JOCUL DE CREATIE PRACTICAT IN

CADRUL DIFERITELOR DOMENII SI

CATEGORII DE ACTIVITATI

Jocul de creatie este practicat cu predilectie in cadrul etapei ALA (activitati liber-alese), adica in prima etapa a zilei.
Acesta permite copiilor sa se socializeze, sa-si dezvolte limbajul , gandirea cu toate operatiile ei , vointa ,
afectivitatea, imaginatia si creativitatea. Astfel ca, prin intermediul sau se pot depasi unele bariere de
interrelationare, atat pe acelasi palier (copil-copil), dar si pe paliere diferite (copil-educatoare).
De asemenea, jocul de creatie permite consolidarea unor priceperi, deprinderi, da posibilitatea utilizarii si
sedimentarii informatiilor primite in cadrul altor tipuri de activitati (formule de politete, reguli igienico- sanitare,
diferite caracteristici ale elementelor din mediul inconjurator).

Jocul de creatie este plin de dinamism prin chiar continutul sau. El permite angrenarea atat a elementelor de ordin
fizic, dar mai ales a celor de ordin mental .
Dintre toate tipurile de jocuri, jocul de creatie, consider ca ocupa rolul si locul cel mai important, deoarece el
permite trairea unor experiente similar cu cele din viata reala, dar totodata da copiilor posibilitatea de a se simti in
largul lor si nici prea mici sau prea neputinciosi pentru a indeplini sarcina. Copiii scapa de inhibitii si intra in rol cu
foarte multa dezinvoltura si mare placere.
La varstele mici (trei si patru ani), interventia educatoarei este indipensabila. Ea trebuie sa se implice active in
desfasurarea jocului, deoarece limbajul copiilor este saracacios, operatiile gandirii nu sunt suficient dezvoltate,
relatiile copil-cpil nu sunt tocmai bine definite, iar orizontul cunoasterii este mai restrans.
La varstele mari (cinci, sase si sapte ani), educatoarea poate avea doar interventii punctuale, acolo unde se impune,
copiii avand déjà un bagaj destul de mare de cunostinte, limbajul este mai complex si in afara de acestea,
inventivitatea si creativitataea copiilor sunt de-a dreptul uimitoare.
Cu atat mai interesant este faptul ca, prescolarii dau o nota de sobrietate, atunci cand situatia o impune si dovedesc
in alte situatii ca sunt niste adevarati comici.
Situatiile si trairile prin care trec copiii care participa la jocul de creatie sunt unice, permitandu-le acestora
dezvoltarea unor sentimente din cele mai diverse.
In special, in cadrul jocului de creatie, copilul se identifica cu personajul, atat din punct de vedere al continutului
literar, dar mai ales afectiv. Sentimentele pe care le incearca, in raport cu personajul interpretat,dar si cu celelalte
sunt puse in valoare atat de evident, prin insasi interpretarea scenica.
Astfel ca, putem afirma rolul de netagaduit al jocului de creatie in modelarea caracterului, prin insusirea unor
trasaturi definitorii ale personalitatii umane: onestitate,curaj,vointa, tenacitate,perseverenta, calm, bunatate,altruism.
De asemenea, se pot identifica si sentimente si actiuni cu rol negative, care se va incerca a fi inlaturate: cruzime,
viclenie,minciuna,ura , lene.
Jocul de creatie poate fi utilizat, nu numai in partea de dimineata, ci in oricare moment al zilei. Spre exemplu, el
poate fi practicat cu success si poate imbraca forma unei consolidari sau chiar evaluari, atunci cand urmeaza unor
activitati ca cea de CUNOASTEREA MEDIULUI (“De-a oamenii de stiinta” , “De-a brutarul”, “De-a doctoral”,
“De-a educatoarea” , “De-a legumicultorii” , “De-a floraresele”); MATEMATICA (“De-a matematicienii”, “De-a
contabilii” , “De-a scoala”) ; EDUCAREA LIMBAJULUI (“De-a povestitorii”, “De-a recitatorii” , “De-a
scriitorii”); EDUCATIE MUZICALA (“De-a interpretii” , “De-a dansatorii”) ; EDUCATIE ESTETICA (“De-a
pictorii” , “De-a desenatorii” , “De-a artistii”) ; EDUCATIE FIZICA (“De-a sportivii” , “De-a atletii” , “De-a
gimnastele”) ; MORAL-CIVICA (“De-a vizita” , “De-a calatoria cu trenul” , “De-a gradinita”) ; IGIENICO-
SANITARA (“De-a doctorul”, “De-a vizita la dispensar” , “De-a facutul curateniei generale”, “De-a prepararea
conservelor de compot”) ; EDUCATIE RELIGIOASA (“De-a credinciosii la biserica” , “De-a Sfintele sarbatori de
Craciun/Paste” , “De-a colindatorii”).
Chiar si inainte sau dupa terminarea mesei de pranz se poate juca un joc, la care sa participe, pe rand, toti copiii
(“De-a gospodinele” , “De-a servitul mesei”). Prin acesta, se urmareste formarea si consolidarea deprinderilor de
ordine , disciplina , autoservire , dar si a celor igienico-sanitare).
Jocul de creatie poate fi utilizat si in partea de dupa-amiaza, el fiind un prilej de asimilare si consolidare a
cunostintelor, deprinderilor si priceperilor, dar si un veritabil moment de relaxare si delectare pentru copii.
In orice moment al zilei, jocul de creatie antreneaza copiii, rupe monotonia si le solicita toate procesele psihice,
dezvoltandu-le astfel armonios personalitatea.
Deci , se poate concluziona ca, jocul de creatie se impune cu necesitate la varsta prescolara, el fiind un foarte bun
exercitiu si pregatindu-l pe copil pentru viata sociala si integrarea sa cat mai eficienta.
Influenta jocului de creatie asupra dezvoltarii intelectuale se datoreaza faptului ca prin joc, copilul nu se margineste
sa reproduca pur si simplu, o serie de impresii pe care le-a primit din mediul inconjurator. Dimpotriva, in jocul de
creatie, se stabileste o anumita relatie intre copil si lumea din jur. Reflectand in joc impresiile sale asupra vietii,
copilul este pus in situatia sa inteleaga unele legaturi cauzale dintre fenomene, interdependent lor. Realizand in joc
actiuni concrete, copilul, patrunde mai adanc semnificatia sociala a vietii din jurul sau.
Indeplinirea unui rol, ridica in fata copilului prescolar, numeroase problem pe care el trebuie sa le resolve.
De exemplu, rolul de “sofer”, poate implica faptul ca in prealabil sa fie construita o masina. Acest lucru il pune pe
copil in situatia sa caute sis a aleaga materialul necesar pentru constructie. De asemenea, se ridica si alte problem
legate de : conducerea masinii, precizarea scopului calatoriei, a destinatiei transportului.
Rezolvarea tuturor acestor probleme in procesul jocului stimuleaza si activizeaza atentia, spiritul de observatie,
memoria voluntara, gandirea ( cu toate operatiile ei), imaginatia creatoare, afectivitatea,limbajul. Insusi procesul de
construire exercita o influenta favorabila asupra dezvoltarii proceselor intelectuale. Construind “masina”, copilul
este pus in situatia de a compara elemente variate: culoarea, marimea , forma, volumul materialelor de constructie.
Toate acestea ii stimuleaza gandirea si imaginatia. Odata cu acestea, i sedezvolta si perceptia spatiala, precizia si
acuitatea vizuala.
O importanta deosebita prezinta si faptul ca in jocurile de creatie apar acele situatii psihologice carepermit copilului
sa-si regleze cu usurinta propriile procese psihice.
Memorarea si reproducerea voluntara serealizeaza mai usor in conditii de joc, decat in alte conditii, cand li se cere
copiilor sa retina cuvinte pe care ulterior vor trebui sa le reproduca.
In jocul “De-a cumparatorii la Supermarket” copiii nu fac efortul sa retina toata lista cu obiecte necesare a fi
cumparate. Ei nu inteleg ca pentru a reproduce cuvintele este necesar in prealabil sa le memoreze. De aceea , cand
ajung la “Supermarket”, uneori nu mai stiu ce “marfuri” trebuie sa cumpere. Tocmai situatia de joc ii ajuta sa
inteleaga acest lucru. Asa ca, alta data, cand li se va enumera din nou lista de “produse”ce urmeaza sa le
achizitioneze, copiii vor asculta cu atentie fiecare cuvant, se vor stradui sa retina ceea ce li se spune.Ei vor sti, ca de
aceste cuvinte va fi nevoie pentru a le reproduce in fata “vanzatorului”.
Jocurile de creatie au o mare contributie si la dezvoltarea limbajului prescolarilor. Folosind diverse material, copilul
le cunoaste insusirile denumite prin cuvinte.
De asemenea, pe parcursul jocului, copiii isi insusesc cuvinte noi si pronunta altele pe care nu le folosesc in afara
acestuia. Realizarea unor imagini personificate, interpretarea unor roluri, ridica in fata copilului numeroase problem.
Rezolvarea acestor problem pune in activitate sistemul verbal, deseori copilul gandeste cu voce tare. El completeaza
actiunile prin cuvinte, isi comunica intentiile, repartizeaza rolurile papusilor sau celorlalti parteneri de joc, face
observatii in legatura cu conduita lor. In felul acesta se activizeaza vocabularul.
Jocurile de creatie contribuie si la dezvoltarea limbajului contextual si la o vorbire expresiva.In joc, copiii discuta cu
insufletire, cauta sa inteleaga rolurile altora, pentru a-si coordona propriile actiuni cu acelea ale partenerilor de joc.
Dat fiind faptul ca jocul de creatie contribuie nemijlocit la dezvoltarea intelectuala si implicit a personalitatii
copilului, am organizat cu prescolarii diverse jocuri de creatie. Aceste jocuri le-am organizat in prima etapa a zilei
(dupa micul dejun), ulterior desfasurarii activitatilor dirijate sau in partea de dupa-amiaza ( dupa gustare).
Pentru o desfasurare eficienta a jocurilor de creatie am acordat o deoasebita atentie amenajarii salii de grupa si
pregatirii materialului necesar. Astfel in sala de grupa am aranjat un colt- sector de activitate, dotat cu jucarii si
accesorii ce pot fi utilizate de catre copii in cadrul jocului.
Am pus la dispozitia copiilor un material bogat si variat: papusi cu intreg materialul auxiliar (imbracaminte,
mobilier, vesela), jucarii reprezentand diferite obiecte si finite din viata reala si basme, jucarii animale, jucarii
mijloace de transport, truse cu diferite materiale caracteristice anumitor profesii (postas, medic, aviator, agent de
circulatie, marinar), diferite materiale de constructie, precum si materiale ajutatoare pe care copiii le vor folosi in
jocurile lor.
Eficienta jocurilor de creatie depinde si de temeinicia cuantumului de cunostinte si de precizia vocabularului vizat
de jocurile respective. De aceea o atentie deosebita trebuie acordata pregatirii jocurilor de creatie.
Pregatirea jocurilor de creatie consta, in primul rand, in familiarizarea copiilor cu situatii de viata adecvate jocurilor
respective si implicarea, insusirea si consolidarea vocabularului ce se refera la acestea.
Pregatirea jocurilor de creatie nu poate fi rupta de problemele cunoasterii mediului inconjurator, fara de care nu se
poate imbogatii vocabularul sub toate aspectele sale. De aceea in pregatirea fiecarui joc am pornit de la aspectele de
viata cele mai pregnante ce pot sa se reflecte in el. Aceste aspecte, precum si corespondentele lor verbale(cuvinte,
expresii, dialoguri), vor fi introduce treptat in cadrul jocului, pe masura ce cunoasterea lor imbogateste experienta
copiilor si posibilitatile lor de exprimare.
In afara de familiarizarea copiilor cu aspecte de viata, in pregatirea jocurilor de creatie mai intra si verificarea
cunostintelor, eventual precizarea si consolidarea lor, in legatura cu dimensiuni, culori, forme, cunostinte legate in
mod correct de cuvintele pe care le vor folosi in cadrul jocurilor.
In pregatirea jocurilor de creatie am folosit urmatoarele modalitati de lucru:
-copilul citeste singur imaginea;
-copilul raspunde la intrebarile puse de educatoare, privind actiunile redate in imagini;
-copilul povesteste continutul imaginii dupa un plan.
In continuare voi da exemplu de modul cum am pregatit doua cateva dintre jocurile cu subiecte din viata cotidiana
pe care le-am desfasurat la grupa.
Pentru jocul de creatie “De-a circulatia” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si folosirea corecta a cuvintelor:
“pieton”, “vehicul”, “traversare”, “marcaj”, “stop”, “semafor”, “agent de circulatie”, “intersectie”, “pasaj subteran”,
“trotuar”, “carosabil”. Familiarizarea copiilor cu intelesul acestor cuvinte am realizat-o prin:
-intuirea unor imagini care reprezinta fiecare cate unul sau mai multe personaje, actiuni si obiecte din cele
enumerate mai sus. Copiii le vor denumi. Se insista asupra intelesului dublu al cuvantului “stop”(de obiect si
comanda: “stai!”, “opreste-te!”;
-convorbiri intre educatoare si copil, educatoarea cerand copilului prin intrebari sa denumeasca: stopul, marcajul,
pietonul, etc.
Exemple:
“-Cine ne arata ca putem trece strada?”
“-Pe unde traversam?”
“-Cine dirijeaza circulatia cand nu este semafor?”
“-Pe unde circula pietonii?”
“-Ce este un marcaj?”
“-Cine circula pe partea carosabila?”
“-Care sunt culorile semaforului si ce reprezinta ele?”
In cazul in care, copiii nu inteleg unele cuvinte, le voi explica si le voi arata insemnatatea obiectului sau actiunii pe
care o desemneaza si ii voi pune sa formuleze propozitii cu, cuvintele invatate , pentru a verifica daca acestea au fost
insusite in mod corect atat din punct de vedere al pronuntiei, dar si al semnificatiei lor.
Exemple:
“-Agentul de circulatie dirijeaza traficul auto.”
“-Pietonii traverseaza strada pe la marcajul pietonal.”
“-Autovehiculele circula pe partea carosabila, iar pietonii pe trotuar.”
In pregatirea jocului de creatie “De-a familia” am urmarit redarea de catre copii, in joc, a urmatoarelor aspecte:
1.desteptarea copilului;
2.toaleta de dimineata;
3.micul dejun;
4.pregatirea copilului pentru a merge la gradinita;
5.asezarea mesei de pranz;
6.aniversarea unui membru al familiei si primirea musafirilor;
7.activitatea membrilor familiei;
8.rolul si indatoririle fiecarui membru;
9.reguli de politete in familie si relatiile dintre membrii;
10. norme de igiena in familie.
REPORT THIS AD

Pentru aceasta am desfasurat activitati prin care am urmarit actualizarea in mintea copiilor a acestor aspecte.
Astfel, pentru primul punct, “desteptarea copilului”, am folosit ca material imagini in care copilul doarme, iar mama
vine si il trezeste; copilul face gimnastica de inviorare, cu ferestrele deschise. Am cerut copiilor sa denumeasca
actiunile prezentate in imagini.
Al doilea punct, “toaleta de dimineata”, l-am pregatit prin exercitii de vorbire, in cadrul carora copiii denumesc
obiectele necesare toaletei de dimineata, arata la ce folosesc si eventual le si descriu.
Am organizat jocul “Spune ce facem!”
In acest joc, copilul care este scos din sala de grupa, trebuie sa recunoasca actiunea mimata de colegii sai sis a o
descrie (spalatul pe fata, spalatul dintilor, periatul parului, impletirea coditelor ). Copilul care a recunoscut actiunea,
imita si el miscarea respective si apoi o descrie.
Pregatirea punctului “micul dejun” am realizat-o printr-un exercitiu de vorbire desfasurat cu ajutorul unor imagini
sau obiecte necesare aranjarii mesei. In timp ce copiii aranjeaza masa, ei trebuie sa denumeasca obiectele pe care le-
au ales sis a spuna la ce folosesc.
Exemplu:
“-Eu am ales fata de masa, pentru ca atunci cand asezam masa trebuie intai sa o acoperim cu o fata de masa curata.”
Am desfasurat apoi, in completare, jocul”Stop!”. Sarcina didactica a acestui joc este: copiii sa recunoasca actiunile
simulate si sa le selecteze corect numai pe cele adecvate micului dejun.
Un alt aspect, “pregatirea copilului pentru a merge la gradinita”, l-am concretizat cu ajutorul a doua imagini: o
imagine reprezinta copilul pregatindu-se sa mearga la gradinita si o alta reprezinta copilul in drum spre gradinita.
Am cerut copiilor sa enumere elementele din cele doua imagini si apoi sa raspunda la urmatoarele intrebari:
“-De ce se imbraca copilul?”
“-Ce face la plecare?”
“-Dupa ce cunoasteti ca baietelul/fetita pleaca la gradinita?”
Aniversarea unui membru al familiei si primirea oaspetilor este un aspect de viata, cu care copiii nu se intalnesc
zilnic si de aceea cunoasterea lui cere o pregatire atenta. In acest scop, am organizat jocul”Gandeste-te bine si
spune-mi!”, joc, in care am folosit si un telefon. La intrebarea, “Gandeste-te bine si spune-mi cum iti invite prin
telefon prietenul/prietena in vizita?”, copilul intrebat se duce la telefon si formuleaza invitatia. Voi solicita un numar
cat mai mare de copii, pentru a gasi cat mai multe formule de a face invitatia.
Dupa aceasta, copiii vor raspunde la intrebarile mele:
“-Cum iti primesti musafirii?”
“-Ce faci daca primesti un cadou?”
“-Cum feliciti pe cineva de ziua lui?”
“-Cand/cum si cui oferim flori?”
“-Cum multumesti cand te felicita cineva?”
“-Cum inviti oaspetii la masa?”

Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei le-am reactualizat prin dialoguri intre copii (copiii
primesc roluri de bunica, nepot , mama, tata), dar si prin folosirea unor imagini care reprezinta principalele activitati
ale celor din familie.
Pentru a scoate in evidenta activitatea copiilor in familie, rolul si indatoririle fiecarui membru, am dat acestora
diferite ilustratii-tip jetoane mari. Din aceste ilustratii, copiii vor “citi”, ce activitati pot efectua acasa: jocuri, treburi
gospodaresti, ordine la coltul jucariilor, aranjarea hainelor, aranjarea mesei.
Jocul “Raspunde repede si bine!” ilustreaza nivelul cunostintelor copiilor privind regulile de politete si normele de
igiena din familie.
Rolurile interpretate de copii vor fi alese chiar de catre acestia, educatoarea intervenind numai daca este cazul
(rolurile pot fi schimbate atat pe parcursul jocului, cat si in cadrul activitatilor viitoare).
Voi urmari finalizarea actiunilor, dar si verbalizarea acestora. Daca in joc intervine monotonia, blocajul sau abaterea
de la tema propusa, mavoi implica active in remedierea situatiei, dar prin introducerea unui personaj.

Jocul “De-a doctorul”

1.Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de grupa, voi amenaja, pe langa alte numeroase spatii de joc, unul care poate sugera tema
respectiva: un colt sanitary cu ustensile, medicamente, retete, bancute si scaunele pentru “sala de asteptare”, un
birou si un scaun de “medic”, doua halate albe pentru “medic” si “asistenta”. Doi dintre copii isi asuma rolurile de
doctor si asistenta, imbracand halatele albe aflate in preajma lor.

2.Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului jocului.

Integrandu-se in joc, educatoarea (in rol de asistenta) simuleaza o discutie la telefon cu cineva care se intereseaza de
programul doctorului la policlinica. Educatoarea isi schimba rolul initial. Devine si ea pacient, astfel ca ia loc in sala
de asteptare langa ceilalti pacienti deja aflati acolo. Asteapta sa fie poftita de catre asistenta. Cand aceasta se
intampla, intra in cabinet si dialogheaza cu doctorul:
“-Buna ziua!”
“-Buna ziua, ce va supara?”
“-Doresc sa ma consultati, caci nu ma simt bine….”

REPORT THIS AD

3.Actiunea jocului

Intra in cabinet un alt copil (pacient). Educatoarea intervine: “-Ai uitat sa saluti”. Doctorul continua discutia cu noul
pacient:
“-Ce te doare?”
“-Aici…(pacientul indica locul)
“-Da, ia sa vedem!” (doctorul vrea sa-l consulte , dar este intrerupt de un alt copil , care face remarca de a se spala
inaite sa-l examineze , caci asa a vazut el ca trebuie). Doctorul se conformeaza si incepe consultatia, apoi
concluzioneaza: “-Nu-i nimic grav. Doar te-ai lovit. Este o mica vanataie. O sa-ti treaca repede. Fii mai atent! Daca
te mai lovesti o data in acelasi loc, boala se va agrava. Am sa-ti scriu o reteta pentru a-ti procura medicamentele
necesare.” Copilul nu-i ingaduie medicului sa scrie, pana cand nu se spala din nou pe maini. Dupa aceea medical
scrie reteta:
“-Poftim reteta!”
“-Multumesc, la revedere.”
“-La revedere.”

4.Analiza jocului

O prima analiza se face atunci cand educatoarea constata ca jocul incepe sa-si piarda din farmec, cand intervine
monotonia, saturatia fata de tema respectiva. Educatoarea discuta cu doctoral, cu asistenta si cu pacientii care si-au
jucat rolurile. Li se sugereaza cum s-ar mai putea juca alta data “De-a doctorul”. Urmatoarea analiza se face in
prezenta tuturor copiilor din grupa, la sfarsitul etapei destinate activitatilor la alegere, cand sunt aduse in discutie
comportamente variate observate de educatoare si de copii in jocurile intreprinse in zona respectiva.

Influenta jocului de creatie asupra dezvoltarii intelectuale se datoreaza faptului ca prin joc, copilul nu se margineste ,
pur si simplu, sa reproduca o serie de impresii pe care le-a primit din mediul inconjurator. Dimpotriva , in jocul de
creatie se stabileste o anumita reletie intre copil si lumea din jur. Reflectand in joc impresiile sale asupra vietii,
copilul este pus in situatia de a intelege unele legaturi cauzale dintre fenomene, interdependent lor. Realizand in joc
actiuni concrete, copilul patrunde mai adanc semnificatia sociala a vietii din jur.
Indeplinirea unui rol ridica in fata copilului numeroase problem , pe care el trebuie sa le resolve.
De exmplu, rolul de “sofer” poate implica faptul ca in prealabil sa fie construita o masina. Acest lucru ilpune pe
copil in situatia sa caute sis a aleaga materialul necesar pentru constructive. De asemenea, se ridica si alte problem
legate de: conducerea masinii, precizarea scopului calatoriei, a destinatiei transportului.
Rezolvarea tuturor acestor problem in procesul jocului, stimuleaza si activizeaza atentia, spiritual de observatie,
memoria voluntara, gandirea si imaginatia creatoare a prescolarului. Insusi procesul de constructive exercita o
influenta favorabila asupra dezvoltarii proceselor intelectuale. Construind ”masina”, copilul este pus in situatia de a
compara elemente variate ( culoare, forma,marime, grosime, volumul materialelor de costructie).Toate acestea ii
stimuleaza gandirea. Odata cu aceasta, I se dezvolta si perceptia spatial, precizia si acuitatea vizuala.
O importanta deosebita prezinta si faptul ca in jocurile de creatie apar acele situatii psihologice, care permit
copilului sa-si regleze cu usurinta propriile procese psihice.
Memorarea si reproducerea voluntara se realizeaza mai usor in conditii de joc decat in alte conditii, cand li se cere
copiilor sa retina cuvinte pe care ulterior vor trebui sa le reproduca.
In jocul “De-a cumparatorii la Supermarket” copiii nu fac efortul sa retina toata lista cu obiecte necesare a fi
cumparate. Ei nu inteleg ca pentru a reproduce cuvintele este necesar in prealabil sa le memorize. De aceea cand
ajung la “Supermarket”,uneori nu mai stiu ce “marfuri” trebuie sa cumper. Tocmai situatia de joc ii ajuta sa
inteleaga acest lucru. Asa ca, alta data, cand li se va enumera din nou lista de “produse” ce urmeaza sa le
achizitioneze, copiii vor asculta cu atentie fiecare cuvant, se vor stradui sa retina ceea ce li se spune. Ei vor sti, ca de
aceste cuvinte va fi nevoie pentru a le reproduce cand vor fi in fata “ vanzatorului”.
Jocurile de creatie au o mare contributie si la dezvoltarea limbajului prescolarilor. Folosind diverse material, copilul
le cunoaste insusirile denumite prin cuvinte.
De asemenea, pe parcursul jocului, copiii insusesc cuvinte noi si pronunta altele pe care nu le folosesc in afara
acestuia. Realizarea unor imagini personificate, interpretarea unor roluri, ridica in fata copilului numeroase problem.
Rezolvarea acestor problem pune in activitate sistemul verbal, deseori copilul gandeste cu voce tare. El completeaza
actiunile prin cuvinte,isi comunica intentiile, repartizeaza rolurile papusilor sau celorlalti parteneri de joc, face
observatii in legatura cu conduit lor. In felul acesta se activizeaza vocabularul.
Jocurile de creatie contribuie si la dezvoltarea limbajului contextual si la o vorbire expresiva. In joc, copiii discuta
cu insufletire, cauta sa inteleaga rolurile altora, pentru a-si coordona actiunile proprii cu acelea ale partenerilor de
joc.
Dat fiind faptul ca jocul de creatie contribuie nemijlocit la dezvoltarea intelectuala si implicit a personalitatii
copilului, am organizat cu prescolarii diverse jocuri de creatie. Cele mai multe au fost desfasurate in prima parte a
zilei, dupa micul dejun , altele dupa activitatile dirijate sau dupa –amiaza, dupa gustare.

Jocurile de creatie in cadrul activitatilor din „Domeniul stiinta” sunt numeroase si attractive. Ele vizeaza atat fixarea
cunostintelor dobandite in cadrul domeniilor experieentiale, cat mai ales valorificarea acestora prin aplicarea lor in
diferite contexte, in situatii noi, inedite sau chiar situatii problema. Datorita implicarii copilului intr-o multitudine de
situatii si utilizarii cat mai multor obiecte si accesorii, contactului direct cu diverse persoane si fenomene (sociale) se
observa inteansificare senzatiilor, finetea perceptiei, precum si formare de reprezentari elaborate, ce ofera o imagine
de ansamblu corespunzatoare realitatii.

REPORT THIS AD

Putem evidentia, de asemenea si imbunatatirea calitatii gandirii, care, se stie ca detine rolul central in cadrul
personalitatii umane, ea antrenand toate celelalte disponibilitati si functii, orientandu-le, conducandu-le si
valorificandu-le.

De subliniat este si faptul ca jocul de creatie, prin insasi natura lui, ii pune pe copii in situatia de a folosi atat
limbajul verbal oral, cat si limbajul nonverbal (se remarca spontaneitatea) .

Limbajul oral dispune si de mijloace extralingvistice de expresivitate. Acestea sunt gesturile, mimica, postura.
Vorbirea antreneaza, in chip firesc, intreaga persoana in actiune. Prin mimica si gestica se pot sublinia, completiv,
anumite sensuri si atitudini.

Toate mijloacele de expresie inerente vorbirii si exterioare ei trebuie sa fie subordinate continutului de idei, imaginii
si sentimentelor ce se transmit, sa le serveasca in chip optim sis a nu atraga atentia prin ele insele.

Pornind de la date concrete, simple, elementare se ajunge la scenarii elaborate, observatii concrete, pertinente si
uneori inedited, ceea ce ne trimite la cele mai importante procese psihice ce se dezvolta in cadrul jocurilor de creatie,
si anume imaginatia si creativitatea
Daca omul nu ar avea imaginatie, ar reactiona, orientandu-se pas cu pas dupa indicatori perceptive din contextul real
in care se desfasoara activitatea, si deci, nu ar avea o directionare precisa, ar inainta fragmentar, sacadat, cu stagnari
si erori pana la obtinerea unui rezultat oarecare. Dispunand de imaginatie, omul poate sa-si elaboreze mental scopul
actiunii si planul desfasurarii ei, iar pe baza acestora sa o desfasoare orientat si permanent, reglat cu minimum de
erori si cu mare eficienta.

Creativitatea presupune ajungerea la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale datelor cognitive de
care subiectul dispune.

In pregatirea jocurilor de creatie vizand „Domeniul stiinta”-activitati matematice am folosit urmatoarele modalitati
de lucru:

-exercitii cu material individual („Numaram ursuletii” , „Unde sunt mai multe/mai putine ciupercute?”, „Mare,
mic”)

-jocuri didactice („Cine stie castiga!”, „Raspunde repede si bine!”)

-jocuri logico-matematice („Unde s-a ascuns papusa?”, „Ce este schimbat?”)

-probleme illustrate.

Ca si material didactic am utilizat jucarii, jetoane cu cifre, jetoane cu diferite imagini, numaratoare , betisoare, trusa
„LOGI 1” si trusa „LOGI 2”, panou cu buzunare, flanelograf, tabla magnetica si magneti (cifre si obiecte), creta,
tabla, fise de lucru si caiete de lucru pentru activitatile matematice.

REPORT THIS AD

Pentru jocul de creatie „De-a matematicienii” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si folosirea corecta a cuvintelor:
multime, elemente, numar, cifra, numeratie, numeral ordinal, numeral cardinal, sir numeric (crescator si
descrescator), semnele matematice : „+”, „-„, „=”, numaratoare, caracteristicile pieselor geometrice.

Toate acestea le-am facut in cadrul activitatilor matematice desfasurate anterior. Astfel copiii au desfasurat actiuni
concrete cu obiectele, exercitii cu material individual si demonstrative, jocuri didactice, jocuri logico-matematice.

Exemple:

-„-Ce este cifra?”

-„-Ce este numarul?”

-„-Cand vorbim de numeral ordinal, cand vorbim de numeral cardinal?”

-„-Cand punem semnul +?”

-„-Cand punem semnul =?”

-„-Ce semn utilizam cand se ia dintr-o cantitate?”

-„-Cate forme geometrice cunoasteti?”

-„-Care sunt atributele unei piese geometrice?”

Jocul „De-a matematicienii”

Alegerea temei de joc

Intr-un colt al salii de grupa, educatoarea va amenaja un spatiu care sa sugereze tema respectivului joc si anume
„De-a matematicienii”. Asfel va trebui sa existe un birou unde va sta coordonatorul proiectului ; mai multe scaunele
pentru participantii la conferinta ; o tribuna , de la care vor lua cuvantul cei care sunt implicati direct in proiect-„In
lumea fascinanta a matematicii”, retroproiector si diverse materiale de lucru (pentru activitatile matematice). Fiecare
copil isi va alege cate un rol.

Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului de joc

Educatoarea, in rol de invitat special spune ca se poate incepe, asa ca, asistenta coordonatorului proiectului ii va
numi pe cei din prezidiu si va anunta scopul reuniunii (aprofundarea cunostintelor matematice). Apoi va lua
cuvantul coordonatorul, care le va multumi celor prezenti si le va propune sa inceapa discutiile si apoi prezentarea
lucrarilor.

Actiunea jocului

Se vor stabili trei mari subteme si anume „Operatii cu multimi”,”Piese geometrice”, „Numeratie” si implicit trei
grupuri de lucru. Pe rand, vor fi invitati la tribuna membrii fiecarui grup in parte pentru a expune teoretic si a sustine
practic, prin lucrari, temele propuse.

Invitatul special, care este un renumit matematician (educatoarea) va intervene daca este cazul (cand apare un blocaj
sau daca se strecoara vreo greseala in expunerea teoriei).

Coordonatorul proiectului, impreuna cu invitatul special vor analiza lucrarile practice si vor desemna grupul
castigator.

Analiza jocului

Se vor aprecia evolutiile copiilor si lise vor sugera si alte idei de joc in ceea ce priveste tema respective. Se va
discuta, de asemenea, si in prezenta tuturor copiilor din grupa pentru a se face o analiza mai amanuntita a
comportamentului si atitudinilor observate in joc .

Un alt joc de creatie care i-a incantat pe copii a fost „De-a excursionistii” si a vizat verificare cunostintelor privind
pozitiile spatiale. Anterior desfasurari jocului, atat in cadrul activitatilor matematice, cat si a altor activitati am
urmarit dezvoltarea capacitatii copilului de a sesiza pozitia ocupata de un obiect, fiinta in raport cu unul sau mai
multe repere.

REPORT THIS AD

Se insista pe finalizarea actiunii si verbalizare.

Jocul „De-a excursionistii”

Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de grupa,

Pentru o desfasurare eficienta a jocurilor de creatie am acordat o deoasebita atentie amenajarii salii de grupa si
pregatirii materialului necesar. Astfel in sala de grupa am aranjat un colt- sector de activitate, dotat cu jucarii si
accesorii ce pot fi utilizate de catre copii in cadrul jocului.
Am pus la dispozitia copiilor un material bogat si variat: papusi cu intreg materialul auxiliar (imbracaminte,
mobilier, vesela), jucarii reprezentand diferite obiecte si finite din viata reala si basme, jucarii animale, jucarii
mijloace de transport, truse cu diferite materiale caracteristice anumitor profesii (postas, medic, aviator, agent de
circulatie, marinar), diferite materiale de constructie, precum si materiale ajutatoare pe care copiii le vor folosi in
jocurile lor.
Eficienta jocurilor de creatie depinde si de temeinicia cuantumului de cunostinte si de precizia vocabularului vizat
de jocurile respective. De aceea o atentie deosebita trebuie acordata pregatirii jocurilor de creatie.
Pregatirea jocurilor de creatie consta, in primul rand, in familiarizarea copiilor cu situatii de viata adecvate jocurilor
respective si implicarea, insusirea si consolidarea vocabularului ce se refera la acestea.
Pregatirea jocurilor de creatie nu poate fi rupta de problemele cunoasterii mediului inconjurator, fara de care nu se
poate imbogatii vocabularul sub toate aspectele sale. De aceea in pregatirea fiecarui joc am pornit de la aspectele de
viata cele mai pregnante ce pot sa se reflecte in el. Aceste aspecte, precum si corespondentele lor verbale(cuvinte,
expresii, dialoguri), vor fi introduce treptat in cadrul jocului, pe masura ce cunoasterea lor imbogateste experienta
copiilor si posibilitatile lor de exprimare.
In afara de familiarizarea copiilor cu aspecte de viata, in pregatirea jocurilor de creatie mai intra si verificarea
cunostintelor, eventual precizarea si consolidarea lor, in legatura cu dimensiuni, culori, forme, cunostinte legate in
mod correct de cuvintele pe care le vor folosi in cadrul jocurilor.
In pregatirea jocurilor de creatie am folosit urmatoarele modalitati de lucru:
-copilul citeste singur imaginea;
-copilul raspunde la intrebarile puse de educatoare, privind actiunile redate in imagini;
-copilul povesteste continutul imaginii dupa un plan.
In continuare voi da exemplu de modul cum am pregatit doua cateva dintre jocurile cu subiecte din viata cotidiana
pe care le-am desfasurat la grupa.
Pentru jocul de creatie “De-a circulatia” i-am familiarizat pe copii cu intelesul si folosirea corecta a cuvintelor:
“pieton”, “vehicul”, “traversare”, “marcaj”, “stop”, “semafor”, “agent de circulatie”, “intersectie”, “pasaj subteran”,
“trotuar”, “carosabil”. Familiarizarea copiilor cu intelesul acestor cuvinte am realizat-o prin:
-intuirea unor imagini care reprezinta fiecare cate unul sau mai multe personaje, actiuni si obiecte din cele
enumerate mai sus. Copiii le vor denumi. Se insista asupra intelesului dublu al cuvantului “stop”(de obiect si
comanda: “stai!”, “opreste-te!”;
-convorbiri intre educatoare si copil, educatoarea cerand copilului prin intrebari sa denumeasca: stopul, marcajul,
pietonul, etc.
Exemple:
“-Cine ne arata ca putem trece strada?”
“-Pe unde traversam?”
“-Cine dirijeaza circulatia cand nu este semafor?”
“-Pe unde circula pietonii?”
“-Ce este un marcaj?”
“-Cine circula pe partea carosabila?”
“-Care sunt culorile semaforului si ce reprezinta ele?”
In cazul in care, copiii nu inteleg unele cuvinte, le voi explica si le voi arata insemnatatea obiectului sau actiunii pe
care o desemneaza si ii voi pune sa formuleze propozitii cu, cuvintele invatate , pentru a verifica daca acestea au fost
insusite in mod corect atat din punct de vedere al pronuntiei, dar si al semnificatiei lor.
Exemple:
“-Agentul de circulatie dirijeaza traficul auto.”
“-Pietonii traverseaza strada pe la marcajul pietonal.”
“-Autovehiculele circula pe partea carosabila, iar pietonii pe trotuar.”
In pregatirea jocului de creatie “De-a familia” am urmarit redarea de catre copii, in joc, a urmatoarelor aspecte:
desteptarea copilului;
toaleta de dimineata;
micul dejun;
pregatirea copilului pentru a merge la gradinita;
asezarea mesei de pranz;
aniversarea unui membru al familiei si primirea musafirilor;
activitatea membrilor familiei;
rolul si indatoririle fiecarui membru;
reguli de politete in familie si relatiile dintre membrii;
norme de igiena in familie.

REPORT THIS AD

Pentru aceasta am desfasurat activitati prin care am urmarit actualizarea in mintea copiilor a acestor aspecte.
Astfel, pentru primul punct, “desteptarea copilului”, am folosit ca material imagini in care copilul doarme, iar mama
vine si il trezeste; copilul face gimnastica de inviorare, cu ferestrele deschise. Am cerut copiilor sa denumeasca
actiunile prezentate in imagini.
Al doilea punct, “toaleta de dimineata”, l-am pregatit prin exercitii de vorbire, in cadrul carora copiii denumesc
obiectele necesare toaletei de dimineata, arata la ce folosesc si eventual le si descriu.
Am organizat jocul “Spune ce facem!”
In acest joc, copilul care este scos din sala de grupa, trebuie sa recunoasca actiunea mimata de colegii sai sis a o
descrie (spalatul pe fata, spalatul dintilor, periatul parului, impletirea coditelor ). Copilul care a recunoscut actiunea,
imita si el miscarea respective si apoi o descrie.
Pregatirea punctului “micul dejun” am realizat-o printr-un exercitiu de vorbire desfasurat cu ajutorul unor imagini
sau obiecte necesare aranjarii mesei. In timp ce copiii aranjeaza masa, ei trebuie sa denumeasca obiectele pe care le-
au ales sis a spuna la ce folosesc.
Exemplu:
“-Eu am ales fata de masa, pentru ca atunci cand asezam masa trebuie intai sa o acoperim cu o fata de masa curata.”
Am desfasurat apoi, in completare, jocul”Stop!”. Sarcina didactica a acestui joc este: copiii sa recunoasca actiunile
simulate si sa le selecteze corect numai pe cele adecvate micului dejun.
Un alt aspect, “pregatirea copilului pentru a merge la gradinita”, l-am concretizat cu ajutorul a doua imagini: o
imagine reprezinta copilul pregatindu-se sa mearga la gradinita si o alta reprezinta copilul in drum spre gradinita.
Am cerut copiilor sa enumere elementele din cele doua imagini si apoi sa raspunda la urmatoarele intrebari:
“-De ce se imbraca copilul?”
“-Ce face la plecare?”
“-Dupa ce cunoasteti ca baietelul/fetita pleaca la gradinita?”
Aniversarea unui membru al familiei si primirea oaspetilor este un aspect de viata, cu care copiii nu se intalnesc
zilnic si de aceea cunoasterea lui cere o pregatire atenta. In acest scop, am organizat jocul”Gandeste-te bine si
spune-mi!”, joc, in care am folosit si un telefon. La intrebarea, “Gandeste-te bine si spune-mi cum iti invite prin
telefon prietenul/prietena in vizita?”, copilul intrebat se duce la telefon si formuleaza invitatia. Voi solicita un numar
cat mai mare de copii, pentru a gasi cat mai multe formule de a face invitatia.
Dupa aceasta, copiii vor raspunde la intrebarile mele:
“-Cum iti primesti musafirii?”
“-Ce faci daca primesti un cadou?”
“-Cum feliciti pe cineva de ziua lui?”
“-Cand/cum si cui oferim flori?”
“-Cum multumesti cand te felicita cineva?”
“-Cum inviti oaspetii la masa?”

Cunostintele copiilor privind activitatea membrilor familiei le-am reactualizat prin dialoguri intre copii (copiii
primesc roluri de bunica, nepot , mama, tata), dar si prin folosirea unor imagini care reprezinta principalele activitati
ale celor din familie.
Pentru a scoate in evidenta activitatea copiilor in familie, rolul si indatoririle fiecarui membru, am dat acestora
diferite ilustratii-tip jetoane mari. Din aceste ilustratii, copiii vor “citi”, ce activitati pot efectua acasa: jocuri, treburi
gospodaresti, ordine la coltul jucariilor, aranjarea hainelor, aranjarea mesei.
Jocul “Raspunde repede si bine!” ilustreaza nivelul cunostintelor copiilor privind regulile de politete si normele de
igiena din familie.
Rolurile interpretate de copii vor fi alese chiar de catre acestia, educatoarea intervenind numai daca este cazul
(rolurile pot fi schimbate atat pe parcursul jocului, cat si in cadrul activitatilor viitoare).
Voi urmari finalizarea actiunilor, dar si verbalizarea acestora. Daca in joc intervine monotonia, blocajul sau abaterea
de la tema propusa, mavoi implica active in remedierea situatiei, dar prin introducerea unui personaj.

Jocul “De-a doctorul”

Alegerea temei de joc

Intr-un loc potrivit al salii de grupa, voi amenaja, pe langa alte numeroase spatii de joc, unul care poate sugera tema
respectiva: un colt sanitary cu ustensile, medicamente, retete, bancute si scaunele pentru “sala de asteptare”, un
birou si un scaun de “medic”, doua halate albe pentru “medic” si “asistenta”. Doi dintre copii isi asuma rolurile de
doctor si asistenta, imbracand halatele albe aflate in preajma lor.

Gruparea partenerilor si elaborarea mentala a planului jocului.

Integrandu-se in joc, educatoarea (in rol de asistenta) simuleaza o discutie la telefon cu cineva care se intereseaza de
programul doctorului la policlinica. Educatoarea isi schimba rolul initial. Devine si ea pacient, astfel ca ia loc in sala
de asteptare langa ceilalti pacienti deja aflati acolo. Asteapta sa fie poftita de catre asistenta. Cand aceasta se
intampla, intra in cabinet si dialogheaza cu doctorul:
“-Buna ziua!”
“-Buna ziua, ce va supara?”
“-Doresc sa ma consultati, caci nu ma simt bine….”

Actiunea jocului

Intra in cabinet un alt copil (pacient). Educatoarea intervine: “-Ai uitat sa saluti”. Doctorul continua discutia cu noul
pacient:
“-Ce te doare?”
“-Aici…(pacientul indica locul)
“-Da, ia sa vedem!” (doctorul vrea sa-l consulte , dar este intrerupt de un alt copil , care face remarca de a se spala
inaite sa-l examineze , caci asa a vazut el ca trebuie). Doctorul se conformeaza si incepe consultatia, apoi
concluzioneaza: “-Nu-i nimic grav. Doar te-ai lovit. Este o mica vanataie. O sa-ti treaca repede. Fii mai atent! Daca
te mai lovesti o data in acelasi loc, boala se va agrava. Am sa-ti scriu o reteta pentru a-ti procura medicamentele
necesare.” Copilul nu-i ingaduie medicului sa scrie, pana cand nu se spala din nou pe maini. Dupa aceea medical
scrie reteta:
“-Poftim reteta!”
“-Multumesc, la revedere.”
“-La revedere.”

Analiza jocului

O prima analiza se face atunci cand educatoarea constata ca jocul incepe sa-si piarda din farmec, cand intervine
monotonia, saturatia fata de tema respectiva. Educatoarea discuta cu doctoral, cu asistenta si cu pacientii care si-au
jucat rolurile. Li se sugereaza cum s-ar mai putea juca alta data “De-a doctorul”. Urmatoarea analiza se face in
prezenta tuturor copiilor din grupa, la sfarsitul etapei destinate activitatilor la alegere, cand sunt aduse in discutie
comportamente variate observate de educatoare si de copii in jocurile intreprinse in zona respectiva.