Testul de fab ule Düss

Metoda povestirilor Louisei Duss, concepută încă din 1940, constă într-o serie de
mici povestiri( z e c e î n t o t a l ) p e c a r e s u b i e c t u l t r e b u i e s ă l e c o m p l e t e z e .
F i e c a r e p o v e s t i r e s e r e f e r ă l a o s i t u a ţ i e c a r e corespunde unui stadiu de
dezvoltare psihică în conformitate cu teoria psihanalitică şi trebuie să pună în
evidenţă eventuala problematică (sau complexele) care ar corespunde fiecărui stadiu de
dezvoltare. De aceea,este necesar ca examinatorul să posede noţiuni clare asupra
dezvoltării personalităţii, din punct de vedere psihanalitic ca şi capacitatea de a
înţelege situaţiile simbolice.Louise Duss a pornit de la următoarea ipoteză: dacă subiectul dă
uneia dintre povestiri un răspunssimbolic sau manifestă vreo rezistenţă în a răspunde, aceasta
înseamnă că situaţia „protagonistului” povestiriiîl stimulează să evoce complexul în
cauză.Povestirile sunt extrem de simple, în aşa fel încât să poată fi înţelese de un
copil de 3 ani, dar sădeţină şi capacitatea de a suscita interes din partea unui
copil mai mare ca vârstă. Autoarea afirmă că testulnu a fost creat pentru adulţi,
ci pentru copii, cu toate că ea însăşi a experimentat povestirile şi cu
adulţi,obţinând în anumite cazuri răspunsuri spontane şi simbolice asemănătoare
celor ale copiilor. Era vorba deadulţi încă tineri, „inteligenţi, dar nu intelectuali”,
conduşi mai mult de intuiţie decât de raţionare (ex.: artiştisau lucrători manuali).Pe de altă
parte, cercetările întreprinse de Passi Tognazzo şi Zanettin Ongaro – 1975 –
asupra posibilităţii de a aplica metoda povestirilor şi la persoane adulte, utilizând subiecţi
între 8 şi 22 ani, a dus larezultate pozitive în sensul că răspunsurile la povestiri s-au dovedit a
fi discriminatorii şi în măsură să punăîn evidenţă problemele afective proprii fiecărui subiect
la orice vârstă.Când a creat povestirile, L. Duss a încercat să elimine orice situaţie familiară,
prea particulară, încare copilul ar fi putut să se recunoască şi unde ar fi putut
interveni frica de a fi judecat. Pentru aceasta, întrei povestiri, „protagoniştii”
sunt animale, iar în celelalte, subiecţii sunt puşi în situaţii cu totul banale:
o petrecere în familie, o înmormântare, o plimbare cu unul dintre părinţi în pădure.1.
Povestea păsării
– pentru a se observa ataşamentul copilului faţă de unul dintre părinţi
s a u d e amândoi.2.
Povestirea aniversării căsătoriei
– p e n t r u a s e o b s e r v a d a c ă s u b i e c t u l a f o s t ş o c a t î n p r e z e n ţ a părinţilor săi;
gelozia faţă de unirea părinţilor.3.
Povestirea mielului
– pentru a se investiga complexul înţărcării şi al rivalităţii fraterne(pentru a
sevedea doar dacă s-a instalat complexul înţărcării, se va omite etapa venirii celuilalt miel şi
se spune căoaia nu mai are lapte şi că mielul trebuie să înceapă să mănânce iarbă).4.
Înmormântarea
– pentru a investiga atitudinea privind agresivitatea, dorinţa de moarte, sentimentulde vină, de
autopedepsire(pentru copii ce nu înţeleg conceptul de moarte se va folosi a doua formă).5.
Povestirea fricii
– folosită pentru a se investiga angoasa şi autopedepsirea.6.
Povestea elefantului
– este utilizată pentru a se investiga complexul castrării.7.
Povestirea obiectului construit
– relatarea se face pentru a investiga note caracteriale posesive şi obsesive, eventual
complexul anal al regresiei.8.
Plimbarea cu tata sau cu mama
– este folosită pentru a pune în evidenţă complexul lui Oedip.9.
Povestirea anunţului
– este utilizată pentru a cunoaşte dorinţele sau temerile copilului.10.
Visul urât
– imaginat pentru a controla povestirile precedente.
Modalitatea de aplicare:
I se explică subiectului că i se vor spune mici povestiri neterminate şi
c ă v a t r e b u i s ă g h i c e a s c ă continuarea. Va putea spune tot ceea ce vrea pentru
că este ceea ce crede el că este corect. La cei de vârstemai mari, povestirile vor
fi prezentate ca o probă de imaginaţie. Ei vor putea să spună ceea ce le vine în
minte, pentru că nu este vorba de o probă de inteligenţă, ci de fantezie şi oricine
poate avea idei diferite despre acelaşi lucru. Se povesteşte în mod direct,
avându-se grijă să nu se dea nici o intonaţie unor pasajecare îl pot influenţa pe
copil. De exemplu, autoarea L. Duss spune că pentru povestirea cu mielul nu
estenecesar să se spună că mielul ultim ajuns este pe punctul să moară de foame,
deoarece dacă un copil esteamabil din fire, el se va simţi obligat să spună: „Îi
lasă laptele său şi se duce să mănânce iarbă”. Dacă estevorba de un subiect care
are o puternică ostilitate faţă de noul venit sau care este foarte ataşat de
mamă,greşeala ar fi şi mai mare. Aceasta, deoarece faptul că el ştie că viaţa
micului miel depinde de ataşamentulsău, îi poate crea anxietate din cauza
conflictului dintre dorinţa de a se debarasa de noul venit şi instanţa Super-Ego-ului,
care-i interzice să îşi satisfacă o astfel de dorinţă. Această tensiune între Ego şi Super-Ego
vagenera o angoasă intensă. Inconvenientul cauzat de dramatizare este valabil pentru toate
povestirile.D e s e o r i , r ă s p u n s u l c o p i l u l u i e s t e p r e a s c u r t , d a r s u b
b a n a l i t a t e a s a s e p o a t e a s c u n d e u n c o n f l i c t neexprimat. De aceea, este nevoie să
se pună întrebări ulterioare, pentru a se aprofunda răspunsul, pentru a seobţine toate
informaţiile ce sunt conţinute implicit în primul răspuns dat de subiect.
Evaluarea:
Î n m a j o r i t a t e a c a z u r i l o r, u n s i n g u r r ă s p u n s e s t e s u f i c i e n t p e n t r u a
s c o a t e l a i v e a l ă e x i s t e n ţ a u n e i probleme. Totuşi, pentru a formula o judecată mai
sigură este bine a se lua în considerare toate răspunsurile, pentru că astfel creşte posibilitatea
evidenţierii conflictului. În general, autoarea arată că se poate presupune existenţa unui
complex în prezenţa unora dintre următoarele aspecte în comportamentul subiectului:
1.Răspuns imediat în aşteptare.
2.Prezervarea complexului în răspunsul la alte povestiri.
3.Răspunsul şoptit dat repede.
4.Refuzul de a răspunde la una din întrebări.
5.Tăcere şi rezistenţă la răspuns.
6.Subiectul cere să reînceapă proba.
R ă s p u n s u r i n o r m a l e
R ă s p u n s u r i p a t o l o g i c e
1. Povestea păsării
- mica pasăre va zbura pe o ramurădin apropierea cuibului;- va zbura spre mama sa;- va
zbura spre tatăl său pentru căeste mai puternic;
- V a r ă m â n e p e p ă m â n t ş i v a plânge până ce părinţii vor veni
să îl caute.
- va rămâne pe pământ;
- dacă încearcă să zboare, va cădea şi va muri;
- s-a ridicat de la pământ, dar dacă va ploua maitare va muri;
- mama şi tatăl îl vor ascunde într-o tufă, dar va muri.
2. Povestea aniversării căsătoriei
- s - a d u s s ă s t r â n g ă f l o r i p e n t r u părinţi;
- s-a dus să se joace;
- nu îl interesează conversaţia;
- a primit o notă proastă la şcoală şi s-a dus să se aşeze pe o buturugădin grădină.
- copilul s-a dus în grădină pentru că se simţeastânjenit. (De ce se simţea
stânjenit?) Pentru căe r a a n i v e r s a r e a p ă r i n ţ i l o r s ă i ş i m a m a n u v o i a s ă - i d e a
t o r t , p e n t r u c ă a c e l a e r a n u m a i p e n t r u tatăl său;
- s-a dus în grădină pentru că voia să fie singur.(De ce voia să fie singur?).
Pentru că nu voia săs t e a î n c a s ă , t a t ă l ş i m a m a f ă c e a u z g o m o t
şicopilului nu-i plăcea. (Cum făceau zgomotmama şi tata?). Se
d i s t r a u î m p r e u n ă . ( U n d e dormi la tine acasă?): În camera părinţilor mei.-
p e n t r u c ă s - a d u s s ă m ă n â n c e î n g r ă d i n ă , neavând destulă mâncare.-
prefera să fie singur.
- probabil că a văzut un alt copil mai vesel şi este nemulţumit de ceva.
(De ce anume?). Seg â n d e ş t e c ă n u e s t e d i s t r a c t i v c a p ă r i n ţ i i s ă
v o r b e a s c ă a m â n d o i ş i e l s ă r ă m â n ă s i n g u r. S e g â n d e ş t e c ă p ă r i n ţ i i s e
d i s t r e a z ă p r e a m u l t ş i copiii insuficient.
- a plecat pentru că nu se simţea în largul său la a c e a s t ă p e t r e c e r e , p e n t r u c ă
î n a i n t e a f o s t r ă u , insuportabil. Nu vrea să facă pe ipocritul.
- c o p i l u l s e s i m t e i z o l a t , m e l a n c o l i c , g e l o s pentru că mama sa este
atât de iubită de tatăl s ă u , s e s i m t e î n p l u s , u n s t r ă i n î n
a c e a s t ă dragoste;
- este foarte simplu: este supărat că nu se ocupă s u f i c i e n t d e e l ş i c ă
p e t r e c e r e a e s t e p e n t r u părinţii săi.
3 . P o v e s t e a mielului
- va merge să mănânce iarbă;
- v a c ă u t a l a p t e î n a l t ă p a r t e ( l a o altă oaie);
- este un pic supărat, dar va merge să mănânce iarbă.
- v a m e r g e s ă c a u t e l a p t e l a o a l t ă d o a m n ă . (Mielul va mânca
i a r b ă ? ) . D a , v a m â n c a , d a r este foarte supărat pe mamă, îi va reproşa multe.Cred că
va muri;- nu va fi mulţumit, dar se va duce să mănânceiarbă, dar va fi furios pe
mama sa, îl va lovi pecel mic şi va pleca să mănânce iarbă;- va fi gelos, va pleca
departe şi nu va mai privila mama sa, ba chiar va încerca să-şi găseascăalta, dar
nu va reuşi. Va deveni cu timpul din ce î n c e m a i p l i n d e u r ă î m p o t r i v a
c e l u i l a l t , î l v a împinge şi va încerca să-l lovească cu capul, dar mai presus de orice, se va
îndepărta;- va încerca să arate că este superior şi va bea îng r a b ă l a p t e l e d e l a m a m a
s a , c h i a r d a c ă a b ă u t suficient înainte. Nu va lăsa nimic celuilalt şi apoi va merge
să pască iarbă;- s e v a p r e f a c e c ă e s t e s ă t u l , p e n t r u a p ă r e a c ă nu-l interesează;-
dacă se va supăra, va încerca să-l împingă pe celălalt miel într-o tufă cu spini;
- se va gândi: „nu mai are lapte!” şi nu va şti de c e , d a r s e v a s u p u n e . V a
m e r g e i m e d i a t s ă mănânce iarbă spunând: „Este dezgustătoare!” ş i v a f i
s u p ă r a t p e m a m a s a ş i p e c e l m i c ş i inima sa va fi neagră de
supărare. De fiecared a t ă c â n d c e l m i c s e v a a p r o p i a î l v a l o v i
c u coarnele pentru a-l face să se supere;
- se va supăra şi-l va lovi pe cel mic.
4 . P o v e s t e a înmormântării
- subiectul va indica o persoană ce a decedat recent în familia sa;- e s t e o
p e r s o a n ă î n v â r s t ă , - este fată;- era un lup, un leu sau poate un
copil. (De ce am u r i t ? ) . P e n t r u c ă e r a r ă u ş i t r e b u i a s ă m o a r ă :
bunicul/bunica;
este cineva important sau un o a s p e t e , d e a c e e a
l u m e a s e interesează.
- este tatăl sau mama unui copil, poate un copil;
- fiul ce mare;
- tatăl său.
5 . P o v e s t e a fricii
- frica de a lua o bătaie;- frica de a lua o notă proastă;- frica de un animal;- frica de război;-
frica de a-i muri singurul părinte.- p e n t r u c ă a v e n i t v r ă j i t o a r e a . ( D e c e a
v e n i t v r ă j i t o a r e a ? ) . P e n t r u a - l u c i d e . ( D e c e a r v r e a vrăjitoarea să-l ucidă?).
Pentru că fata/băiatulera uneori bună/bun, uneori rău/rea;- îi este frică de un hoţ care
vrea să-l ucidă. (Dece ar vrea hoţul să-l ucidă?). Pentru că acesta i-astrigat vorbe urâte,
pentru că nu-l place pe hoţ.- îi este frică că-l va mânca lupul. (De ce ar vreal u p u l s ă - l
m ă n â n c e ? ) . P e n t r u c ă e s t e u n c o p i l foarte, foarte rău;- î i e s t e f r i c ă d e
d i a v o l . ( C e v r e a s ă - i f a c ă diavolul?). Vrea să-l pună în cazanul cu foc.
(Dece?). Pentru că nu şi-a ascultat părinţii. (De ce nu şi-a ascultat părinţii?). Pentru că
este supărat pe mama sa;- îi este frică să fie singur, să se piardă;- îi este frică că mama lui îl
va lovi pentru că nua ascultat-o niciodată;- îi este frică de şerpi.
6 . P o v e s t e a elefantului
- copilul a văzut o jucărie maif r u m o a s ă ş i a l u i
n u - l m a i interesează;- n u e l e f a n t u l s - a s c h i m b a t , c i c o p i l u l
c a r e a c r e s c u t ş i n u - l m a i interesează să se joace;- nu s-a schimbat;- şi-a schimbat
pielea;- î n t i m p c e c o p i l u l l i p s e a , î n g r i j i t o a r e a a
v ă r s a t a p ă p e elefant.- i-au retezat trompa;- s-a îmbolnăvit pe neaşteptate şi este
pe moarte;- i s-a spart un fildeş;- când îşi roteşte trompa vede că s-a spart. (Ce s e
g â n d e ş t e c o p i l u l ? ) . S e f a c e p a l i d ş i c e v a s e sparge în el;- ş i - a r u p t t r o m p a
ş i c o p i l u l e s t e f u r i o s s a u dezamăgit şi trist.
7 . P o v e s t e a obiectuluiconstruit
- i-l va da mamei. Se va juca cu elşi apoi i-l va da mamei, dacă i-l vacere;- îl va arăta
tuturor.- î l v a p ă s t r a p e n t r u s i n e . ( D a c ă m a m a i - l v a cere, el i-l va da?). Nu,
pentru că este al lui şi ell-a făcut;- nu i-l va da pentru că este foarte frumos, nici măcar
dacă i-l va cere, îl va păstra pentru el;- î l v a p ă s t r a î n c a m e r a s a , d a r n u - l v a
a r ă t a n i m ă n u i p e n t r u c ă l u m e a e s t e p r e a p r o a s t ă pentru a-l
aprecia.8.
Plimbarea u m a m a sau tata
- m a m a / t a t ă l
e s t e mulţumită/mulţumit;- mama a pregătit o masă gustoasă;- mama/tatăl
a muncit mult şi aratăobosit/obosită;- s - a u î n t o r s p r e a t â r z i u d e
l a p l i m b a r e ş i m a m a / t a t ă l e r a - tatăl şi-a schimbat
înfăţişarea pentru că s-at r a n s f o r m a t î n t r - u n s o l d a t ş i e u c r e d c ă
e s t e foarte supărat pe copilul său. (De ce?). Pentru căs-a purtat urât cu mama în pădure. (Ce
a făcut?).A lovit-o;- t a t ă l ş i - a s c h m i b a t a s p e c t u l p e n t r u c ă e s t e bolnav, a
răcit, este bolnav rău,
îngrijorat/îngrijorată;- m a m a / t a t ă l a p r i m i o v e s t e proastă în timpul
absenţei lor. plăcea mamei;- tatăl nu a vrut să vină cu ei, a rămas să lucreze,dar nu este
mulţumit. (De ce?). Pentru că nu as t a t c u m a m a . ( C e l - a î m p i e d i c a t s ă
s t e a c u mama?). Copilul, care a luat-o pe mama;- mamei îi este teamă ca tatăl său să
nu încercesă seducă fata;- mama este geloasă.
9 . P o v e s t e a anunţului
- mama vrea să-i spună o poveste;- este vorba de o masă bună sau deo vizită;- mama a
primit o veste bună;- mama vrea să-i dea sfaturi desprecum să-şi facă lecţiile sau
sfaturidespre viaţă (generale).- m a m a î i s p u n e c ă n u t r e b u i e s ă m e a r g ă
p e stradă. (De ce?). Pentru că îl va lovi o maşină;- mama vrea să-i spună că nu a fost
cuminte şică nu a ascultat-o;- m a m a î l a n u n ţ ă d e m o a r t e a t a t ă l u i
s ă u , a fraţilor şi a surorilor sale sau de o boală grea.
1 0 . Vi s u l u r â t
- nu ştiu pentru că eu nu visez;- a visat un război;- a visat un animal care-l mănâncă.- pentru
că au luat trompa elefantului;- a visat că mama murise. (Ce s-a întâmplat?). Afost lovită de o
maşină;- u n o m r ă u l - a u c i s c u u n c u ţ i t m a r e . ( D e c e a f ă c u t o m u l
a s t a ? ) . P e n t r u c ă b ă i a t u l v o i a s ă treacă strada să meargă la el;- că diavolul a
venit să-l ia. (De ce?). Pentru că nu ascultă niciodată;- a visat că rămăsese singur. (De ce
era singur?).Aşa a vrut el. Îi era mai bine singur. (Cum poatea j u n g e s ă f i e s i n g u r ? ) . S e
p o a t e p i e r d e , p o a t e greşi strada sau cădea într-o groapă şi muri;- a visat că era cineva
în cameră care voia să-lia, un hoţ de copii.Am insistat în prezentarea acestei probe pe
identificarea tipurilor de completări de povestire pe carele poate realiza copilul, întrucât,
deşi conţinutul lor arată provenienţa străină, proba este uşor de folosit
la preşcolari. Sunt psihologi care o folosesc în activitatea lor obişnuită, iar
rezultatele unei examinări ne arată succese în interrelaţia psihologului cu preşcolarul. De
asemenea, sunt psihologi care vorbesc despre creştereag r a d u l u i d e a u d i e n ţ ă a l
povestirilor la sondarea tensiunilor interne ale unor copii provenind din
f a m i l i i conflictogene. Acestora ar trebui să li se aplice proba Koch şi eventual,
DAP ori, la vârsta şcolară, probaRosensweig.
- Fabulele Düss -
5
Numele şi
prenumele_____________________________________vârsta_______________________
____ Data
naşterii___________________________________şcolarizarea_______________________
________ Data examinării_______________
FABULELE DUSS
1. FABULA PĂSĂRII
Tatăl, mama şi cu puiul lor dorm împreună în cuibul lor pe o cracă. Deodată
începe un vânt puternic,care scutură pomul şi cuibul cade la pământ. Cele trei
păsări se trezesc speriate. Tatăl zboară repede pe pomul alăturat. Mama zboară pe alt
pom, dar ce face puişorul? Şi el ştie să zboare puţin.
2. FABULA ANIVERSĂRII CĂSĂTORIEI
Este ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei. Amândoi se iubesc foarte
mul şi serbează veseliaceastă zi. În timpul petrecerii, copilul se ridică deodată şi se duce
singur în fundul grădinii. De ce?
5. FABULA MIELULUI
Odată, mielul se afla pe o pajişte. În fiecare seară mama îi dă lapte bun şi cald
mielului şi acestuia îi place foarte mult. Dar acest miel mănâncă deja şi iarbă. Într-o zi,
cineva îi aduce mamei sale un alt miel, maimic, căruia îi este foame, fapt pentru care
aceasta îi dă şi lui un pic de lapte. Dar oaia nu are destul lapte pentru amândoi şi
atunci îi spune fiului ei: „Nu am suficient lapte pentru amândoi. Tu du-te şi mănâncă
nişteiarbă proaspătă!”. Ce va face mielul?
4. FABULA ÎNMORMÂNTĂRII
Înmormântarea vine pe stradă şi oamenii întreabă cine a murit. Lumea răspunde:
cineva din familiacare stătea în casa de jos. Cine poate fi?Cineva din familie a luat trenul
foarte departe, urmând să nu se mai întoarcă niciodată acasă. Cine este?
5. FABULA FRICII
Un băiat spune încet-încet: „Cât de frică îmi este!”. De ce anume îi este teamă copilului?
6. FABULA DESPRE ELEFANT
Un copil are un mic elefant care-i place foarte mult şi care este atât de graţios cu trompa sa
cea lungă.Într-o zi, întorcându-se dintr-o plimbare, copilul intră în casă şi constată că
elefantul s-a schimbat cu ceva. Ces-a schimbat la elefant? Şi de ce s-a schimbat elefantul?
7. FABULA OBIECTULUI CONFECŢIONAT
Un copil a reuşit să construiască ceva din plastelină (un turn) care îi place tare mult. Ce va
face? Mamaîl roagă să i-l dea ei, el poate să i-l dea dacă vrea. I-l va da?
8. PLIMBAREA CU MAMA SAU CU TATA
Un băiat/o fată a plecat să facă o plimbare în pădure cu mama (sau cu tatăl, dacă este vorba
de o fată).Amândoi s-au distrat foarte bine. Când se întoarce acasă, îşi găseşte tatăl/mama cu
o înfăţişare diferită faţă decea obişnuită. Din ce cauză?
9. FABULA DESPRE ANUNŢ
Un copil se întoarce de la şcoală sau de la o plimbare. Mama îi spune: „Nu
începe imediat să-ţi facitemele, am o veste să-ţi dau!”. Ce are de spus mama?
10. FABULA DESPRE VISUL URÂT
Un copil se trezeşte dimineaţă agitat şi spune: „Ce vis urât am avut!”. Ce a visat?