22/2014

Protozoare
• Organisme unicelulare, cele mai simple animale
• eucariote
• Dimensiuni variabile: 1μm – câţiva mm
• Morfologie
• trofozoit (forma vegetativă)
• chist
• Reproducere
• Asexuată
• Sexuată - câteva

Protozoare
Rhizopode (Amibe)
Sporozoare
- La nivelul tubului digestiv
- 2 forme de multiplicare
Entamoeba histolytica (asexuata si sexuata)
Entamoeba coli - ciclu evolutiv complex
Flagelate • Plasmodium
- Au flageli • Toxoplasma gondii
- La nivelul tubului digestiv, • Cryptosporidium
vaginului sau ţesuturi
Protozoare ciliate
• Giardia duodenalis
- corp acoperit de cili vibratili
• Trichomonas vaginalis
- paraziteaza rar tubul
digestiv uman
• Balantidium coli

6
 5/22/2014

Nemathelminţi
• Sunt viermi cu formă
cilindrică Ovipare
• Suprafaţă netedă • Ou embrionat (infestant) -->
autocontaminare :
• Dimensiuni variabile mm→
Enterobius vermicularis(oxiur)
cm
• Sexe diferite: viermi adulţi ♀ • Ou neembrionat (neinfestant)
şi ♂ • Se embrionează pe sol =
geohelminti:
Ascaris lumbricoides
Vivipare
• Produc larve vii : Trichinella
spiralis

Nemathelminţi (viermi cilindrici)

Ovipari (produc ouă)

• Ascaris lumbricoides produce ascaridoza
• Enterobius vermicularis (oxiurul) produce oxiuroza

Vivipari (produc larve vii)

• Trichinella spiralis

7
 5/22/2014

Plathelminţi

• Viermi paraziţi plaţi (turtiţi

dorso-ventral) CESTODE
• hermafrodiţi - Cap (scolex) + gât (col =
• 2 clase: Trematode şi ţesut regenerativ) + corp
Cestode (format din proglote)
TREMATODE - Dimensiuni de până la
- nesegmentaţi câtiva m
- dimensiuni mici (cm)
- Fasciola hepatica produce
fascioloza

Plathelminţi

CESTODE
• Taenia saginata (vaca) produce
teniaza intestinală
• Taenia solium (porc) produce
teniaza intestinală ŞI cisticercoza

8
 5/22/2014

Metode de diagnostic în parazitologie

• Examen microscopic = examen coproparazitologic

• Examene serologice: determinarea de antigene parazitare şi

anticorpi specifici

• Cultura: rar

• Şoareci (toxoplasmoza)

• Dignostic molecular

Examenul materiilor fecale

• Examenul coproparazitologic (CPZ)

– Oferă date precise
– Preparat nativ (ser fiziologic, lugol, diferite coloraţii): minim
3 examinări la câteva zile distanţă; tehnici de
concentrare
– Frotiu: diferite coloraţii speciale
• Coprocultura
– Date precise
– Rar utilizată în parazitologie
• Digestie
– Examen macroscopic şi microscopic
– se pot deduce unele date orientative asupra fiziopatologiei
digestive

9
 5/22/2014

PROFILAXIA PARAZITOZELOR

COLECTIVĂ
INDIVIDUALA
acţionează la un singur nivel al • intervenţia la toate nivelele
ciclului biologic: vulnerabile ale ciclului biologic
• împiedicarea pătrunderii • izolarea rezervorului de
parazitului paraziţi
• distrugerea parazitului după – sterilizarea prin măsuri de
pătrundere igiena colectivă (sursele de
• împiedicarea dezvoltarii apă...)
acestuia • lupta împotriva gazdelor
=> igiena alimentară/sexuală intermediare
chimioprofilaxie • vaccinarea populaţiei
vaccinări receptive: programe naţionale
de vaccinare
• Educaţia sanitară
• Cunoaşterea ciclului biologic

NEMATHELMINŢI
Ascaris lumbricoides (limbric)

• Produce ascaridoza
• Vierme cilindric, culoare alb-roz,
• Femela:20-35 cm
• Masculul:10-30 cm
• Este un geohelmint: ouăle sunt
neembrionate (necontaminante)
când sunt eliminate în materiile
fecale, se embrionează pe sol
• contaminarea se realizează prin
consum de crudităţi, apă,
alimente, mâini murdare cu
pământ

10
 5/22/2014

Ascaris lumbricoides - Ciclu biologic

• Gazda definitiva: omul

(ileon)
• Patogeneza =>
adaptare la
anaerobioză
=> Ciclu perienteric
(etapa pulmonară)

Ascaris lumbricoides – ascaridoza

Simptomele pacientului sunt în funcţie de
stadiul infecţiei
• Stadiul hepatic - asimptomatic
• Stadiul pulmonar (larve prezente în plămâni)
– tuse, dispnee, expectoratie,
– Pneumonie verminoasă ( + febra)
• Stadiul intestinal = perioada de stare :
» asimptomatic 30-85%
» Simptome nespecifice – diaree, greţuri, dureri abdominale
» sialoree (+ gust sărat)
• Manifestări toxico-alergice:
» intestinale
» Respiratorii (rinite-astm),
» cutanate (prurit anal+nazal),
» Nervoase (cefalee, etc.)

11
 5/22/2014

Ascaris lumbricoides – ascaridoza

• Complicaţii:
– Asfixie (in urma
eliminarii prin tuse,
stranut)
– Ocluzii intestinale (ghem
de Ascaris)
– Icter
– Peritonita

Ascaridoza - Diagnostic
• Dg. prezumptiv
– Hipereozinofilie la 1 săptămână, max. 2-
3 săptămâni de la contaminare
• Dg. de certitudine:
– Macroscopic
• viermele adult în materiile fecale,
piese chirurgie
• spută (larve),
– Microscopic:
• La 2 luni de la infestatie
• Ex. coproparazitologic: ou
mamelonat, 60-75/50 µm, brun
– Fecundat (fertilizat): oval,
rotund
– nefecundat: dreptunghiular
– Ouăle NU sunt embrionate, nu
sunt contaminante la momentul
eliminării în fecale
– Ouăle devin embrionate pe sol

12
 5/22/2014

Ascaris lumbricoides – ascaridoza

Tratament Profilaxie
Antiparazitare • Igiena individuală
• Mebendazol • Igiena colectivă
(Vermox®) • Ouăle Nu sunt distruse
• Albendazol (Zentel®) de dezinfectantele
uzuale

NEMATHELMINŢI
Enterobius vermicularis (oxiurul)
Oxiuraza
Boala produsă se numeşte oxiuraza:
• cosmopolită,
• contagioasă (o femelă elimină odată câte10.000 ouă embrionate),
• cronică
• Mai frecvent întâlnită în colectivităţi de copii, la membrii
aceleiaşi familii
• Ouăle sunt embrionate, contaminante de la eliminarea lor în
materiile fecale

13
 5/22/2014

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Morfologie

• Viermele adult
– mici
• femela -1 cm,
• mascul- 0,5 cm
– alb lăptos
– trăiesc ~ 1 lună

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Patogeneza

• Gazda definitiva: om – la nivel ileocecal

• femelele fecundate ies prin anus seara şi noaptea
• depun ouăle in pliurile radiale ale mucoase anale
într-o secreţie pruriginoasă şi lipicioasă => pacientul
va prezenta prurit anal intens

14
 5/22/2014

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Contaminarea umană

1. autoinfestatie
– exogenă (mecanism fecal-oral)
– endogenă (ouă în mucoasa intestinală şi constipaţie)
2. retrofecţiune
– igienă deficitară
– din ouăle depuse ies larve în pliurile anale, străbat activ
sfincterul anal şi se întorc în regiunea ileocecală
3. Cale exogena
– direct (mîini murdare ale unei persoane bolnave)
– indirect : obiecte

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Clinic

• prurit anal nocturn => oxiurofobie

• dermatită perianala reziduala

• Localizari ectopice:
– apendice,
– vulvo-vaginal
– enteral

15
 5/22/2014

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Diagnostic

Diagnostic pozitiv
• vizualizarea viermilor adulţi
• în pliuri la copiii şterşi la fundic cu o cârpă neagră
• Pe suprafata bolului fecal (aspect de “scame”,
“ata”)
• Examen coproparazitologic rar (+)
• test Graham (scotch, amprenta anala)
• Ou embrionat , infestant (contaminant)
– 50/25 μm,
– transparent,
– plan - convex
– În interiorul oului se găseşte embrionul – ore =>
larva vermiforma
- 2-4 săptămîni => viermele adult

Enterobius vermicularis (oxiurul)

Tratament Profilaxie

Antiparazitare • igienă individuală

• Albendazol (Zentel®) – unghii scurte,
– pijama
• Mebendazol (Vermox®)
• Combantrin (Vermigal®) • Colectiva
– Asternerea corecta a paturilor,
• Flubendazol (Fluvermal®) spalarea la temperatura inalta
si calcarea hainelor de pat
– Controlul parazitologic la
Ø repetare la 10-15 (21 zile) intrarea copiilor in
Ø toţi membrii familiei colectivitate

16
 5/22/2014

NEMATHELMINŢI
Trichinella spiralis
• Boala produsă se numeşte trichineloză
• Pentru acest parazit gazda intermediară este şi gazdă definitivă (Gazde
autoheterohexene = Gazda Definitiva + Gazda Intermediara )
• viermii adulti sunt la nivel intestinal; larvele sunt prezente în musculatură
• Sunt paraziţi vivipari
• Femela
– 3 mm
– Vivipara, produce larve vii
• Mascul
– 1,5 mm
• Şobolan = rezervor

Contaminarea umană
• consum de carne de porc sau vânat (porc mistreţ, urs) cu chiste care
conţin larve de Trichinella spiralis în musculatură

Trichinella spiralis
Ciclul biologic

17
 5/22/2014

Trichinella spiralis
Ciclu biologic - Patogeneza

Trichinella spiralis
Simptomatologie

1. Perioada de incubaţie
• larvele din muschi (din carnea contaminată) se dechistează în intestin şi
devin viermi adulti
– asimptomatică
– 24-48 h (2-28 zile, frecvent 9-14 zile)

2. Perioada de stare = Enterită (Sapt.1-Sapt.2 postcontaminare)

• viermii adulti se acuplează
• femelele intră în submucoasa intestinala
– 8 zile => maturarea larvelor
– eliberează 1000-1500 larve vii
– mor
• febră 39-40°C,
• anorexie
• Cefalee
• diaree

18
 5/22/2014

Trichinella spiralis
Patogeneză şi simptomatologie

3. Etapa de diseminare hematogenă larve

Sapt.2-Sapt.3 postcontaminare 5. Etapa terminală Sapt.7- 2-3
• edem palpebral “boala capetelor luni poscontaminare
umflate”, • închistare-calcifierea
• mialgii, dificultate mers, deglutitie, larvelor in musculatura
masticatie
striată
• Hipereozinofilie
• mialgii discrete
4. Etapa de pătrundere în musculatură
Sapt.3-Sapt.6 postcontaminare
• Localizare în musculatura extremităţilor,
diafragm, intercostal
• Larvele cresc, se spiralizează, se
închistează
• elibereaza toxine larvare =>
– miocardită toxică,
– intoxicaţie generalizată.

Trichinella spiralis
Diagnostic
Dg. Prezumptiv - clinic Diagnostic de
• Anamneza, clinic certitudine –
• Hipereozinofilia 50-80% examinări de
laborator
Dg. de certitudine – examinări • Diagnostic serologic,
de laborator determinarea
(în functie de stadiul bolii) anticorpilor specifici
Date de la medicul veterinar: anti Trichinella
determinarea sursei in caz de spiralis
epidemii familiale – ELISA
Biopsie musculara (începând cu Sapt.3) • screening
din deltoid (trapez, biceps)
– Western-Blot
• chist oval,
• confirmare
• 1-2 larve de 300-800 μm,

19
 5/22/2014

Trichinella spiralis

Tratament Profilaxie

Antiparazitare • controlul veterinar al cărnii

• Albendazol (Zentel®) destinate consumului
• Mebendazol • prelucrarea termică
corespunzătoare a carnii

Plathelminţi (viermi plaţi)

• Clasa Trematode
– Vasculare: Schistosoma
– Cavitare: Fasciola hepatica
• Clasa Cestode
– Tenii

20
 5/22/2014

Cestode - tenii
Caractere generale
• Viermi intestinali,
• hermafrodiţi,
• segmentaţi :
• cap (scolex): cârlige, ventuze
• gât (col) = ţesut proliferativ
• corp (strobilă) = “n” proglote (tinere, mature, bătrîne pline cu ouă)
• lipseşte tubul digestiv => se hrănesc prin osmoză => spolierea
macroorganismului parazitat de subst nutritive

Cestode - tenii
Caractere generale
Ciclul biologic
• Viemele adult- Gazda definitiva: omul şi unele
animale
• emite ouă embrionate (contaminante)

• Larvele – Gazde intermediare:

• porcine,
• bovine
• peşti,
• om

21
 5/22/2014

Taenia saginata Taenia solium

• Produce teniaza de carne • Produce teniaza de carne

de vită
• 6-8 m,
• Vierme alb opac,
• fără cîrlige (nearmat),
• Lungimea unei proglote =5
latimea unei proglote
• 1.000-2.000 proglote
• 100.000 oua/proglota
de porc
• 2-3 m,
• Vierme alb transparent,
• cîrlige (armată),
• Lungimea unei proglote =2
latimea unei proglote
• 1.000 proglote
• 50.000 oua/proglota

Taenia saginata si Taenia solium

Ciclul biologic

22
 5/22/2014

Taenia saginata si Taenia solium

Ciclul biologic
• Gazda definitiva: omul cu viermele adult în intestinul subţire
=>
• elimină proglote ~ 6/zi care conţin ouă embrionate
– individual, între defecaţii – Taenia saginata
– la defecaţie – Taenia solium
• Proglotele/ouăle embrionate ajung pe sol/în iarbă => ingerate
de porcine/bovine
• Gazda intermediara: bovine/porcine - este prezentă forma
larvară a teniei în musculatură (cisticerc)

Taenia saginata si Taenia solium

Contaminarea
• consum de carne de vită/porc
– necontrolată veterinar
– neprelucrată termic corespunzător

Simptomatologie
• asimptomatic
• manifestările toxico-alergice rare
• iritaţie intestinală (manifestări digestive nespecifice)
• Colică la pasajul proglotelor in intestinul (Taenia saginata)
• Cefalee – Tenia solium
• Spoliere de substante nutritive (2-3 luni viermele adult)

COMPLICATIE Taenia solium => cisticercoza umana

endogena!!!!!!!

23
 5/22/2014

Tenia saginata si Tenia solium

Diagnostic

• Hipereozinofilie – moderata
• Ex. imagistice: RX
• Examen macroscopic:
– proglote pe pijama, haine de pat: Taenia saginata
– “Panglica “in fecale (eliminarea unui fragment din viermele adult)
Taenia solium
• Examen cu lupa: examinarea proglotelor pentru identificarea
speciei
– Taenia saginata
– Taenia solium
• Examen coproparazitologic: evidenţierea ouălor

Ouale de T. saginata si T. solium NU se pot deosebi.

(identificarea speciei se realizeaza prin examinarea proglotelor
sau a scolexului).
Oul de tenia: rotund, diametrul 31 - 43 µm, cu o membrana
striata radiar groasa, maro.
In interiorul oului se vede o oncosfera embrionata cu 6 carlige.

24
 5/22/2014

Tenia saginata si Tenia solium

Tratament
Profilaxie
Antiparazitare
• control veterinar
• Praziquantel
al cărnii
• prelucrare termică
suficienta
– minim 15 min
fierbere,

Cisticercoza umană

• = dezvoltarea la nivelul musculaturii, în miocard, retină,

creier... (posibil în orice organ) a unor chiste care conţin
forma larvară a Taenia solium (tenia de carne de porc)
• Contaminarea umană
– autoinfestaţie:
• la pacientul care are deja viermele adult (Taenia solium) în intestin –
regurgitare => cisticercoza masivă, generalizată, netratabilă
• fecal-oral => moderată
– prin contaminare din mediul extern
• Inhalarea ouălor (accidental),
• crudităţi contaminate cu ouă => cisticercoza discretă

25
 5/22/2014

Cisticercoza
ciclul biologic

Cisticercoza
Diagnostic
• Clinic în funcţie de localizarea cisticercilor.
• Dg. :biopsie, examen oftalmoscopic, lcr, etc

A. Diagnostic prezumptiv: date clinice, radiologice

(evidentierea de calcifieri multiple la RX craniana in
caz de neurocisticercoza)

B. Diagnostic serologic: de confirmare

• Determinarea anticorpilor specifici anti Taenia
solium din serul pacientului

26
 5/22/2014

Cisticercoza

• Tratament - antiparazitare
– Praziquantel (Biltricid)
– Albendazol
Monitorizare!

Giardia/Lamblia duodenalis/intestinalis
Boala produsa = giardioza (lambliaza)
Giardia
Protozoar
Flagelat cavitar
Diverse specii (~6)
Giardia duodenalis
(mamifere)

27
 5/22/2014

PROTOZOARE
Giardia duodenalis

• Cosmopolită (Incidenta = 200 mil.caz/an)

• Colectivitate
• Copii
• Grad de igienă
• Frecvent asimptomatică

Giardia duodenalis
Morfologie

TROFOZOIT (forma vegetativa) CHIST (forma de rezistenţă în mediu)

Ø 10-15 x 5-7 μm Ø 8-12 x 6-10 μm
Ø Piriform Ø Oval
Ø Disc adeziv Ø Perete refringent
Ø 2 nuclei Ø 4 nuclei
Ø Flageli (4 perechi) Ø Resturi flagelare

28
 5/22/2014

Giardia duodenalis
Ciclul biologic

Giardia intestinalis – Giardioza

Contaminarea umana

• Chiste eliminate in scaun (bolnavi si purtatori sanatosi)

• prin ingestia de chiste à tub digestiv à trofozoiti
• Transmitere fecal-orala
contact interuman direct
igienă defectuoasă , mâini murdare
transmiterea în colectivităţi, familie
contaminare hidrica (primordiala)
contaminare alimentara (accesorie)
muşte
• contaminarea apei si alimentelor cu fecale

29
 5/22/2014

Giardia duodenalis
Habitat: Intestin subţire - superior
Boala: GIARDIOZĂ (LAMBLIAZĂ)

Asimptomatică Simptomatică

Diaree acută sau cronică

Alte manifestri gastro-intestinale
Malabsorbţie

Giardioza

• Incubaţie
– 1-14 zile
• Patogenie
– Ataşare de mucoasa intestinala
– lezare / acoperirea mucoasei intestinale
– inflamaţie
– malabsorbţie
• Cât timp?
– 1-3 săptămâni
– cronicizare

30
 5/22/2014

Giardioza
Evoluţia clinică
Adulţi ≠ Copii
Adulţi Copii
• Duodenită • Enterită

• Colecistită • Enterocolită
(manifestări hepatobiliare)

• Malabsorbţie

Giardia duodenalis
Diagnostic

Diagnosticul clinic: nespecific

Diagnosticul pozitiv:

OFERIT DOAR DE EXAMINARILE DE

LABORATOR
=
DIAGNOSTIC PARAZITOLOGIC
- Direct
- Serologic

31
 5/22/2014

Giardia duodenalis
Diagnosticul direct
Produsul patologic recoltat de la
pacient: materii fecale, în care se • Bila B (sondă)
pot vizualiza la microscopul optic
prezenţa de – Evidenţierea de
– trofozoiţi trofozoiţi
- chiste
• Preparat nativ Preparat nativ
– Cu ser fiziologic,
– Cu Lugol, Frotiuri (MGG)
• Frotiuri
(MGG, tricrom)
• Examen coproparazitologic
repetat
– Perioade negative 7-10 zile
=>
– Intervale între examinări
(min. 5zile)

Giardia duodenalis
Chiste

• Preparat nativ cu ser • Preparat nativ cu lugol din

fiziologic din materiile materiile fecale
fecale

32
 5/22/2014

Giardia duodenalis
Chiste şi trofozoiţi

• Trofozoiţi – frotiu colorat

tricrom • Chiste – frotiu colorat
tricrom

Giardioza
Diagnostic de laborator

• Determinarea antigenelor de Giardia duodenalis din

materiile fecale: teste rapide de determinare

• Foarte rar asociat cu eozinofilie ! !

33
 5/22/2014

Giardioza

Tratament Profilaxie

Antiparazitare • Igiena individuală

– Spălarea mâinilor,
• Metronidazol legumelor, fructelor
• Tinidazol – Igiena sexuală
(homosexuali)
• Albendazol • Igiena colectivă
– Surse de apă sigure!
– Dacă nu: fierbere, iodare

* Clorinarea apei nu distruge

chistele!

PROTOZOARE
Plasmodium

• Plasmodium – Prozozoar,
à produce malaria = boală acută febrilă
• Plasmodium falciparum produce febra terţă malignă; specia
responsabilă de formele clinice grave de malarie: malaria cerebrală
• Plasmodium vivax produce febra terţă benignă; determină recidive
tardive timp de 3-4 ani
• Plasmodium ovale produce febra terţă benignă; determină Recăderi
tardive (5 ani)
• Plasmodium malariae produce febra cuartă benignă; determină
Recăderi tardive (până la 20 de ani)

• Transmitere: ţânţari Anopheles

34
 5/22/2014

Plasmodium Malaria
Epidemiologie
• Cea mai importantă parazitoză umană
endemică
• aproape 50% din populaţie trăieşte în zone
endemice pentru malarie
• 1 milion decese/an

Plasmodium Malaria
Contaminarea umană

• Prin întepătura ţânţarilor (femelele)

din genul Anopleles
• Larvele de ţânţar se dezvoltă în apa
(bălţi, lacuri, mlaştini) nepoluată
• Periada de maximă activitate a Alte modalităţi de transmitere
femelei Anopheles: 23 h – 6 h • Transmitere congenitală
• Temperatura optimă: 20-30°C • Transfuzii sanguine
• ! Rezistenţa la insecticide • Transplante de organe
• Accidental

! Screening donatori de organe,

donatori de sânge
Cazuri rare!

35
 5/22/2014

Plasmodium Malaria
Ciclul biologic
Om: ciclu asexuat (schizogonic); omul = gazdă intermediară
Ţânţar: ciclu sexuat (sporogonic)
Ţânţarul = vector ŞI gazdă definitivă

Plasmodium Malaria
Ciclul biologic la om

• Faza hepatică sau extraeritrocitară

– Corespunde incubaţiei, asimptomatică
• Faza sanguină sau eritrocitară
– simptomatică

36
 5/22/2014

Plasmodium Malaria
Simptomatologie
• Incubaţie (ciclul hepatic): asimptomatică
• Faza de prodrom (2-3 zile anterior accesului febril):
• Febră, mialgii, cefalee, dureri abdominale, greţuri,
vărsături
• Ficat, splină (copil): uşor mărite, dureroase
• ! Pacienţi febrili întorşi din zone endemice pentru malarie
(dg.≠)

Plasmodium Malaria
Simptomatologie
Accesul febril (ciclul eritrocitar)← febra periodică (terţă, cuartă)
• Frison
• Febră 40-41°C
• Transpiraţii, urini colurice
• Accesele se repetă → distrucţia hematiilor → anemie, hepato-
splenomegalie cronică
• Plasmodium falciparum → malaria cerebrală (accesul pernicios):
tulburări neurologice, convulsii; netratat → deces

37
 5/22/2014

Plasmodium Malaria
Diagnosticul de laborator

• Examen microscopic al frotiului sanguin:

permite determinarea speciei de Plasmodium
• Imunofluorescenţa indirectă (IF) din sângele
pacientului
• Test rapid pentru determinarea antigenelor,
efectuat din sângele pacientului – permite
determinarea speciei de Plasmodium
• Metode moleculare: determinarea speciei,
determinarea rezistenţei la medicamentele
antimalarice

Plasmodium Malaria
Examenul microscopic al frotiului sanguin
• Sensibilitate diagnostică foarte
bună
• Frotiu din sânge colorat Giemsa
• Frotiu în strat subtire
• Picatura groasă

38
 5/22/2014

Plasmodium falciparum

Plasmodium Malaria
Tratament
• Chloroquină
• sulfadoxine-pyrimethamină
• Mefloquină
• atovaquone-proguanil
• Quinină

39
 5/22/2014

Plasmodium Malaria
Profilaxie

• Nu exista vaccin eficient !

• Repellant
• Plasa în jurul patului
• Insecticide
• Chimioprofilaxie: previne formele severe de
boală

PROTOZOARE
Toxoplasma gondii– toxoplasmoza
Boala produsă se numeşte toxoplasmoză
• antropozoonoză,
• Agentul etiologic este Toxoplasma gondii (T.gondii).

Toxoplasmoza
• forma congenitală - evoluţie severă - distrugeri ale
– sistemului nervos central,
– oculare
– viscerale,
• forma dobândită - cel mai des inaparentă-
– rar simptomatică,
• localizare ganglionară,
• oculară
• septicemică
– evoluţie sever DOAR la imunodeprimaţi (ex. bolnavii infectati cu
virusul HIV aflati in stadiul de SIDA, transplantaţi).

40
 5/22/2014

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Toxoplasmoza congenitală - doar în situaţia în care gravida trece prin

infecţia acută în perioada sarcinii.
Ø Importantă cunoaşterea statusului imunitar antitoxoplasmic al tuturor
gravidelor.
Ø Examinări serologice efectuate anterior sarcinii sau la începutul
acesteia => depistarea prezenţei anticorpilor antitoxoplasmici.
Ø Următoarele sarcini: NU sunt la risc pentru toxoplasmoză congenitală

Toxoplasmoza
Agentul etiologic – Toxoplasma gondii

Chistul
• 50-200 μm
• conţine mii de bradizoiţi
• forma de rezistenţă în mediu
– suc gastric,
– 4 ˚C,
– distrus de congelare / temperatură >
45˚C),
• rezervor de toxoplasme
• forma de diseminare, alături de oochist.

41
 5/22/2014

Toxoplasmoza
Agentul etiologic – Toxoplasma gondii

Oochistul T. gondii - Oochist sporulat - conţine 2

sporochişti,
• ovalar, - fiecare cu câte 4 sporozoiţi.
• 15-20 μm
• Rezultă în urma multiplicării
sexuate în intestinul pisicii
• forma de rezistenţă în mediu
(persista în natură cel puţin un an)
• forma de diseminare – sunt
eliminate în cantităţi mari în
fecalele pisicii.

Toxoplasmoza
Agentul etiologic – Toxoplasma gondii
Trofozoitul
• formă de arc,
Tachizoiţi intracelulari de T. gondii
• 4-8 μm/2-3 μm
• Endocelular (ex. macrofage)
• extracelular
– plasmă,
– LCR,
– exsudate

42
 5/22/2014

Toxoplasmoza – Toxoplasma gondii

Ciclul biologic
• Gazda definitivǎ
• se desfăşoară ciclul sexuat al T.gondii,
• reprezentată de feline (pisica şi alte feline),
Ø sunt şi rezervor de toxoplasme.

• Gazdele intermediare,
• ciclul asexuat de multiplicare,
• reprezentate de păsări , mamifere, om
• Se formează chiste în diverse organe

• Pisica şi alte feline = gazde autoheteroxene

facultative
• gazde definitive
• gazde intermediare, chisturi în organism.

43
 5/22/2014

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Epidemiologie

Toxoplasmoza afectează
• omul,
• alte animale homeoterme,
• păsări.

• Răspândită pe tot globul

– regiuni tropicale
– temperate,
– excepţie: zonele polare.

• La om: toxoplasmoza este frecventă, de obicei sub

forme inaparente şi rară ca o boală clinică.

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Contaminarea umana
Chiste toxoplasmice
• modalitatea primordială de infectare
Chistele toxoplasmice pot fi prezente în alimente de origine animală
(incomplet preparate termic, crude)
! Chistele pot fi prezente şi în lapte, produse lactate din lapte proaspăt,
nepasteurizat
• Oochiste de pe legume, fructe contaminate cu fecale de pisica

Rata transmiterii materno-fetale depinde de vârsta sarcinii

!!!!vârsta sarcinii
• Risc mic de transmitere în primul trimestru de sarcină, dar afectarea
fătului va fi foarte mare
• Risc mare de transmitere în trimestrul III de sarcină, dar afectarea
fătului va fi minimă

Contaminare accidentală
• Transplant de organe: chiste în organele donatorului

44
 5/22/2014

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Forme clinice

Pacientul imunocompetent Pacienţi Imunodeprimaţi,

• Formă asimptomatică 80%
• Febră, adenopatii, astenie
• Evoluţie benignă, vindecare
spontană
• Rar necesită tratament
bolnavi SIDA, transplantaţi
• Gravă, netratată →deces
• Toxoplasmoza cerebrală
• Toxoplamoza oculară
• Toxoplasmoza diseminată
• Poate fi o reactivare sau o
primo-infecţie

Toxoplasmoza congenitală
• Gravitatea afectării fetale – invers
proporţionalǎ cu vârsta sarcinii
• Feţii afectaţi în trim.I cu malformaţii multiple:
– decedează şi sunt eliminaţi prin avort
sau
– se nasc cu
• encefalomielită,
• malformaţii craniene (hidrocefalie, microcefalie)
• Afectări oculare
• calcifieri intracraniene
• malformaţii viscerale multiple
• hidrocefalie
decedează în primele săptămâni sau luni de la naştere.

45
 5/22/2014

Toxoplasmoza congenitală

Dacă transmiterea la făt a avut loc în al II-lea trimestru de

sarcină
• forme intermediare, monosimptomatice de
toxoplasmoză
• calcifieri intracraniene şi/sau corioretinită
Dacă transmiterea la făt a avut loc în trim. al III-lea de
sarcină
• Nou născuţii vor fi cel mai frecvent asimptomatici,
• prezintă doar marca serologică a bolii (prezenţa de
anticorpi antitoxoplasma).

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Diagnosticul de laborator

• dificil
• impune multă prudenţă
• sugerat de date clinice
• toxoplasmoza congenitală – triada:
• hidrocefalie,
• calcifieri intracerebrale
• corioretinită.
• restul cazurilor
• imposibil fără examinări de laborator

46
 5/22/2014

Diagnosticul de laborator în toxoplasmoza acută

Examenul direct
• evidenţiaza parazitul rareori în
• produsul extras prin puncţie ganglionarǎ,
• Sânge,
• LCR,
• lavaj bronhoalveolar (LBA)
• lichid pleural,
• Muschi, etc.
• colorarea frotiurilor: Giemsa sau Wright.
Se poate detecta prezenţa ADN-ului parazitar în LCR-ul
pacientului

Diagnosticul indirect, serologic (IF, ISAGA, ELISA, Western blot)

Determinarea din serul pacientului a anticorpilor specifici

antitixoplasma: IgM, IgA, IgG prin diverse tehnici:
imunofluorescenţă (IF), ELISA, Western blot
!!! Atenţie la interpretarea rezultatelor serologice la femeia
gravidă
Necesară o combinaţie de teste serologice => Toxoplasma
Serological Profile (TSP)
Exemplu:
Dacă gravida are anticorpi antitoxoplasma IgG pozitivi şi anticorpi
antitoxoplasma IgM negativi = a avut infecţie cu Toxoplasma, prezenţa de
IgG antitoxoplasma îi oferă protecţie, NU este pericol de transmitere
transplacentară
Dacă gravida NU are anticorpi antitoxoplasma - trebuie evitată pe perioada
sarcinii o posibilă contaminare (igiena alimentaţiei)

47
 5/22/2014

Diagnosticul toxoplasmozei congenitale

Diagnosticul prenatal (toxoplasmoza
fetală)
• ecografic din S 18-a de sarcină.
– NU stabileşte etiologia
– poate fi sugestivă în condiţiile
stabilirii unui diagnostic de
toxoplamoză acută la mamǎ
• PCR (reacţia de polimerizare în
lanţ): determinarea prin metode
moleculare a ADN-ului parazitar
din lichidul amniotic, sânge din
cordonul ombilical
Diagnosticul postnatal
• Supravegherea copiilor
• PCR şi cultură (inocularea la
şoarece, culturi de celule)
– Placenta
– lichidul amniotic
– Sângele din cordonul ombilical
• Determinarea anticorpilor
antitoxoplasma Ig A din serul
copiilor = optim în toxoplasmoza
congenitală

Toxoplasma gondii– toxoplasmoza

Tratament

Pacient imunocompetent Pacient imunodeprimat

• 0 tratament (SIDA, transplant de
Gravide: doar dacă se organe)
dovedeşte infecţia • Pirimetamină –
acută Sulfadiazină
+acid folic

48