PENSIUNEA TURISTICA

„DANA”

0
CUPRINS

1. DATE GENERALE.......................................................................... ...pag. 3

2. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII.............pag . 9
3. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI.................pag. 9
4. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA
INVESTIŢIEI........................................................................................................pag.
10
5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI
INVESTIŢIEI......................................................................................pag. 10
6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI...........................................................pag. 17
7. AVIZE ŞI ACORDURI.......................................................................pag. 18

1
1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea investiţiei: Pensiunea turistică "Dana".

1.2. Autoritatea contractantă: Frigura Constantin.

1.3. Amplasamentul (judeţul, localitatea): Str.Olari nr.15, Oras Horezu,

Judetul Valcea

1.4. Oportunitatea realizării investiţiei

Obiectivul realizării proiectului îl reprezintă valorificarea pe piaţa turistică

internă şi internaţională a turismului din judeţul Vîlcea..

Mediul natural geografic al regiunii constă dintr-o zonă muntoasă care acoperă
aproape doua treimi din suprafaţa acesteia, păduri, păşuni, parcele de fân şi livezi.

Motivaţia amenajării acestei pensiuni, este dată de potenţialul turistic deosebit

zona fiind renumita pentru arta nascuta din bulgarele de lut, creata de mesterii
ceramisti si admirata de iubitorii de frumos.

Valea reprezintă un patrimoniu cultural şi natural de excepţie de care

beneficiază întreaga regiune ,această depresiune prezintă trăsături care o
evidenţiază şi îi determină caracterul unic.

Orasul Horezu este cunoscut ca centru etnografic si ca un vechi centru de

ceramica populara. Din punct de vedere al ocupatiilor traditionale, Horezu este
cunoscut ca zona de practicare a pomiculturii, cresterea animalelor, olaritului,
exploatarea si prelucrarea a lemnului. Olaritul continua sa reprezinte emblema
locului.

2
 Patrimoniul natural

Localitatea se afla in centrul depresiunii Horezu si este marginita la nord de

Muntii Capatanii, cu vf. Ursu de 2124 m, la sud de Magura Slatioarei cu 767 m si
dealurile Negrulestilor, Costestilor si Tomsanilor, pe raurile Luncavat, Ramesti si
Romani.

Teritoriul administrativ al orasului cuprinde un numar de 7 localitati, orasul

resedinta Horezu si 6 sate apartinatoare: Romanii de Jos, Romanii de Sus, Ramesti,
Ifrimesti, Tanasesti si Ursani. Se invecineaza la nord cu comuna Malaia, la est cu
comuna Costesti, la sud-est comuna Tomsani, la sud comuna Maldaresti, iar la vest
comuna Vaideeni.

Regiunea este traversată de multe pâraie – Costeşti, Bistriţa, Bistricioara,

Horezu, Râmeşti, Luncăvecior, Luncavăţ, Recea, Mariţa si Cerna. Cele mai multe
dintre aceste râuri mici traversează cordoane de calcar în partea de sud a Munţilor
Căpăţânii, în special în masivul Buila-Vânturariţa, unde apa a lăsat urme în relieful
carstic creând chei (Bistriţa) şi grote (Peştera Liliecilor).

Resurse turistice legate de cadrul natural

Formele de relief submontan şi montan, dispus in trepte de altitudine

descrescătoare dinspre nord, de la creasta Căpăţanii, spre sud, in lunca
Luncavăţului. Aspectul general al reliefului, deosebit de pitoresc prin
geomorfologie şi structură geologică, este cel de depresiune submontană,
inconjurată de forme de relief mai inalte.

 Cheile Oltetului cu o ungime totala de 2 km, ofera un peisaj suberb:

peretii gauriti de zeci de "grote" insotit de sunetul cristalin al raului
Oltet, habitatul al catorva sute de pastravi.
Zona Cheilor Oltetului prezinta deosebit interes si din punct de vedere
floristic si peisasgistic.
 Cheile Bistritei cele mai inguste chei din Romania, cu o lungime
totala de 1,5 km, deosebit de spectaculoase, reprezinta un colt de
natura care merita a fi vizitat in special pentru numeroasele guri de
pesteri care se vad in versantii abrupti ai vaii Bistritei, dar si pentru
frumusetea reliefului si bogatia florei si faunei.
 Pestera Muierilor situata la 19 km de Horezu, in Baia de Fier, este
cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Salile acestei
rezervatii speologice au nume sugestive: "Sala liliecilor" (adaposteste
numeroase colonii de lilieci), "Galeria ursilor" (unde s-au gasit
oseminte ale ursului de caverna) sau Sala Minunilor. Este denumita

3
 "Pesterea Muierilor" deoarece a servit drept adapost femeilor si copiilor
in epoca migratiei popoarelor. Pestra electrificata, este deschisa tot timpul
anului fiind deservita de ghizi.

 Pestera Sfantul Grigorie Decapolitul sau Pestera Liliecilor

adaposteste doua vechi bisericute: Biserica Sfintii Arhangheli si
Biserica Ovidenia. Pestera Liliecilor, are o lungime de 250 metri, este
electrificata in intregime, punctul de plecare este de la manastirea
Bistrita, judetul Valcea. Pestera este destul de mica si poate fi vizitata
in timpul zilei pentru ca beneficiaza de iluminare naturala de la o
deschizatura in peretele de stanca, ce ofera o priveliste interesanta a
Cheilor Bistritei. Numele de Pestera Liliecilor vine de la colonia de
lilieci care traieste in galerii si care este protejata de lege. Numele de
Grigorie Decapolitul vine de la faptul ca, in vremuri de restriste,
calugarii ascundeau aici moastele sfinte.
 Pestera Polovragi situata la 16 km de Horezu cu o lungime de 900 m,
este una dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa, fiind
cunoscuta inca de pe vremea poporului dac. O veche legenda spune ca
aici traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile ce se preling din
turturii de piatra sunt lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de
catre romani. Pestera electrificata din anul 1984, este deschisa tot
timpul anului fiind deservita de ghizi.

Muzeul Trovantilor, situat la 8 km de localitatea Horezu, este constituit din

formatiuni, construite predominant din siliciu pietrificat raspandite prin vai si
dealuri, care se repeta de la dimensiuni de cativa milimetri pana la
formatiuni care ating 6-10 metri.
Complexul Muzeal Maldaresti situat in localitatea Maldaresti (3 km),
reuneste Culele Greceanu, Duca, precum si casa memoriala Ioan Gh. Duca,
considerate monumente deosebite ale arhitecturii romanesti, in care se
impletesc armonios caracterul de fortificatie al constructiei cu elemente
taranesti.
Parcul National Buila-Vanturarita cu o suprafata totala de 4500 ha, situat
intre raurile Bistrita si Olanesti, a fost supranumit datorita frumusetilor si
asemanarilor sale "Piatra Craiului din Oltenia".
Hidrografia: in zona alpină a Munţilor Parâng se întâlnesc numeroase lacuri
glaciare, ochiuri de apă cristalină în care se oglindeşte albastrul intens al
cerului, printre cele mai cunoscute fiind Câlcescu (din care îşi trage obârşia
râul Lotru), Roşiile, Zănoaga, Iezer.

4
 Clima: favorabilă atat practicării sporturilor de iarnă cat şi posibilitatea
practicării drumeţiei montane.
Zona subcarpaţilor are un climat de depresiune, răcoros, fără temperaturi
excesive, atât vara cât şi iarna, favorizând practicarea divrselor forme de
turism în tot timpul anului.
Fauna:este foarte diversificata
Vegetaţia şi flora prezintă o etajare în funcţie de altitudine şi climat.
Numeroase plante erbacee cu flori multicolore sporesc frumuseţea naturală a
acestor locuri (bujorul de munte, vulturica, sângele voinicului).

Patrimoniul cultural

Monumente cultural – istorice

 Manastirea Horezu este considerata cel mai reprezentativ monument
al arhitecturii secolului 17 al Tarii Romanesti (inscrisa pe Lista
patrimoniului cultural mondial UNESCO). Este cea mai importanta
manastire construita de Constantin Brancoveanu, intre 1688-1714,
detinand un loc special in istoria artei si arhitecturii romanesti,
cunoscuta pentru puritatea si echilibrul sau arhitectural, pentru bogatia
detaliului sculpturii, si pentru tratarea compozitiilor sale religioase
 Manastirea Arnota , situata la 15 km de orasul Horezu a fost ridicata
in anul 1634 de catre Matei Basarab la inceputul domniei sale (este si
loc de veci al domnitorului, din anul 1654), fiind considerata unul
dintre cele mai importante monumente istorice si religioase, apreciata
pentru stilul arhitectural, picturi si sculpturi.
 Manastirea Bistrita situata la 12 km distanta de Horezu , dateaza din
jurul anului 1490 fiind denumita, pe buna dreptate, leaganul culturii
romanesti, important centru medieval cultural.
 Manastirea Dintr-un Lemn incanta ochiul trecatorului si daruieste
bucurie sufletelor ce zabovesc la adapostul zidurilor ei atragand
numerosi vizitatori, in special datorita felului cum a fost construita
bisericuta veche, din trunchiul unui singur stejar, lucrata din barne
groase, incheiate in coada de randunica. Manastirea este situata la
aproximativ 25 de kilometri de Horezu si este, in acelasi timp, loc de
rugaciuni pentru aviatori si marinari.
 Manastirea Polovragi dateaza din jurul anului 1505 si a fost ctitorita
de Radul si Patru, fiii lui Danciul Zamona, mentionati intr-un hrisov
emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tanar.

5
  Manastirea Surpatele, este situata in comuna Francesti, satul
Surpatele, la 3 km de Manastire Dintr-un Lemn.
 Manastirea Govora reprezinta unul dintre cele mai vechi ansambluri
manastiresti din Tara Romaneasca , monument arhitectonic medieval
de o rara frumusete
 Schitul Papusa (1712), se afla in vecinatatea Manastirii Bistrita situat
peste rau, si poate fi vazut foarte bine din partea ce duce la pestera
Sfantului Grigorie Decapolitul.
 Schitul Patrunsa situat in comuna Barbatesti. este declarat monument
istoric
 Schitul Sfantul Stefan situat in satul Romani.
 Schitul Sfantii Apostoli situat in satul Romani.
 Centrul de ceramica de Horezu considerat cel mai important centru
de ceramica din Romania, este situat la 300 m de pensiunea pensiune.

Festivaluri folclorice

Targul olarilor "Cocosul de Hurez" are loc anual, in luna iunie la Horezu, pe
platoul "Stejari" si dureaza trei zile.

"Fagurele de aur", sarbatoare nationala a apicultorilor, este organizata in a doua

saptamana din iunie, si dureaza doua zile in comuna Tomsani.

"Festivalul folcloric Hora Costumelor" se tine anual in luna aprilie in comuna

Pietrari.

Nedeia pastoresca "Invartita dorului", festival de cantec ciobanesc si parada de

costume populare, se organizeaza in a treia saptamana din luna iunie in comuna
Vaideeni.

"Braul de Aur" sarbatoare a jocului popular de la Barbatesti, este organizata anual

in luna septembrie.

"Targul International al tiganilor" este organizat anual pe data de 8 septembrie,

in satul Bistrita, comuna Costesti.

"Festivalul Eco-Etno-Folk-Film" este organizat anual la inceputul lui septembrie

la Casa de Cultura "Dinu Sararu" din Slatioara unde sunt premiate productii
cinematografice de scurt metraj pe teme ecologice, etnologice si folclorice.

6
Oferta de petrecere a timpului liber
Diversitatea, volumul şi valoarea potenţialului turistic existent sunt premise
care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber prin
practicarea unor forme de turism specifice.

Oferta de cazare

Oferta de cazare a orasului Horezu e reprezentată de 10 pensiuni, care

totalizează de 65 de locuri (vezi tabelul).

Structura capacităţii de cazare în Horezu

Numele pensiunii Categoria Număr de locuri

Horezu 3 margarete 9
Ioana 3 margarete 4
Andra`s House 2 margarete 4
Adela 3 margarete 3
Ralu & Ello 3 margarete 6
Dorf 2 margarete 5
Criveanu 3 margarete 8
Casa Marcea 3 margarete 8
Filoxenia 2 margarete 5
Alex 3 margarete 13
Număr de locuri – 65

2. DATE TEHNICE ALE PROIECTULUI DE INVESTIŢII

2.1. Prezentarea proiectului de investiţii

2.2. Denumirea investiţiei: Realizarea unei pensiuni turistice în judeţul Vîlcea
oras Horezu
2.3. Beneficiar: Frigura Constantin., proprietar al unei suprafeţe de teren de 1200
mp
2.4. Amplasament

Pensiunea turistică este amplasată pe Str.Olari nr.15, Oras Horezu, Judetul

Valcea în apropierea Biserici Covrest(aprox. 200 m).

7
Accesul la amplasamentul pensiunii : La intrare in orasul Horezu se merge pe
soseaua principala Tudor Vladimirescu (DN67), se trece podul de pe soseaua
principala si se vireaza pe prima strada la dreapta dupa pod strada George Cosbuc
(chiar unde se face o curba spre centrul orasului).

Imediat se urmareste un indicator spre stanga spre str. Mircea cel Batran
(paralel cu cursul raului) si care va anunta ca mai sunt 800 de m spre Pensiunea
Dana.

Se continua drumul pe str. Mircea cel Batran (300 m), se trece de Piata
Horezu iar la urmatoarea intersectie se vireaza la dreapta spre strada Unirii asa cum
indica si panoul spre centrul de ceramica Olari.De aici mai sunt 300 de metri pana
la Pensiunea Dana.

2.5. Situaţia actuală

Construcţia, la stadiul la care este în prezent, a fost achiziţionată de către
S.C. PROD COMIMPEX în anul 2002 de la SC ACVILA SRL, în contul datoriilor
pe care aceasta din urmă le avea, conform contractului de dare în plată nr. 1792.
Clădirea este formată din trei pavilioane identice (6,35 x 13,90 m), alipite şi
retrase la circa 4 m unul de celălalt.
Regimul de înălţime este parter + etaj + mansardă.
- În prezent sunt structura de rezistenţă;
realizate:
- pereţii despărţitori;
- acoperişul;
- branşamentul electric.
Nu sunt realizate:
- tâmplăria (uşi, ferestre, balustrade);
- finisajele;
- instalaţiile;
- amenajările exterioare.

2.6. Lucrări rămase de executat

Construcţii:
- uşi şi referate din lemn;

8
 - balustrade din lemn la scări şi terase;
- placaje la pereţi cu plăci ceramice şi de travertin;
- lambriuri din lemn la pereţi şi tavane;
- tencuieli interioare obişnuite şi pe rabiţ, gletuite şi zugrăveli lavabile;
- tencuieli exterioare drişcuite împărţite în asize;
Instalaţii interioare:
- instalaţii şi obiecte sanitare la băi şi bucătării;
- instalaţia de încălzire cu calorifere racordate la o centrală termică pe
combustibil solid cu 3 boilere;
Instalaţii exterioare:
- racordurile exterioare la reţeaua de alimentare cu apă potabilă
- reţeaua de canalizare a apelor menajere uzate prevăzută cu cămine de
vizitare şi staţie de epurare;
- instalaţie de iluminat pe terase şi în grădină.
Amenajări exterioare:
- pavaje exterioare din piatră brută pe strat de nisip.
Amplasarea într-un sit natural deosebit, arhitectura propusă încadrată în specificul
zonei, nivelul de confort şi serviciile oferite, grija pentru protecţia mediului
demonstrează concepţia unitară care a stat la baza fundamentării datelor de temă
pentru proiect.

3. DEVIZUL GENERAL ESTIMATIV AL INVESTIŢIEI

Valoarea totală a investiţiei este de 160.000 € (inclusiv TVA), din care:

147.000 € sunt cheltuieli eligibile şi 13.000 € cheltuieli neeligibile.

4. DATE PRIVIND FORŢA DE MUNCĂ OCUPATĂ DUPĂ REALIZAREA

INVESTIŢIEI

9
Necesarul resurselor de forţă de muncă
Conform capacităţii şi categoriei de clasificare a pensiunii, necesarul minim de personal,
structurat pe funcţii, meserii şi servicii, precum şi salariul brut de incadrare, este prezentat în
următorul tabel:

Număr Salariul
Funcţia
posturi lunar - € -
Administrator pensiune 1 450
Recepţioner 2 200
Cameristă 3 150
Bucătar 2 250
Ospătar 2 200
Îngrijitor spaţii exterioare 1 150
Total 11 1200

5. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO - ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

5.1 Valoarea totală a investiţiei:

160.000 € (inclusiv TVA), respectiv 6.508.480 mii lei.
Ajutorul public ce va fi acordat în cadrul măsurii 3.4 pentru realizarea
pensiunii turistice Dealu Botii va reprezenta 50% din totalul cheltuielilor eligibile.
Sursele de finanţare sunt repartizate astfel::
- 50% contribuţie privată
- 50% contribuţie publică SAPARD (75% contribuţie UE, 25% buget
naţional).
5.2 Eşalonarea investiţiei
Valoarea totală a investiţiei este de 160.000 € (6.508.480 mii lei), din care:
- Contribuţie privată: 80.000 euro
- Contribuţie publica Sapard: 80.000 euro din care:
 Contribuţie UE: 60.000 euro
 Buget naţional: 20.000 euro

10
5.3. Analiza economico – financiară a proiectului

 Valoarea totală şi durata de implementare a proiectului

Valoarea totală a proiectului: 160.000 € (inclusiv TVA), respectiv
6.508.480 mii lei.
 Stabilirea preţurilor
Analiza economico – financiară a fost efectuată în preţuri constante pe toată
perioada de prognoză.

Determinarea veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a celorlaţi indicatori estimaţi s-a

efectuat în EURO şi mii lei.

 Rata de actualizare
Rata de actualizare este rata la care valorile viitoare sunt aduse la valori prezente.
Aceasta a fost stabilită la 8%, considerând că reprezintă rata cea mai apropiată
pentru a stabili cel mai oportun cost al capitalului investit.

5.5.2. Analiza contului de profit şi pierdere

Estimarea categoriilor de venituri şi cheltuieli s-a efectuat pentru următoarele
activităţi:
- servicii turistice oferite de pensiune, respectiv: cazare, alimentaţie-bar, alte
servicii;
- comerţ en-gros cu băuturi alcoolice şi nealcoolice;
Rezultatele, pentru ambele tipuri de activitate, au fost evidenţiate distinct
pentru:
a. activitatea de exploatare;
b. activitatea financiară.

a. Activitatea de exploatare

11
Structura veniturilor din activitatea de exploatare a pensiunii
Veniturile din activitatea de exploatare a proiectului au fost determinate pe tipuri de
activităţi astfel:
o Servicii de cazare:
Veniturile din activitatea de cazare au fost determinate pornind de la:
- capacitatea pensiunii;
- durata de funcţionare anuală: permanent;
- tarifele preconizate pe zi pe apartament/cameră dublă;
- gradul mediu de ocupare anual şi trimestrial;
- numărul de camere comercializate pe durata unui an (număr de camere x
număr de zile de funcţionare x gradul de ocupare trimestru / an).

Ipotezele de calcul, precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt prezentate

în tabelul următor: EURO

12
 Indicatori 2006 2007 2008 2009
Nr. apartamente 6 6 6 6
Nr. camere duble 3 3 3 3
Nr. zile de funcţionare 365 365 365 365
TRIM I 90 90 90 90
TRIM II 91 91 91 91
TRIM III 92 92 92 92
TRIM IV 92 92 92 92
Grad mediu de ocupare
(%),
din care: 58,0% 60,0% 65,0% 65,0%
TRIM I 65,0% 70,0% 75,0% 75,0%
TRIM II 35,0% 35,0% 48,0% 48,0%
TRIM III 90,0% 90,0% 90,0% 90,0%
TRIM IV 42,0% 45,0% 47,0% 47,0%
Nr. camere vândute, din
care: 1.906 1.971 2.136 2.136
apartament 1.271 1.314 1.424 1.424
cameră dublă 635 657 712 712
Tarif mediu
€/apartament 32,0 32,0 32,0 32,0
€/camera dublă 25,0 25,0 25,0 25,0
Total venituri - € - 56.548 58.473 63.346 63.346

o Servicii de alimentaţie şi bar

Veniturile din exploatarea spaţiilor pentru alimentaţie (în sistem restaurant) au fost
determinate pornind de la:
- numărul de locuri la masă;
- numărul de zile de funcţionare;
- numărul de locuri/masă comercializate (nr. locuri la masă x nr. zile);
- rulaj/ loc la masă, corelat cu gradul de ocupare al capacităţii de cazare;
- număr clienţi (nr. locuri comercializate x rulaj/loc);
- tarifele preconizate.
Aceste venituri se estimează a fi generate, în cea mai mare parte, de clienţii
pensiunii şi ocazional de alţi clienţi.

13
 Ipotezele de calcul, precum şi rezultatele preconizate a fi obţinute sunt
prezentate în tabelul următor:
EURO
INDICATORI 2006 2007 2008 2009
Nr. locuri la masă 24 24 24 24
Nr. zile funcţionare 365 365 365 365
Nr. locuri/masa
comerc. 8.760 8.760 8.760 8.760
Rulaj/loc la masă 0,58 0,60 0,65 0,65
Nr. clienţi 5.081 5.256 5.694 5.694
Tarif mediu individual 12 12 12 12
TOTAL VENITURI -
€- 60.972 63.072 68.328 68.328
TOTAL VENITURI/4
ANI 260700

o Alte servicii
Aceste venituri au fost estimate la 5% din veniturile totale din exploatare şi
vor proveni din:
- telefon, fax, Internet;
- transport: aeroport, autogară, gară;
- excursii;
- spălătorie – curăţătorie.

Structura veniturilor din activitatea de comerţ en - gros

Veniturile din această activitate au fost determinate pe baza contractelor de
desfacere .
Ipoteze de calcul a veniturilor:
- valoare de achiziţie totală contractată: 5.277.000 mii lei;
- nr. sticle, băuturi diverse, contractate: 304.600/an.
Pe baza acestor ipoteze rezultă:
- nr. mediu trimestrial de sticle, băuturi diverse, ce pot fi vândute: 76.150;
- preţ mediu de achiziţie/sticlă: 17.325 lei;
- adaos comercial mediu: 10%;
- preţ mediu de vânzare propus /sticlă: 19.055 lei.

14
În baza ipotezelor menţionate rezultă o valoare medie a vânzărilor: 1.451.038 mii
lei

Structura cheltuielilor din activitatea de exploatare a pensiunii

Cheltuielile efectuate pentru desfăşurarea activităţii curente, conform structurii

contului de profit şi pierdere din Cererea de finanţare, au inclus:
 mărfuri: cheltuielile de aprovizionare cu mărfuri alimentare şi băuturi
pentru restaurant şi bar. Acestea au fost stabilite la aproximativ 30% din
veniturile din alimentaţie;
 materiale consumabile: includ cheltuielile cu aprovizionarea cu detergenţi,
rechizite etc. şi au fost estimate la 5% din totalul veniturilor din exploatare;
 utilităţi (combustibil, energie, apă): au fost estimate la 7% din veniturile
totale din exploatare;
 alte cheltuieli materiale: includ cheltuieli neprevăzute cu mărfuri, materiale
consumabile şi au fost estimate la 0,5% din veniturile totale din exploatare;
 lucrări şi servicii executate de terţi:
- chirii: cheltuieli pentru închirierea de mijloace de transport auto,
estimate la 0,2 % din veniturile totale din exploatare;
- transport: cheltuieli pentru combustibilul necesar autovehiculelor
închiriate, estimate la 0,8% din veniturile totale din exploatare;
- reclamă / publicitate: cheltuieli pentru promovarea pensiunii, estimate
la 0,5% din veniturile totale din exploatare;

impozite, taxe, asigurări: includ cheltuielile cu asigurarea clădirii (inclusiv a

dotărilor) şi impozitul pe clădire

 asigurări şi protecţie socială: reprezintă cheltuielile angajatorului aferente

salariilor estimate, cuantumul acestora fiind potrivit legislaţiei din momentul
actual de 35,5% din totalul fondului de salarii;

15
  alte cheltuieli de exploatare includ cheltuielile pentru: deplasări, întreţinere
şi reparaţii, servicii profesionale (de pregătire personal) etc. În determinările
noastre cuantumul acestora a fost estimat la 0,5% din veniturile totale din
exploatare;
 impozit pe profit: reprezintă plăţile pentru impozitul pe profit, respectiv
25% din profitul brut total.
Cheltuieli aferente activităţii de comerţ en-gros
Structura acestor cheltuieli şi ponderea fiecăreia în veniturile din vânzări en-gros de
băuturi diverse sunt următoarele:
- mărfuri: 70%;
- materiale consumabile: 5%;
- energie si apa: 0,5%;
- alte cheltuieli materiale: 2%;
- servicii prestate de terţi: 5%;
- impozite şi taxe: 0,6%;
- salarii: 0,6%;
- protecţie socială:0,2%;
- dobânzi: 2,4%;
- alte cheltuieli de exploatare: 5%;
- impozit pe profit: 3,7%.
Astfel, ponderea totală a acestor cheltuieli se situează la circa 95% din veniturile
obţinute.
b. Activitatea financiară
Veniturile din activitatea financiară provin din dobânzile bancare la
disponibilităţile din contul curent. Pentru determinarea acestora s-a luat în
considerare dobânda la vedere (0,05%) aplicată la veniturile totale din exploatare.
Cheltuieli din activitatea financiară sunt reprezentate de:
- comisioane bancare;
- dobânzi la creditul bancar ce va fi contractat pentru acoperirea contribuţiei
proprii.

16
 Comisioanele bancare aferente decontărilor prin contul curent şi au fost
estimate la 0,1% din veniturile totale din exploatare.
Dobânda la creditul bancar a fost calculată în următoarele condiţii de
creditare:
- credit solicitat: 2.847.460 mii lei (70.000 €, 1€= 40.678 lei);
- perioada de creditare: 48 luni, din care:
- perioadă de graţie: 9 luni;
- perioada de rambursare: 39 luni;
- rata dobânzii: 8%;
- mod de acordare: 3 tranşe de credit;
- mod de rambursare: rate lunare egale;

6. FINANŢAREA INVESTIŢIEI
Valoarea totală a investiţiei de 160.000 € va fi acoperită astfel:
 beneficiar 77.000 €, respectiv:
- 55.000 € cheltuieli eligibile (împrumut bancar).
- 10.000 € cheltuieli neeligibile:
- 6.000 € împrumut bancar;
- 6.000 € autofinanţare.

 fonduri publice 83.000 €, respectiv:

- 64.000 € contribuţie comunitară;
- 19.000 € cofinanţare naţională.

7. AVIZE ŞI ACORDURI
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt:

17
 - certificatul de urbanism însoţit de „Fişa tehnică în vederea emiterii Acordului
Unic pentru obţinerea acordului de mediu”;
- avizul sanitar veterinar;
- aviz de specialitate eliberat de Ministerul Trancporturilor, Construcţiilor şi
Turismului pentru construirea pensiunii.
Notă: Avizele şi acordurile solicitate în cazul investiţiei de faţă sunt documente
distincte anexate Cererii de finanţare.

18