Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.1
Pentru uz didactic şi cercetare
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.2
Pentru uz didactic şi cercetare
predicii vă (Koppitz, 1962, 1964; Koppitz, Sullivan, Blyth, Shelton, 1959; Carter, Spero
& Walsh, 1978; Neale & McKay, 1985).
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.3
Pentru uz didactic şi cercetare
Testul Bender este un test foarte folosit pentru că are mai multe avantaje:
este scurt
este economic
este flexibil
este non-verbal
există foarte multe cercetări în legătură cu utilizarea sa.
Acest test a fost utilizat pentru scanarea leziunilor neuropsihologice
prin evaluarea abilităţilor vizual-constructive. De asemenea, testul vizează
evaluarea nivelului dezvoltării funcţiei perceptiv-motrice, putând fi
utilizat ca predictor al însuşirii scris-cititului în clasa I. Elizabeth M. Koppitz (1963)
propune şi un sistem de cotare a indicilor emoţionali.
Există mai multe sisteme de cotare pentru adulţi şi copii, fiecare având
mai multe avantaje şi dezavantaje. De exemplu, Lacks (1984) propune un
sistem de cotare care se aplică persoanelor peste 12 ani. Koppitz (1963, 1975)
propune un sistem de cotare care se aplică copiilor.
Elizabeth M. Koppitz (1963) este cea care propune unul dintre cele mai bine
elaborate din punct de vedere teoretic, metodologic şi practic sisteme de cotare a
probei Bender la copii, în elaborarea acestui sistem ea se bazează pe un eşantion
de 1100 de copii cu vârsta cuprinsă între 5 şi 10 ani. Eşantionul utilizat a inclus
copii cu o dezvoltare intelectuală normală, copii supradotaţi, copii cu leziuni
cerebrale, copii cu tulburări de învăţare sau retardaţi mintal.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.4
Pentru uz didactic şi cercetare
atunci când sunt prezenţi cel puţin trei astfel de indicatori. Prin urmare trebuie să
avem o grupare de indicatori, nu un singur indicator.
Cele două sisteme de cotare sunt complementare, fiecare putând fi utilizat
independent.
De asemenea, sistemul de cotare permite scanarea leziunilor cerebrale. Este
foarte important de avut în vedere că pentru diagnosticul unor leziuni cerebrale
examinatorul trebuie să fie atent, nu doar la scorul obţinut de copil, ci şi la:
timpul în care desenează
suprafaţa folosită
comportamentul copilului
conştientizarea erorilor
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.5
Pentru uz didactic şi cercetare
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.6
Pentru uz didactic şi cercetare
3. Testul Bender A
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.7
Pentru uz didactic şi cercetare
- itemii probei;
- un creion grafic (sau două pentru siguranţă);
- o coală A4 poziţionată vertical.
Observaţii:
- Subiectului nu i se oferă radieră; dacă doreşte să se corecteze este rugat să
redeseneze itemul.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.8
Pentru uz didactic şi cercetare
- Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până
când acesta spune că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea
următorului item.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.9
Pentru uz didactic şi cercetare
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.10
Pentru uz didactic şi cercetare
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.11
Pentru uz didactic şi cercetare
4. Testul Bender B
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.12
Pentru uz didactic şi cercetare
oooooooooooooo
........................ ooooooooooooooo
oooooooooooooo
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.13
Pentru uz didactic şi cercetare
- itemii probei;
- un creion grafic (sau două pentru siguranţă);
- o coală A4 poziţionată vertical.
Observaţii:
- Subiectului nu i se oferă radieră; dacă doreşte să se corecteze este rugat să
redeseneze itemul.
- Proba nu se aplică cu limită de timp. Fiecare item este expus copilului până
când acesta spune că l-a terminat de copiat; se trece apoi la expunerea
următorului item.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.14
Pentru uz didactic şi cercetare
Fiecare item cuprins în sistemul de cotare este punctat fie ca fiind prezent (o
eroare) fie absent (0 erori). Se vor puncta doar deviaţiile care apar foarte clar
conturate, în cazul unor îndoieli în ceea ce priveşte existenţa unei erori aceasta nu
va fi punctată ca eroare.
Figura A
1a. Distorsiunea formei. Pătratul sau cercul sau ambele figuri au forme
distorsionate; o axă a unei figuri este de două ori mai mare decât a celeilalte.
Dacă tangenţa nu se realizează printr-un punct se vor prelungi laturile
pătratului iar apoi se va analiza designul obţinut. Se va puncta de asemenea
acest tip de eroare dacă apar unghiuri în plus sau dacă lipsesc unghiuri.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.15
Pentru uz didactic şi cercetare
Figura 1
Figura 2
7. Rotiri. Întreaga configuraţie apare rotită cu 45 grade sau mai mult
8. Elemente adăugate sau omise. Unul sau două rânduri de cercuri sunt
omise; rândul de puncte de la figura l este utilizat ca al treilea rând pentru figura
2; rânduri de cercuri adăugate.
9. Perseverări. Desenul cuprinde mai mult de 14 coloane de cercuri
Figura 3
10. Cercuri pentru puncte (Distorsiunea formei). Cinci sau mai multe
cercuri sunt realizate sub formă de puncte, îngroşările nu sunt cotate ca
erori.
11. Rotiri. Rotirea axei figurii cu mai mult de 45 de grade.
12. Integrări.
12a. Distorsiunea formei - cele trei rânduri de puncte nu au o mărime
crescândă; aglomerarea punctelor; realizarea doar a unui singur rând de puncte.
Aplatizarea unghiurilor sau realizarea unui număr inexact de puncte nu este cotată.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.16
Pentru uz didactic şi cercetare
12b. Linii pentru puncte, înlocuirea unui rând (sau a mai multora) de
puncte cu o linie; delimitarea prin linii a rândurilor de puncte.
Figura 4
13. Rotiri. Întreaga configuraţie sau o parte a acesteia apare rotită cu 45 grade
sau mai mult.
14. Integrări/Suprapuneri. Eşec în realizarea tangenţei dintre pătrat arc.
Figura 5
15. Cercuri pentru puncte (Distorsiunea formei). Cinci sau mai multe
cercuri sunt realizate sub formă de puncte, îngroşările nu sunt cotate ca erori.
16. Rotiri. Întreaga configuraţie sau una din părţile acesteia (arcul sau
segmentul) apare rotită cu mai mult de 45 grade.
17. Integrări.
17a. Distorsiunea formei
17b. Linii pentru puncte. Realizarea unei linii continue în locul punctelor
atât în cazul arcului cât şi a segmentului.
Figura 6
18a. Distorsiunea formei. Trei sau mai multe sinusuri sunt substituite cu
unghiuri.
18b. Linii drepte. Realizarea de linii drepte în locul celor curbe.
19. Integrări (suprapuneri). Cele două elemente nu se intersectează
sau dacă intersecţia se realizează prin capetele acestora. Suprapunerea celor două
elemente.
20. Perseverări. Realizarea a mai mult de 6 sinusuri la oricare dintre cele două
elemente.
Figura 7
21 a. Disproporţii. Disproporţii în realizarea mărimii celor două hexagoane;
această eroare este
punctată dacă un hexagon este desenat ca fiind de două ori mai mare decât
celălalt.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.17
Pentru uz didactic şi cercetare
Figura 8
24. Distorsiunea formei. Hexagonul sau rombul sunt puternic deformate; apar
unghiuri îa plus sau în minus,
25. Rotiri. Întreaga configuraţie sau una din părţile acesteia apare rotită cu mai
mult de 45 grade.
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.18
Pentru uz didactic şi cercetare
________________________________________________________________________________
Testul Bender pag.19
Pentru uz didactic şi cercetare
Indicatorii emoţionali:
Descriere. Cele 9 figuri sunt împrăştiate aleator pe foaia de lucru, fără a avea
vreo ordine logică.
Implicaţii. Acest indicator este corelat cu slabă capacitate de planificare a
activităţii, cu o incapacitate de organizare a materialului. Ontogenetic,
activitatea de planificare se dezvoltă gradual; astfel, la 5-6 ani acest tip de
eroare este unul uzual, fără a putea fi considerat indicator al existenţei
tulburărilor emoţionale. Dacă acest tip de eroare apare după vârsta de 8 ani, se
poate pune problema existenţei tulburărilor emoţionale. Ackerman (1971)
indică faptul că acest tip de eroare este de asemenea întâlnit la copii cu
tulburări de învăţare.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.20
Pentru uz didactic şi cercetare
Descriere. Una sau mai multe figuri apar desenate cu cel puţin o treime mai
mari decât modelul prezentat. Dacă designul este alcătuit din două părţi (cum
este cazul figurii A sau a figurii 7) atunci ambele părţi trebuie să fie desenate
mai mari pentru a putea fi incluse în această categorie. Acest indicator este
punctat o singură dată chiar dacă apare la mai multe figuri.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.21
Pentru uz didactic şi cercetare
Descriere. Una sau mai multe figuri sunt desenate de subiect doar la
jumătate din mărimea prezentată de figurile stimul. Când o figură este
alcătuită din două părţi, atunci ambele părţi trebuie să fie desenate la
jumătate din stimulul prezentat pentru ca figura respectivă să fie punctată la
acest indicator emoţional. Acest indicator este punctat o singură dată chiar
dacă apare la mai multe figuri.
Implicaţii. Micşorarea excesivă a mărimii figurilor este relaţionată cu
anxietatea, timiditatea şi este prezentă la copiii retraşi. Deoarece realizarea
unor patternuri mici implică existenţa unei bune coordonări a musculaturii
fine, acest tip de eroare devine diagnostic doar daca este prezentă la copiii
mari. Rezultate similare cu cele ale lui Koppitz în cotarea acestui indicator au
obţinut Elliot (1968) şi Kai (l972).
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.22
Pentru uz didactic şi cercetare
Descriere, întregul design sau o parte a acestuia apare redesenat sau întărit cu
linii groase. Figura poate fi desenată apoi ştearsă şi redesenată sau poate fi
redesenată peste modelul iniţial. Acest tip de eroare este punctat o singură
dată chiar dacă ea apare de mai multe ori în cazul unui protocol Bender.
Implicaţii. Acest indicator emoţional este corelat cu agresivitatea şi impulsivitatea.
A fost întâlnit ca fiind diferenţiator pentru copiii de vârstă mică cu probleme
emoţionale, în cazul copiilor mari acest indicator nu este diferenţiator în ceea ce
priveşte existenţa tulburărilor emoţionale. Rezultate asemănătoare cu cele
obţinute de Koppitz au fost prezentate şi de Handler & Mclntosh (1971) care au
găsjt că acest indicator poate fi asociat cu agresivitatea. Brown (1965)
asociază acest indicator cu ostilitatea. Pe de altă parte, Keogh (1968) susţine că
un protocol care apare redesenat şi lucrat cu grijă poate indica o performanţă
şcolară bună şi chiar o inteligenţă bine dezvoltată.
X. EXPANSIUNEA
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.23
Pentru uz didactic şi cercetare
Descriere, în realizarea celor nouă figuri ale testului Bender copilul utilizează
două sau mai multe pagini (de mărime A4). Acest indicator este punctat chiar
dacă pe cea de-a două pagină copilul realizează doar ultima figură.
Implicaţii. Utilizarea mai multor pagini în realizarea figurilor este asociată cu
impulsivitatea. Este singurul indicator emoţional care diferenţiază copiii cu
probleme emoţionale de cei fără probleme emoţionale la orice vârstă. Acest
indicator a fost de asemenea întâlnit mult mai frecvent la copiii cu tulburări
neurologice şi nu la cei cu leziuni cerebrale. Acest lucru poate sugera faptul că
copiii cu tulburări neurologice prezintă de asemenea şi tulburări
emoţionale; expansiunea nu este neuzuală la preşcolari (Kai, 1972), dar la
copii şcolari acest indicator este un semn patologic.
CONSTRICŢIA
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.24
Pentru uz didactic şi cercetare
Celor nouă figuri prezentate este caracteristică copiilor copleşiţi de propriile lor
temeri, celor cu anxietate crescută. De asemenea apare în cazul copiilor care nu
pot face distincţia între realitate şi propriile lor fantasme.
În interpretarea celor 12 indicatori emoţionali descrişi de Koppitz trebuie ţinut
seama de modul în care aceştia se conjugă în cadraul unui protocol, de incidenţa
lor la un copil, de numărul lor. Astfel prezenţa unuia sau chiar a doi indicatori
emoţionali la un copil reflectă doar o anumită atitudine a acestuia, o anumită
tendinţă şi nicidecum serioase probleme emoţionale. Koppitz (1963) (tabelul 5)
susţine că pentru a ne putea pune problema existenţei unor tulburări emoţionale
trebuie să observăm existenţa a cel puţin trei indicatori emoţionali, iar
interpretarea acestora va fi realizată în sensul desprinderii unor orientări,
tendinţe, atitudini spre un anumit tip de comportament emoţional şi nicidecum
să punem un diagnostic definitiv de tulburare emoţională majoră.
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.28
Pentru uz didactic şi cercetare
___________________________________________________________________________
_____
Testul Bender pag.29