Competente de Comunicare PDF

0 COMPETENȚE DE COMUNICARE
COMPETENŢE DE
COMUNICARE
TOASTMASTERS
INTERNATIONAL
P.O. Box 9052 • Mission Viejo, CA 92690 • USA
Telefon: 949-858-8255 • Fax: 949-858-1207
www.toastmasters.org/members
©2011 Toastmasters International. Toate drepturile rezervate. Toastmasters
International, logo-ul Toastmasters International și toate celelalte mărci
înregistrate și drepturi de autor ale Toastmasters International sunt proprietatea
Toastmasters International și pot fi folosite doar cu acordul acesteia.
Rev. 9/2012 Articolul 255
MISIUNEA TOASTMASTERS INTERNATIONAL
Toastmasters International este o organizaţie mondială de vârf dedicată scopului de a face
comunicarea orală eficientă să devină o realitate în lumea întreagă.
Prin cluburile sale membre, Toastmasters International ajută oamenii să înveţe artele
vorbitului, ascultatului și gândirii – abilităţi vitale ce stimulează realizarea personală, dezvoltă
potenţialul de a conduce, promovează înţelegerea între oameni și contribuie la progresul
omenirii.
Din această misiune derivă implicit faptul că Toastmasters International își extinde
permanent reţeaua mondială de cluburi, oferind astfel din ce în ce mai multor persoane
beneficiile programelor sale.
MISIUNEA UNUI CLUB TOASTMASTERS

Misiunea unui club Toastmasters este aceea de a oferi un mediu de învăţare pozitiv și de suport
reciproc, prin intermediul căruia fiecare membru are oportunitatea de a-şi dezvolta abilităţile de
comunicare şi de conducere, toate acestea ducând la creşterea încrederii în sine şi la dezvoltare
personală și profesională.
PROMISIUNEA UNUI MEMBRU TOASTMASTERS

A fi membru Toastmasters înseamnă mai mult decât să te dedici dezvoltării tale personale.
Oricine devine membru al unui club Toastmasters îşi ia un angajament către club, către membrii
acestuia şi către Toastmasters International.
Promisiunea unui membru Toastmasters
Ca membru Toastmasters International și al clubului meu, promit...
Să vin regulat la întâlnirile clubului;

Să îmi pregătesc temeinic toate proiectele de comunicare și de conducere în
conformitate cu manualele Competenţe de Comunicare, Competenţe de
Conducere și Seria de Comunicare Avansată;
Să îmi pregătesc și să îmi îndeplinesc rolurile la întâlniri;
Să prezint colegilor evaluări constructive, care să îi ajute să se dezvolte;
Să ajut la menţinerea unei atmosfere pozitive și prietenoase în club, necesară
pentru ca membri să înveţe și să se dezvolte;
Să ajut clubul ca ofiţer atunci când mi se cere;
Să respect și să fiu politicos cu colegii de club și cu invitaţii;
Să aduc invitaţi la întâlnirile de club astfel încât aceștia să vadă beneficiile de a fi
membru;
Să respect și să aplic regulile și recomandările tuturor programelor educaţionale și
de recunoaștere ale Toastmasters International;
Să fiu onest și să mă comport după înalte standarde morale în toate activităţile
mele ce implică Toastmasters."
CUPRINS
Experienţa Toastmasters..................................................................................................... 4
Proiectul 1: Sparge Gheaţa!...............................................................................7
Proiectul 2: Organizează-ţi Discursul.......................................................11
Proiectul 3: Treci la Subiect..............................................................................17
Proiectul 4: Contează Cum o Spui...............................................................21
Proiectul 5: Limbajul Trupului.......................................................................26
Evaluează-ţi progresul, Partea 1.................................................................31
Proiectul 6: Varietatea Vocală........................................................................32
Proiectul 7: Studiază-ţi Subiectul................................................................36
Proiectul 8: Familiarizează-te cu Materialele Vizuale..................40
Proiectul 9: Convinge cu Elocvenţă............................................................45
Proiectul 10: Inspiră-ţi Publicul......................................................................50
Evaluează-ţi Progresul, Partea 2................................................................55
Proiect Avansat: Discursul Distractiv........................................................................57
Programul Educaţional Toastmasters......................................................................60
Cerinţele pentru Nivelurile Educaţionale..............................................................61
Alte Oportunităţi de Comunicare și Conducere...............................................63
Câte ceva despre Clubul Tău
Ședinţa de Club..........................................................................................................66
Rolurile și Responsabilităţile într-o Ședinţă...............................................67
Conducerea unui Club...........................................................................................76
Micul Ghid al Membrului Toastmasters..................................................................79
Propuneri de Subiecte de Discursuri.............................................................80
Discursurile Improvizate........................................................................................81
Cum să Introduci un Vorbitor.............................................................................81
Cum să Mulţumești unui Vorbitor...................................................................82
Evaluează-ţi Clubul..................................................................................................................83
Grila de Completare al Proiectelor..............................................................................85
Lista Completă a Manualelor din Seria de Comunicare Avansată.......86
EXPERIENŢA
TOASTMASTERS
S-ar putea să te simţi mai confortabil comunicând prin e-mail sau la telefon decât faţă în faţă cu
cineva. Este posibil ca vorbitul în faţa unor grupuri mari sau mici de oameni sau chiar cu o singură
persoană să te intimideze sau chiar să te înspăimânte. Totuşi, abilităţile bune de comunicare sunt
cruciale dacă vrei să ai succes. Liderii din corporaţii spun că abilitatea de a comunica verbal bine este
una din cele mai importante abilităţi pe care angajatorii le caută la candidaţii pentru un loc de
muncă. Firmele își doresc să angajeze persoane care se exprimă clar şi sunt sigure pe ele, persoane
care reușesc să convingă şi care se simt confortabil atunci când comunică cu oameni diferiţi, de la
persoane din conducerea firmelor până la operatorii de pe liniile de producţie.
Cele mai multe şcoli şi universităţi nu oferă acest tip de instruire. Toastmasters în schimb, da. Aici
vei învăţa cum să-ţi concepi, să-ţi exprimi, să-ţi vinzi ideile și chiar pe tine însuţi, cu calm și
transmiţând siguranţă. Îţi vei dezvolta abilitatea de a asculta şi de a analiza ideile celorlalţi, iar pe
parcurs îţi vei dezvolta și abilităţi de conducere.
Devenind membru al clubului tău, ai plecat într-o călătorie fascinantă ce-ţi va îmbunătăţi
semnificativ viaţa.
CUM FUNCŢIONEAZĂ?
Programul educaţional Toastmasters nu este similar cu ceea ce se întâmplă într-un colegiu, şcoală de
meserii sau într-un alt curs oficial de dezvoltare a abilităţilor de vorbit în public. Aici nu vei găsi
instructori, profesori sau săli de clasă. Nimănui nu i se notează prestaţia şi nici nu se dau teste. În
Toastmasters se învaţă studiind manualele, exersând şi ajutându-ne unii pe ceilalţi. Procesul de
învăţare se desfăşoară în club. Şedinţele de club sunt de fapt ateliere de lucru în care studiezi şi îţi
exersezi abilităţile de comunicare şi de conducere împreună cu ceilalţi colegi care se află acolo din
aceleaşi motive ca tine. Înveţi exersând şi observându-i pe ceilalţi.
În timpul şedinţelor de club, atunci când susţii discursuri de unu până la două minute pe
subiecte generale la secţiunea de Discursuri Improvizate, îţi vei dezvolta abilitatea de a “gândi rapid”.
Vei prezenta vorbitori, vei conduce şedinţe şi vei avea şi alte roluri ce-ţi vor oferi numeroase
oportunităţi de a exersa o mare varietate de tehnici de comunicare. Însă cea mai importantă
experienţă o vei acumula prin pregătirea şi prezentarea de discursuri bazate pe proiectele din acest
manual.
Acest manual conţine 10 proiecte de discursuri, fiecare fiind destinat dezvoltării graduale a
abilităţilor tale de vorbit în public. Fiecare proiect adaugă ceva nou la ceea ce ai învăţat anterior iar
recomandarea noastră este să îţi prezinţi proiectele în ordine crescătoare. Vei începe cu discursul în
care “Spargi Gheaţa”. Deoarece acesta va fi primul în faţa membrilor clubului, vei aborda un subiect
uşor – tu însuţi. În următoarele discursuri vei învăţa despre importanţa organizării, a scopului unui
discurs, folosirea cuvintelor potrivite, limbajul trupului şi varietatea vocală. Vei mai învăţa şi cum să-ţi
studiezi subiectul unui discurs, să folosești materiale vizuale, să convingi cu elocvenţă şi să-i inspiri pe
ceilalţi. Înainte să-ţi pregăteşti un discurs, citeşte cu atenţie fiecare proiect împreună cu Ghidul de
Evaluare de la final. Folosește acest manual ca un caiet de lucru: subliniază, scrie și adaugă notiţe pe
margini.
Cele mai multe discursuri vor avea o durată între cinci şi şapte minute. Astfel, vei avea timp
suficient pentru a-ţi dezvolta subiectul iar durata ședinţelor va fi rezonabilă. Însă principiile pe care le
înveţi într-un discurs de cinci până la şapte minute pot fi aplicate şi la unul oficial de 40 de minute sau
la un discurs improvizat de două minute. Vei învăţa să te exprimi cu încredere, claritate, convingere şi
entuziasm.
Un coleg sau o colegă te va evalua verbal şi în scris la fiecare discurs pe care îl prezinţi. Acesta își va
prezenta o opinie personală cu privire la discursul tău, scoţându-ţi în evidenţă punctele tari şi oferind
sugestii pentru îmbunătăţirea următorului tău discurs. Evaluările au un singur scop: să te facă să
vorbești mai bine în public. Mai târziu, pe măsură ce vei acumula mai multă experienţă, vei evalua și tu
discursurile celorlalţi.
Acest manual te învaţă elementele de bază ale vorbitului în public. După ce-l vei încheia, poţi
începe să-ţi şlefuieşti şi să-ţi dezvolţi în continuare abilităţile învăţate folosind manualele din Seria de
Comunicare Avansată, serie ce conţine 15 manuale, fiecare cu câte cinci proiecte de discursuri. Unele
se concentrează pe prezentări ce au legătură cu dezvoltarea carierei cum sunt relaţiile publice sau
discursurile tehnice, în timp ce altele abordează subiecte precum comunicarea interpersonală, umorul
sau folosirea povestirilor. Tu alegi manualele pe care vrei să le studiezi şi abilităţile pe care vrei să ţi le
dezvolţi.
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE CONDUCERE
În club nu vei învăţa doar abilităţi de comunicare. Când vei completa cele 10 proiecte din manualul
Competenţe de Conducere îţi vei dezvolta și abilităţi de conducere. Dacă vei activa ca ofiţer al clubului,
întocmind şi punând în aplicare planuri pentru a ajuta clubul să îndeplinească nevoile membrilor săi, îţi vei
dezvolta suplimentar și alte abilităţi. De asemenea, îţi vei putea completa programul Conducerea de Înaltă
Performanţă, lucrând la un proiect ce poate avea legătură cu viaţa ta personală sau profesională. Activând
în poziţii de conducere la alte nivele ale organizaţiei te va ajuta din nou să-ţi îmbunătăţeşti abilităţile de
conducere.
BENEFICIILE SUNT NUMEROASE
Nu numai că vei învăţa să vorbești bine în public şi să conduci, dar şi eforturile tale îţi vor fi recunoscute.
La orice şedinţă de club poţi prezenta un discurs care îţi va fi mai apoi recunoscut pentru finalizarea
acestui manual. Odată completate toate cele 10 proiecte vei primi distincţia Competent Communicator și
o diplomă pe care o poţi prezenta acasă sau la locul de muncă. Dacă doreşti, Toastmasters International va
trimite angajatorului tău o scrisoare în care îl va informa despre realizarea ta.
Dar acesta este doar începutul. Toastmasters oferă două direcţii de dezvoltare: una de comunicare în
care îţi dezvolţi abilităţile de vorbit în public și cealaltă de conducere în care îţi dezvolţi abilităţile de lider.
Când activezi pe direcţia de comunicare poţi atinge nivelurile Advanced Communicator Bronze,
Advanced Communicator Silver și Advanced Communicator Gold. Când ești activ pe direcţia de
conducere poţi atinge nivelurile Competent Leader, Advanced Leader Bronze şi Advanced Leader Silver.
Ce două direcţii nu se exclud una pe cealaltă. Poţi şi eşti încurajat să te dezvolţi simultan în ambele direcţii.
Cea mai importantă distincţie oferită de programul educaţional Toastmasters International este
Distinguished Toastmaster, distincţie care se acordă celor care au fost activi în ambele direcţii şi au atins
nivelurile Advanced Communicator Gold şi Advanced Leader Silver.
ŞI NU DOAR ATÂT!
De asemenea, Toastmasters oferă şi alte şanse pentru a învăţa să comunici şi să conduci mai bine, de la
concursurile de discursuri până la organizaţii care intermediază oportunităţi de vorbit în public.
În acest manual vei găsi referinţe către manuale, cărţi şi alte programe care îţi vor putea fi utile în
continuare în dezvoltarea abilităţilor tale de comunicare şi de conducere. Poţi achiziţiona aceste
materiale pe internet la www.toastmasters.org/shop.
CUM ÎNCEP?
Presupunem că deja ţi-ai dat seama cât de multe poţi face şi poţi învăţa în Toastmasters şi eşti
nerăbdător să începi. Dacă procedezi după cum urmează vei porni cu dreptul:
1. Cere-i vicepreşedintelui educaţie să-ţi găsească un mentor. Un mentor este un coleg deschis şi
cu experienţă care te va ajuta la primele discursuri şi-ţi va răspunde la întrebările pe care le vei avea
când începi să activezi în programul educaţional Toastmasters. Mentorul a fost și el cândva, la fel ca
tine acum, un membru nou şi ştie cât de important este ajutorul oferit cuiva aflat la început de drum.
2. Cere-i vicepreşedintelui educaţie să-ţi programeze primul discurs la Proiectul 1 din acest
manual, “Sparge Gheaţa!” Dacă agenda permite, cel mai probabil vei avea primul discurs la
următoarea şedinţă sau măcar îţi va fi încredinţat un alt rol care să necesite să vorbeşti în faţa
colegilor. Cu cât începi mai repede, cu atât vei învăţa mai rapid. De asemenea, cere vicepreşedintelui
educaţie să-ţi explice cum funcţionează un club, ce oportunităţi de învăţare există și care sunt
responsabilităţile tale ca membru. Veţi discuta împreună și despre obiectivele tale şi cum te poate
ajuta clubul să ţi le atingi.
3. Citeşte secţiunea „Despre Clubul Tău”. Această secţiune explică ce se întâmplă la o şedinţă de
club, rolurile pe care le poţi avea şi ce trebuie să faci pentru a le îndeplini. Vei învăţa astfel şi despre
ofiţerii clubului şi responsabilităţile lor.
4. Studiază online materialul „Evaluarea Eficientă” (articolul 202) pe www.toastmasters.org.
Fiecare discurs pe care îl prezinţi în club va fi evaluat de un alt coleg şi chiar și ţie ţi se va cere să
evaluezi discursurile şi rolurile de conducere ale altora. Evaluările sunt combustibilul de care toţi
membrii au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile și este important să ştii cum să oferi feedback.
Materialul Evaluarea Eficientă (Articolul 202) explică cum să evaluezi şi ce trebuie să faci cu evaluările
pe care le primeşti. După ce ai încheiat două sau trei proiecte de discurs, citeşte materialele Vocea Ta
(Articolul 199) şi Gesturile: Trupul Tău Vorbeşte (Articolul 201). Ambele te vor ajuta să-ţi dezvolţi
anumite abilităţi importante de vorbit în public.
5. La final, începe să-ţi pregăteşti primul discurs. Citeşte cu atenţie Proiectul 1, inclusiv Ghidul de
Evaluare şi lucrează împreună cu mentorul tău la crearea unui discurs despre tine. Pregăteşte-te
minuţios şi repetă-ţi de mai multe ori discursul. Pregătirea şi exersarea te vor ajuta să depăşeşti orice
emoţie ai avea şi te vor face un vorbitor mai bun, nu doar pentru acest prim discurs, ci și pentru
fiecare discurs pe care-l vei avea.
UN ULTIM GÂND
Mai mult de 4 milioane de oameni pot confirma că programul Toastmasters funcţionează, însă acesta dă
rezultate numai dacă te pregăteşti cu atenţie, participi activ şi vorbeşti în public cât mai des cu putinţă.
Dedică-te şi vei simţi beneficiile pe care ţi le doreşti în toate aspectele vieţii tale.
►PROIECTUL 1
REZUMAT:
La primul tău discurs va trebui să te
SPARGE GHEAŢA!
prezinți celorlalți membri ai
clubului și să le dai acestora câteva
informații despre tine, despre ce te
interesează și ce îţi doreşti. Repetă-
ți discursul în fața prietenilor sau a
membrilor familiei și fă tot posibilul Cu siguranţă ai auzit până acum discursuri susţinute de colegii din club și probabil ai
să ai contact vizual măcar cu câteva participat deja la secţiunea de discursuri improvizate. Acum ai șansa să ţii primul tău
persoane din public. Dacă dorești, discurs pregătit și să „spargi gheaţa”.
poți folosi notițe în timp ce
vorbeşti. Citește tot proiectul Cel mai bun mod de a începe să vorbeşti în public este să abordezi un subiect
înainte de a-ţi pregăti discursul. familiar – tu însuţi. Bineînţeles, acest subiect este prea vast pentru un discurs de 4-6
minute și trebuie să-l limitezi alegând trei sau patru aspecte interesante din viaţa ta
OBIECTIVE: care să le ofere celorlalţi membri o perspectivă asupra ta şi informaţii despre tine. De
Să începi să vorbești în fața unui
public.
exemplu, poţi vorbi despre locul nașterii, educaţia sau familia ta. Poţi spune cum ai
Să-ţi descoperi atât abilitățile pe ajuns să te ocupi cu ceea ce faci astăzi și să povesteşti despre ceea ce îţi doreşti să
care le ai deja cât și pe cele pe realizezi în viaţă. Sau poţi explica cum ţi-a afectat viaţa o întâmplare din tinereţe. De
care trebuie să ţi le dezvolţi. exemplu, o persoană purta diferite pălării în timp ce vorbea despre viaţa sa: o șapcă
Durata: Între 4 și 6 minute
de șofer atunci când vorbea despre cum își ducea copiii cu mașina la diferite
activităţi, casca de pompier atunci când vorbea de crizele cu care se confruntă zilnic
la serviciu și cea de bucătar, atunci când povestea despre pasiunea ei pentru gătit.
Odată ce ai în minte ideile de bază ale discursului, construieşte cu ajutorul lor o
poveste, exact aşa cum le-ai spune unor prieteni. Vorbeşte despre experienţele tale
personale semnificative sau importante. Cu cât ești mai personal, cu atât mai
apropiată va fi relaţia dintre tine și public.
INTRODUCERE, CUPRINS ŞI ÎNCHEIERE
Ca orice povestire bună, discursul are nevoie de o introducere și o încheiere clară.

Creează o introducere interesantă care să capteze atenţia publicului. Dacă este
necesar memoreaz-o și folosește-o chiar dacă exact înainte de a-ţi începe discursul
îţi vine în minte o idee mai bună. Apoi concepe-ţi o încheiere bună și de asemenea
memoreaz-o.
O introducere și o concluzie bine memorate te ajută să începi și să închei
discursul cu ușurinţă și încredere. În orice discurs este bine să alegi câteva idei
principale (3 sau cel mult 4) pe care să le ilustrezi cu ajutorul exemplelor, povestirilor
sau anecdotelor. Dacă pur și simplu enunţi o idee iar apoi continui,
O introducere și o concluzie
majoritatea publicului nu va înţelege ce vrei să spui. Prezintă o idee,
memorate îţi dau posibilitatea
spune-o din nou cu alte cuvinte, ilustreaz-o cu exemple, povestiri
să începi și să închei discursul
sau anecdote, iar apoi, pentru a fi înţeles bine, zi-o încă o dată.
cu ușurinţă și transmiţând
Învaţă această tehnică foarte utilă. Alege-ţi cu grijă ideile și
publicului încredere.
exemplele. Prea multă informaţie poate copleși publicul.
Dacă crezi că ai nevoie de notiţe, scrie pe un bileţel pe care-l să-l ai undeva la
îndemână o scurtă structură a discursului. Folosește-le doar atunci când ai neapărată
nevoie. Aminteşte-ţi: nu citești, ci vorbești. Mulţi încep prin a-şi scrie
tot discursul pe hârtie, pe care mai apoi îl împart în părţi, fiecare parte având asociat un cuvânt
cheie. La final, le scriu pe bileţelul cu notiţe doar pe acestea.
PREGĂTEŞTE-TE BINE
Discursul este acum gata însă tu ești pregătit să-l prezinţi? Repetă-l până ce te-ai obișnuit cu el.
Nu este nevoie să memorezi cuprinsul deoarece știi deja totul despre subiect. După cum am
spus mai devreme, ar trebui să memorezi doar introducerea și încheierea.
Susţine-ţi discursul în faţa unui membru al familiei, unui prieten sau a mentorului tău din
club. Cere-le opinia pentru că s-ar putea să-ţi ofere sugestii utile. Dacă ai posibilitatea,
înregistrează-ţi audio discursul, ascultă-l cu atenţie și fă îmbunătăţirile necesare. Înregistrarea
este una din cele mai bune metode pentru a-ţi îmbunătăţi abilităţile de vorbit în public.
În loc să te gândești la această prezentare ca la un discurs, privește-o ca pe o discuţie între
prieteni în care oferi informaţii de interes pentru ceilaţi. Nu-ţi fie frică de public. Și ei au trăit
aceleași emoţii pe care tu le ai acum. Publicul vrea ca tu să reușești și este dornic să te ajute!
Aspectul fizic și ţinuta sunt importante. Aranjează-te și îmbracă-te potrivit. Când arăţi bine te
simţi bine în pielea ta. Astfel, vei uita de felul cum arăţi și te vei concentra pe discurs. Îţi va crește
și încrederea în tine deoarece știi că ai făcut deja o primă impresie bună.
PREZENTAREA DISCURSULUI
După ce ţi-ai scris și repetat discursul, relaxează-te. Nervozitatea este ceva normal pentru orice
vorbitor în public, indiferent de experienţa lui sau a ei. De fapt, poţi redirecţiona această energie
emoţională să lucreze pentru tine adăugând entuziasm prezentării. Nimeni nu-ţi va observa
tremurul ușor din voce, iar acesta va dispărea oricum pe măsură ce devii treptat absorbit de
discurs (La pagina 79 găseşti informaţii suplimentare despre controlul emoţiilor).
În timp ce eşti prezentat, trage adânc aer în piept și expiră încet. Astfel vocea îţi va fi clară și
naturală. Începe prin a-ţi întoarce privirea spre Toastmaster, spunând:
Nu-ţi fie frică de cei din „domnule (sau doamnă) Toastmaster,” apoi întoarce-te spre public rostind:
public. Gândește-te la ei „Doamnelor și domnilor...” sau „Dragi membri și invitaţi...” Fă apoi o pauză
ca la niște prieteni care scurtă și începe cu introducerea memorată.
vor să ai succes și sunt În timp ce vorbești menţine contactul vizual cu persoane diferite din
dornici să te ajute. public, mai întâi privind direct la cineva pentru câteva secunde, apoi
mutându-ţi privirea la altcineva, astfel încât publicul să se simtă inclus în
discurs. Din când în când mai trage câte un ochi și la semafor. Dacă în timp ce vorbești apare
culoarea roșie, treci ușor la concluzie și încheie rapid. De fiecare dată când vorbești respectă
timpul alocat în agendă.
Nu te gândi prea mult acum la ce să faci cu mâinile. Lasă-le întinse pe lângă corp dacă acest
lucru te face să te simţi mai confortabil. Mai târziu vei avea posibilitatea să exersezi și gesturile.
Încheie cu concluzia memorată. Unii spun „mulţumesc” la final pentru a anunţa că au
terminat, însă acest lucru nu este necesar. În schimb, după ce-ţi termini încheierea, înclină-ţi ușor
capul spre Toastmaster și spune: „Domnule (sau doamnă) Toastmaster” și bucură-te de aplauze.
EVALUAREA DISCURSULUI
După ce ai terminat probabil că vei începe să te auto-evaluezi chiar înainte să ajungi înapoi la loc. Poate vei
crede că ai omis câteva lucruri importante. Orice vorbitor simte la fel. Felicită-te pentru susţinerea primului
discurs apoi notează ce ai făcut bine și ce vrei să îmbunătăţești pentru a-ţi face următorul discurs şi mai bun.
Pentru a-ţi completa auto-evaluarea, un membru cu experienţă din club a fost numit pentru a te evalua.
Înainte de începutul întâlnirii, înmânează-i acest manual evaluatorului pentru ca acesta să-ţi completeze
pagina de evaluare de la finalul proiectului. Astfel, îţi poţi urmări progresul. Dacă vrei ca evaluatorul să fie
atent la ceva specific asigură-te că l-ai informat dinainte de acest lucru.
După terminarea ședinţei, cere-le și celorlalţi membri părerea (unii pot să-ţi dea evaluări pe care le-au
scris deja în timpul întâlnirii). Poate că nu toate îţi vor fi utile însă ar trebui să le iei pe toate în considerare, cu
atenţie. Nu uita că fiecare evaluare este o opinie a cuiva despre cum ai fost tu perceput și cum ţi-a fost
văzută prezentarea. Aceste opinii te pot ajuta, însă nu întotdeauna.
DE VERIFICAT
De fiecare dată când ai discurs adu acest manual cu tine la şedinţă.
Analizează-ţi discursul împreună cu mentorul.
Discută cu evaluatorul orice aspect care necesită atenţie sporită, înainte de a prezenta discursul.
Înainte de a vorbi înmânează evaluatorului acest manual pentru ca acesta să-ţi poată scrie evaluarea.
După completarea fiecărui proiect de discurs cere vicepreședintelui educaţie să semneze Grila de
Completare a Proiectelor de la finalul acestui manual. În acest fel îţi vei înregistra oficial progresul
spre nivelul Competent Communicator.
Nu te descuraja dacă evaluatorul tău nu a înţeles exact ce ai vrut să faci. Evaluatorii au şi ei niveluri
diferite de experienţă în vorbitul în public iar evaluarea unui discurs se învaţă, la fel ca vorbitul în
public, exersând.
Citește materialul Evaluarea Eficientă (Articolul 202), dacă nu ai făcut deja acest lucru. Te va ajuta să
înţelegi ce să faci ca să te alegi cu cât mai multe din programul educaţional Toastmasters.
GHID DE EVALUARE PENTRU SPARGE GHEAŢA!
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: În acest prim discurs noul membru se prezintă clubului și începe să vorbească în
faţa unui public. Discursul va trebui să aibă o introducere, un cuprins și o încheiere bine definite. Vorbitorul a
fost sfătuit să folosească notiţe dacă este necesar și să nu-și facă griji în privinţa gesturilor. Încurajează-l și
scoate-i în evidenţă punctele tari, iar lucrurile care trebuie îmbunătăţite spune-le cu amabilitate și blândeţe.
Încearcă să-l faci să-și dorească cu nerăbdare următorul discurs. Evaluarea ar trebui să-l ajute să se simtă
fericit că a devenit membru Toastmasters și că a prezentat discursul. Pe lângă evaluarea verbală, te rugăm să
răspunzi în scris la următoarele întrebări.
Care sunt punctele tari pe care vorbitorul le are deja?
Cât de bine a reuşit să-l cunoască publicul pe vorbitor?
Discursul a reflectat o pregătire corespunzătoare?
Persoana a vorbit clar? Discursul a fost auzit?
Discursul a avut o introducere, un cuprins și o încheiere bine definite?
Fă câteva observaţii privind folosirea notiţelor.
Ce ar fi putut face diferit vorbitorul pentru ca discursul să fie mai bun?
Ce ţi-a plăcut la discurs?
►PROIECTUL 2
REZUMAT:
Buna organizare a unui discurs este
ORGANIZEAZĂ-ŢI
DISCURSUL
esențială pentru ca publicul să
poată urmări şi să înțeleagă o
prezentare. Trebuie să-ţi găsești
timpul necesar pentru a-ţi ordona
ideile. Poți să-ţi organizezi discursul
folosind câteva metode; alege-o pe
cea care care se potrivește cel mai
Ai prezentat primul tău discurs pregătit, ai participat la secţiunea de discursuri
bine subiectului abordat. improvizate și ai avut şi alte roluri din cadrul şedinţei. Acum eşti gata să te
Introducerea trebuie să capteze concentrezi pe structurarea unui discurs de impact.
atenția publicului, cuprinsul trebuie Atunci când vorbești în public rolul tău este să le transmiţi celorlaţi ideile şi
să sprijine ideea pe care dorești s-o
transmiți, iar concluzia trebuie să
câteodată să-i convingi să treacă la acţiune. Publicul va fi mult mai receptiv la ceea
sublinieze mesajul discursului şi în ce vrei să transmiţi dacă îţi rezervi timpul necesar pentru a-ţi structura logic ideile.
același timp să fie memorabilă. Discursurile bine organizate au câteva beneficii pentru public. Iată-le:
Tranzițiile între subpuncte ar trebui
să fie ușoare.
Sunt ușor de înţeles. Publicul vrea să știe despre ce vorbești şi mesajul pe
OBIECTIVE: care încerci să îl transmiţi. Un discurs bine organizat te ajută să faci exact
Alege o structură potrivită care
să le permită celor din public să
acest lucru.
te urmărească ușor şi să-ţi Sunt ușor de amintit. Un discurs bine organizat face publicul să identifice
înțeleagă discursul.
şi să reţină mai bine ideile prezentate.
Mesajul discursului trebuie să fie
clar și ilustrat prin exemple, Sunt mai credibile. Cei care își alocă timp pentru a-și pregăti cu atenţie un
statistici, anecdote, povestiri discurs sunt percepuţi ca fiind mai competenţi şi mai de încredere decât cei
etc. care să-l susțină direct.
Folosește tranziții potrivite care au prezentări incoerente şi dezorganizate.
atunci când treci de la o idee la Sunt mai plăcute. Publicul apreciază discursurile atent lucrate, care te
cealaltă.
Creează-ți o introducere şi o conduc pas cu pas de la un început spre un sfârșit.
concluzie de impact.
Organizându-ţi discursul te ajuţi indirect şi pe tine. Când îţi planifici ideile şi ordinea
în care vrei să le prezinţi va fi mai puţin probabil să uiţi ceva iar prezentarea va fi mai
eficientă.
ALEGEREA SUBIECTULUI
Primul pas în crearea unui discurs este să stabilești despre ce vrei să vorbești. Uneori,
celor aflaţi la început de drum le este dificil să facă acest lucru. Lumea este plină de
posibile subiecte de discursuri. Provocarea este să-l alegi pe cel mai bun pentru tine
şi pentru public. Găsirea unui subiect potrivit nu necesită abilităţi speciale sau multe
ore de căutare sau gândire. De exemplu, ia în considerare:
Discuţii pe care le-ai avut recent cu prieteni sau colegi de serviciu

Articole din ziare sau reviste care ţi-au trezit interesul
Experienţa ta în anumite domenii – imobiliare, scris, calculatoare personale
etc.
Situaţii de zi cu zi - cumpărături, navetă, relaţii de familie
Oricare dintre ideile de mai sus poate genera subiecte de discurs.
Pe măsură ce vei acumula experienţă vei întâlni situaţii care te vor face să-ţi spui: „Ce subiect
bun de discurs!” Notează și strânge toate aceste idei iar mai târziu, foloseşte-le.
Vei găsi mai multe sugestii pentru alegerea subiectelor de discurs în Anexă şi în modulul
„Alege-ţi Subiectul Discursului”, (Articolul 274) din seria Cum să vorbești mai bine în public.
Ai grijă ca subiectul să nu fie prea general. De exemplu, în loc să vorbești despre sport – un
subiect foarte general – concentrează-te pe un subiect cum ar fi sportul pentru copii sau, mai
specific, gimnastica pentru copii. Vei vorbi doar câteva minute şi vei avea nevoie de tot timpul
disponibil pentru a dezvolta un singur aspect dintr-un subiect larg. Asigură-te că subiectul ales
este oportun şi relevant pentru public.
După ce ştii subiectul principal, stabileşte ce puncte vrei să atingi. De exemplu, dacă tema
aleasă este sportul pentru copii, vrei să convingi ascultătorii că adulţii fac sportul pentru copii
prea competitiv? Vrei să-i binedispui pe cei din faţa ta cu poveşti amuzante despre echipa de
fotbal a copilului tău?
CONCEPE-ŢI O STRUCTURĂ
Următorul pas în pregătirea discursului este să-ţi ordonezi logic ideile într-o secvenţă care te va
ajuta să-ţi atingi obiectivul. Nu există o metodă universal valabilă de organizare a unui discurs. În
schimb există câteva modalităţi diferite de organizare iar metoda pe care o alegi depinde adesea
de subiectul ales sau de obiectivul tău.
Cronologic. Subiectul este structurat cronologic. De exemplu, într-un discurs despre
sărbătorirea centenarului oraşului tău, poţi începe cu detalii despre fondarea acestuia, apoi cu
informaţii despre dezvoltarea lui în timp și la final poţi termina cu prezentarea situaţiei actuale.
Sau poţi descrie paşii unui proces, ca de exemplu un discurs despre cei 5 paşi de urmat în
schimbarea carierei.
Spaţial. Acest tip de discurs urmăreşte o direcţie spaţială. De exemplu,
Alege ca fundament pentru într-un discurs despre proiectarea unei grădini cu flori poţi vorbi la început
cuprinsul discursului cele mai despre florile mici din faţă, apoi despre florile ceva mai înalte din mijloc și
importante trei informaţii sau la final despre florile înalte, potrivite pentru partea din spate.
idei care ilustrează cel mai Cauzal. Acest tip de discurs prezintă relaţii de tip cauză/efect. De
bine mesajul pe care vrei să-l multe ori efectul este discutat la început iar cauza la final. Un discurs
transmiţi. despre uragane care descrie cum se formează acestea şi distrugerile
provocate de ele se potrivește acestui model de organizare.
Comparativ. Compară şi contrastează idei sau planuri diferite, de obicei pentru a convinge
publicul că ideea propusă este mai bună. De exemplu, într-o prezentare în faţa directorilor
companiei tale, poţi compara două propuneri referitoare la un produs nou cu scopul de a-i
convinge că una dintre ele este mai bună decât cealaltă.
Structurat pe tematici. Acest tip de discurs împarte subiectul principal în idei secundare.
De exemplu, într-un discurs despre realizarea unui program radio poţi vorbi despre trei tipuri
diferite de emisiuni: muzică, ştiri şi dezbateri.
Problemă-soluţie. Prezinţi o problemă care trebuie să fie rezolvată şi o soluţie la aceasta.
Acest tip de organizare este eficient dacă încerci să motivezi publicul să acţioneze într-un anumit
fel sau altul. De exemplu, un discurs ce descrie efectul poluării apelor asupra oamenilor şi a
mediului înconjurător se potriveşte acestei structuri, cu condiţia ca acesta să prezinte sursele de
poluare a apei din oraşul tău şi să descrie cum poate fi aceasta oprită.
CREEAZĂ-ȚI INTRODUCEREA
La Proiectul 1 ai învăţat că orice discurs are o introducere, un cuprins şi o încheiere.

Introducerea trebuie să capteze imediat atenţia publicului şi să-i transmită acestuia despre ce
vrei să vorbești. Iată niște exemple de tipuri de introduceri recomandate:
O întrebare surprinzătoare sau o afirmaţie provocatoare sau sfidătoare

Un citat, o ilustraţie sau o povestire potrivită
Prezentarea unui obiect sau a unei imagini
O generalizare care atrage atenţia şi face legătura cu subiectul discursului
Evită folosirea următoarelor tipuri de introduceri nepotrivite:
O scuză
O povestire sau o glumă care nu are legătură cu subiectul discursului
O afirmaţie obişnuită spusă într-un mod banal
O afirmaţie sau o povestire interminabilă sau care progresează încet
O întrebare clişeu, cum ar fi: “Te-ai gândit vreodată să...?”
SCHIŢEAZĂ-ŢI CUPRINSUL
Cuprinsul reprezintă partea principală a unui discurs şi este formată din informaţiile şi Subpunctele clarifică sau
ideile pe care vrei să le prezinţi. Volumul de informaţii pe care îl poţi include este susţin ideile principale ale
limitat de timpul disponibil şi de cât de mult poate reţine publicul. Cei mai mulţi pot unui discurs. Materialele
reţine trei până la cinci informaţii sau idei principale. Pentru un discurs de 5 - 7 suport sprijină suplimentar
minute, trei informaţii sau idei sunt de ajuns. aceste subpuncte.
Ce vrei să transmiţi în discurs? Poate îţi este util să scrii pe cartonașe mici tot ceea
ce este legat de subiectul discursului folosind câte un cartonaș și scriind câte o propoziţie per idee
sau informaţie. Alege dintre ele pe cele mai importante trei și include-le în discurs, apoi aranjează-le
în ordinea în care vor susţine cel mai bine mesajul pe care vrei să-l transmiţi.
De exemplu, dacă ai un discurs despre beneficiile consumului de fructe şi legume poţi alege
următoarele trei puncte principale:
1. Mâncând fructe şi legume oferi corpului tău nutrienţii necesari funcţionării.

2. Mâncând fructe şi legume te protejezi împotriva efectului îmbătrânirii.
3. Mâncând fructe şi legume reduci riscul de cancer şi al bolilor de inimă.
Următorul pas în cristalizarea cuprinsului este să dezvolţi câteva subpuncte pentru fiecare punct
important. Un subpunct clarifică, subliniază sau exemplifică ideile sau informaţiile prezentate.
Acestea fac discursul mai interesant şi ajută publicul să-şi aducă aminte ideile şi informaţiile
importante. De exemplu, un subpunct pentru unul dintre punctele de mai sus poate fi:
“Ele conţin carbohidraţi, proteine şi grăsimi pe care corpul le utilizează în producerea energiei sau în
regenerarea celulelor.”
Fiecare subpunct este urmat de materiale suport. Acestea pot fi:
Statistici. Statisticile sunt metode de prezentare numerică a informaţiilor referitoare la

întâmplări, fapte și evenimente.
Mărturii. Citate sau opinii ale persoanelor cu experienţă într-un domeniu relevant.
Exemple, povestiri sau anecdote. Acestea sunt de obicei relatări ale unor evenimente
prin care ai trecut tu, alte persoane pe care le cunoşti sau despre care ai citit.
Materiale vizuale. Acestea pot fi diagrame, grafice, imagini, modele sau alte obiecte.
(Mai multe informaţii despre folosirea materialelor vizuale în discursuri poţi găsi la
Proiectul 8)
Fapte. Faptele sunt informaţii ce pot fi verificate.
Orice metodă ai alege, ai grijă să se potrivească cu ideea pe care doreşti s-o scoţi în evidenţă.
CONCLUZIA
Concluzia este ultima șansă pe care o ai ca să-ţi transmiţi mesajul şi ideile principale într-o
manieră care va ajuta publicul să le reţină. Încheierea trebuie să sublinieze din nou ideile
principale ale discursului şi să lase publicului o impresie de durată. Dacă discursul a fost unul
informativ, poţi încheia cu un rezumat al ideilor prezentate în cuprins. Dacă prin discurs ai
convins sau ai motivat publicul să acţioneze într-un anumit fel, poţi sugera acestuia la final ce să
facă concret. În acest ultim caz poţi încheia discursul cu o afirmaţie, de exemplu o provocare
lansată celor din faţă, cu o întrebare, o anecdotă sau cu un citat.
În timp ce închei discursul s-ar putea să-ţi amintesti că ai uitat să spui ceva. Rezistă tentaţiei
de a vorbi acum despre acest lucru fiindcă, dacă o faci acum la final, poate crea confuzie în
minţile celor din faţă. De asemenea, nu-ţi cere scuze pentru ce ai făcut sau nu ai făcut, sau
pentru ce ai spus sau nu în timpul prezentării. Încheie discursul în forţă şi cu încredere.
EXEMPLU DE REZUMAT
Mai jos ai un rezumat al unui discurs ce conţine trei puncte principale.
A. Introducere
1. Captează atenţia publicului
2. Introduce tema discursului
B. Cuprins
1. Punct principal
a. Subpunct
b. Material suport
2. Punct principal
a. Subpunct
b. Material suport
3. Punct principal
a. Subpunct
b. Material suport
C. Încheiere
1. Trecere în revistă sau rezumat
2. Îndeamnă publicul să acţioneze sau fă o afirmaţie memorabilă
FII ATENT LA TRANZIŢII
Atunci când trecem ușor de la un punct la altul publicul trebuie ajutat să înţeleagă. Tranziţiile sunt
responsabile de acest lucru, ajutându-i pe cei din faţă să urmărească ideile prezentate şi să înţeleagă
legăturile dintre ele. Acestea se folosesc de obicei când trecem:
de la introducerea unui discurs la cuprins lui

de la un punct principal la un subpunct
de la un subpunct la un material suport
de la un material suport la un alt punct principal
de la ultimul material suport la încheiere.
Tranziţiile pot fi cuvinte, fraze, afirmaţii sau întrebări. Exemple de cuvinte folosite pentru tranziţii: după, de
asemenea, dar, prin urmare, luaţi în considerare, la final, în loc de, mai târziu, între timp, în plus, următorul,
apoi, însă. Iată și câteva expresii folosite în tranziţii: în conformitate cu, prin urmare, de exemplu, în plus, să
începem cu, mai important, aceasta înseamnă, a exemplifica. Câteva propoziţii sau întrebări folosite în
tranziţii sunt: ”Dacă acest program este atât de valoros, atunci de ce este respins de toţi?”, “Trebuie să luăm
în considerare trei lucruri în dezvoltarea acestui nou produs. Primul este... Al doilea este... Al treilea este...”
CE AI DE FĂCUT
În acest proiect ne vom concentra pe buna organizare a unui discurs.
Alege o structură potrivită subiectului ales, care permite publicului să te urmărească uşor şi să-ţi
înţeleagă discursul.
Conturează-ţi clar mesajul; punctele principale, subpunctele şi materialele suport
trebuie să-ţi sprijine mesajul și să-l scoată în evidenţă.
Pentru tranziţii folosește cuvinte, fraze, afirmaţii sau întrebări potrivite pentru a trece ușor de la o
idee la cealaltă.
Concepe-ţi o introducere şi o încheiere de impact. Ar putea fi util să le memorezi pe amândouă
aşa cum ai procedat și la Proiectul 1.
În pregătirea și repetarea acestui discurs ia în considerare și sugestiile primite la evaluarea pentru
discursul de la Proiectul 1.
Pentru mai multe informaţii despre organizarea unui discurs citeşte prezentarea Organizează-ţi Discursul
(Articolul 276) din seria Cum să vorbeşti mai bine în public. În timpul pregătirii acestui discurs aruncă o
privire și pe lista de la finalul Proiectului 1.
GHID DE EVALUARE PENTRU ORGANIZEAZĂ-ŢI DISCURSUL
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul are de prezentat un discurs structurat în așa fel încât publicul poate
observa un scop clar definit. Discursul include o introducere, un cuprins şi o încheiere; informaţii sau idei
principale; materiale suport potrivite și tranziţii ușoare între informaţii şi idei. Pe lângă evaluarea verbală eşti
rugat să completezi formularul de mai jos notând fiecare criteriu de evaluare şi oferind, acolo unde este
cazul, observaţii sau recomandări specifice de îmbunătăţire.
5 = Excelent
4 = Peste nivelul obișnuit
3 = Satisfăcător
2 = Poate fi îmbunătăţit
1 = Necesită îmbunătăţiri
CRITERIU NOTĂ COMENTARII/SUGESTII
Valoarea discursului 5 4 3 2 1
(Interesant, relevant pentru public)
Pregătirea 5 4 3 2 1
(Aprofundarea subiectului, repetarea)
Organizarea 5 4 3 2 1
(Logică, clară)
Introducerea 5 4 3 2 1
(Captivantă, a introdus subiectul)
Cuprinsul 5 4 3 2 1
(A fost cursiv, materialele suport au fost
potrivite )
Concluzia 5 4 3 2 1
(De impact)
Tranziţiile 5 4 3 2 1
(Potrivite, utile)
►PROIECTUL 3
REZUMAT:
Fiecare discurs trebuie să aibă un
TRECI LA SUBIECT
scop general şi unul specific.
Scopul general poate fi să informezi,
să convingi, să distrezi sau să inspiri.
Scopul specific este ceea ce-ți
dorești să facă publicul după ce ţi-a În timp ce pregătești un discurs trebuie să îţi fie foarte clar ce dorești să facă sau să
ascultat discursul. Odată stabilit
scopul general şi cel specific îți va fi știe publicul la finalul lui. Orice discurs trebuie să aibă un scop. O dată ce știi care
ușor să-ţi organizezi discursul. De este acesta, toate celelalte decizii legate de discurs – ce informaţii să incluzi,
asemenea, vei avea mai multă organizarea şi prezentarea – sunt ușor de făcut, pentru că le evaluezi prin prisma a
încredere în tine, deci vei fi mai
convingător, mai entuziast şi mai
cât de mult te ajută în atingerea scopului.
sincer. Bineînțeles, cu cât este mai Există două tipuri de scopuri: scop general şi scop specific.
bine organizat discursul, cu atât este
mai probabil să-ți atingi obiectivele. SCOPUL GENERAL
OBIECTIVE:
Alege subiectul discursului şi Scopul general reprezintă intenţia principală a unui discurs. Majoritatea discursurilor
stabilește scopul general şi cel au unul dintre următoarele patru scopuri generale:
specific. Să informeze. Prezinţi un discurs de informare atunci când vrei ca publicul să
Structurează-ți discursul în așa fel
încât să îți atingi cel mai bine
înveţe ceva nou, să-şi dezvolte o abilitate nouă sau să înveţe mai multe despre un
aceste scopuri. subiect despre care știa deja ceva. Toate prelegerile, informările şi demonstraţiile
Asigură-te că introducerea, practice sunt discursuri informative.
cuprinsul şi încheierea te ajută să- Să convingă. Un discurs de convingere are ca scop schimbarea atitudinilor şi
ți atingi scopurile.
Transmite sinceritate şi convingerilor publicului, sau convingerea acestuia să accepte sau să aprobe punctul
convingere şi controlează-ţi tău de vedere. Prezentările de vânzări sau discursurile din campaniile electorale
eventualele emoții. reprezintă exemple clasice de discursuri de convingere.
Străduieşte-te să nu folosești
notițe.
Să binedispună. Un discurs care dorește să distreze, încearcă să amuze sau să
Durata: Între 5 și 7 minute producă bucurie, veselie publicului. Discursurile umoristice sunt cele mai evidente
exemple. Totuși, orice discurs poate fi distractiv fără a ne face să râdem cu gura până
la urechi pur şi simplu incluzând anecdote, ca de exemplu un discurs despre ceva
neobișnuit ce ţi s-a întâmplat când erai într-o călătorie de afaceri.
Să inspire. Discursurile care inspiră cer publicului să atingă obiective sau
idealuri nobile sau să-şi atingă potenţialul maxim. Ele se bazează pe emoţii şi
sentimente. Un discurs de absolvire este un exemplu tipic de discurs care
intenţionează să inspire.
Probabil că aţi ascultat cândva un discurs care părea că are două scopuri: de
exemplu un discurs informativ care era şi amuzant pentru că se relatau și câteva
povestiri haioase. Dacă folosim umor nu însemnă că discursul are două scopuri
generale. Scopul discursului a fost să informeze dar s-a folosit și umorul pentru a
transmite mai bine mesajul. Totuși, este posibil ca un discurs să aibă două scopuri,
însă nu este recomandat. Timpul pe care-l ai la dispoziţie este limitat, iar acest lucru
face dificilă atingerea eficientă a două scopuri. De asemenea, publicul ar putea fi
copleșit şi confuz atunci când i se prezintă prea multă informaţie.
SCOPUL SPECIFIC
Să presupunem că intenţionezi să prezinţi un discurs informativ despre

reamenajarea casei. Subiectul este unul foarte amplu şi s-ar putea să ai dificultăţi în
a-l prezenta în 5-7 minute sau chiar în jumătate de oră. Reducând scopul general la unul
specific, mai clar definit, prezentarea va fi mai practică şi mai ușor de gestionat, acest lucru fiind
benefic inclusiv pentru public.
Scopul specific este o afirmaţie ce poate fi pusă într-o propoziţie, despre ce vrei să realizezi
cu ajutorul discursului. Această afirmaţie trebuie să îndeplinească 3 cerinţe:
1. Să fie formulată din punctul de vedere al publicului. Ce vrei ca publicul să fie capabil
să facă după ce ascultă discursul?
2. Să fie specifică. Formularea scopului specific trebuie să fie precisă.
3. Să fie realizabilă. Scopul specific trebuie să fie realist şi posibil de atins.
Scrie scopul specific din punctul de vedere al publicului. În loc să spui că scopul este “să
informez publicul despre redecorarea casei”, ai putea spune “După ce publicul îmi va auzi
discursul, acesta va fi capabil să identifice cei 5 pași de urmat pentru angajarea unei firme bune
de decoraţiuni”. Într-un discurs persuasiv scopul specific poate fi: “După ce-mi va asculta
discursul, consiliul local al orașului va aproba propunerea de a construi un centru de artă”.
Fii atent să păstrezi un scop specific rezonabil: “După ce-mi va asculta discursul publicul va
putea să repare o bicicletă” nu este o afirmaţie realistă. Iată o formulare mai bună: “după ce-mi va
asculta discursul, publicul va fi capabil să facă două lucruri simple de întreţinere care le va
menţine bicicletele în stare bună de funcţionare.”
Scopul specific trebuie să fie clar şi concis. Notează-l și fiind atent la verbele pe care le
folosești. Dacă ai un discurs informativ, scopul specific poate include verbe ca “a compara”, “a
identifica”, “a numi”, “a pregăti”, “a analiza” şi “a enumera”, în timp ce scopul unui discurs
persuasiv poate include verbe precum “a cumpăra”, “a contribui”, “a se alătura”, “a oferi” şi “a
vota". Evitaţi să folosiţi cuvinte precum “a ști”, “a înţelege”, “a recunoaște” şi “a fi
Scopul general este conștient de” – sunt vagi şi nu pot fi ușor măsurate. Scopul specific trebuie să fie
intenţia principală a astfel formulat încât după finalul discursului să poţi chiar testa publicul pentru a
discursului tău – să vedea dacă ţi l-ai atins.
informezi, să convingi, să O dată ce ţi-ai scris scopul specific poţi decide ce puncte principale vrei să
amuzi sau să inspiri. atingi, informaţiile şi ideile care le susţin cel mai bine şi cea mai potrivită structură
de discurs pe care să o folosești. Câteodată vei fi tentat să te abaţi de la subiect.
Asigură-te că doar punctele principale şi informaţiile şi ideile care contribuie direct la scopul
specific al discursului sunt incluse în acesta.
În timp ce îţi scrii discursul ţine cont de acest scop. Publicul vrea să știe despre ce vei vorbi,
deci la începutul discursului spune-le pe scurt despre ce va fi vorba. Cuprinsul discursului trebuie
să ofere informaţia pe care ai promis-o la început, iar concluzia trebuie să recapituleze ceea ce
tocmai le-ai povestit. Cam pe când ai ajuns la concluzia prezentării publicul trebuie să poată
formula într-o singură propoziţie scopul specific al discursului.
FII SIGUR PE TINE
În proiectul 2 ai învăţat despre importanţa organizării unui discurs. Știind care este scopul
specific şi fiind capabil să-ţi organizezi eficient discursul pentru a-ţi atinge acest scop, ai un mare
avantaj: devii mai încrezător în forţele proprii. Când îţi este clar ce dorești să obţii cu prezentarea
şi prin ce metodă, te vei simţi mai bine şi mai încrezător în tine şi în discurs.
Poate că ai observat şi că atunci când ești interesat de subiectul discursului şi eşti implicat
emoţional vis-à-vis de acesta, este mai simplu să-ţi pregătești şi să-ţi susţii prezentarea. De ce?
Pentru că ești entuziasmat, crezi în ceea ce vrei să spui şi crezi că şi publicul va fi interesat. Acest
lucru te face mai convingător şi mai sincer. Când ești încrezător, entuziast, sincer şi
convingător ai mai multă credibilitate. Astfel, publicul va fi atent la tine și la ce spui şi va fi dispus să ia în
considerare punctul tău de vedere.
Când vorbești despre un subiect care te interesează şi/sau de care eşti ataşat emoţional, vei
vedea că mai ai un avantaj: vei fi atât de absorbit de discurs încât vei uita de emoţii. La proiectul 1
ai învăţat că oricine vorbeşte în public are emoţii. Totuși, dacă atunci poate erai foarte
emoţionat când vorbeai, acum este momentul să-ţi înfrunţi emoţiile. Scopul specific este o
În primul rând trebuie să conștientizezi că publicul format din colegii de club este afirmaţie scurtă privind
receptiv, prietenos şi agreabil. Colegii vor să te ajute în eforturile tale de a deveni un ceea ce dorești să obţii
vorbitor mai bun; nu există nici un motiv să-ţi fie teamă de ei. Folosește-te de emoţii
cu ajutorul discursului
pentru a-ţi energiza discursul – astfel, publicul se va molipsi de entuziasmul tău. De
asemenea, folosește-ţi energia emoţională pentru a te pregăti mai bine şi a repeta mai
mult discursul. Când vorbești despre un subiect de care ești atașat emoţional, ai un scop clar
şi un discurs bine organizat, l-ai repetat atât de mult încât te simţi confortabil spunându-l, nu vei mai avea
nici un motiv să te simţi emoţionat. Vei afla mai multe informaţii despre controlul emoţiilor la pagina 79.
ÎNCEARCĂ FĂRĂ NOTIŢE
La acest discurs încearcă să nu folosești notiţe. Vrei să transmiţi încredere, entuziasm şi sinceritate însă,
bazându-te pe notiţe s-ar putea să transmiţi exact contrariul. Îţi vei transmite mai bine mesajul menţinând
contactul vizual cu publicul şi vorbind liber decât citind.
Dacă nu ești încă pregătit/pregătită să renunţi de tot la notiţe, scrie cu litere mari într-o propoziţie simplă
pe câte un cartonaș fiecare punct principal al discursului. Apoi, în timpul discursului, poţi arunca o privire
scurtă pe ele, lucru ce-ţi va permite să menţii contactul vizual cu cei din faţa ta.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe stabilirea scopului general și al celui specific al unui discurs.
Alege un subiect şi stabilește scopul general şi scopul specific al discursului.

Organizează-ţi discursul în așa fel încât să-ţi atingi cel mai bine scopurile.
Asigură-te că introducerea, cuprinsul şi încheierea au legătură cu şi întăresc aceste scopuri.
Fii sincer, sigur pe tine şi controlează-ţi emoţiile.
Străduiește-te să nu folosești notiţe.
În pregătirea și repetarea acestui discurs ia în considerare și sugestiile primite la evaluările anterioare.
În timpul pregătirii acestui discurs aruncă o privire și pe lista de la finalul Proiectului 1.
GHID DE EVALUARE PENTRU TRECI LA SUBIECT
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul trebuie să-şi pregătească un discurs care să aibă un scop general clar (să
informeze, să convingă, să amuze sau să inspire) şi un scop specific. Acesta trebuie să fie organizat în așa fel
încât să-i permită atingerea acestor scopuri în modul cel mai potrivit. Introducerea, cuprinsul şi încheierea
trebuie să aibă legătură cu şi să reflecte aceste scopuri. Vorbitorul trebuie să fie sincer, sigur pe sine şi să se
străduiască să nu folosească notiţe. Nervozitatea arătată trebuie să fie minimă. Pe lângă evaluarea verbală eşti
rugat să completezi formularul de mai jos, notând fiecare criteriu de evaluare.
5 = Excelent
4 = Peste nivelul obișnuit
3 = Satisfăcător
2 = Poate fi îmbunătăţit
1 = Necesită îmbunătăţire
CRITERIU NOTĂ COMENTARII/SUGESTII
Scopul general al discursului a fost 5 4 3 2 1

clar.
Scopul specific al discursului a fost 5 4 3 2 1
clar.
Organizarea discursului a reflectat 5 4 3 2 1
scopul specific.
Punctele principale şi materialele 5 4 3 2 1
suport au contribuit la evidenţierea
scopul specific.
Introducerea, cuprinsul şi
încheierea au subliniat scopul 5 4 3 2 1
specific.
Vorbitorul și-a atins scopul specific 5 4 3 2 1
al discursului.
Vorbitorul a fost sigur pe sine şi 5 4 3 2 1
sincer, arătând puţine emoţii.
Vorbitorul nu a folosit notiţe pe 5 4 3 2 1
parcursul discursului.
►PROIECTUL 4
REZUMAT:
Cuvintele pot influența. Ele îți
CONTEAZĂ CUM O SPUI
transmit mesajul și influențează
publicul și modul în care acesta te
percepe. Trebuie să acordăm la fel
de multă atenție alegerii și potrivirii
cuvintelor ca și organizării și
stabilirii scopului unui discurs.
Alege cuvinte clare, precise,
Pietrele de temelie ale oricărui discurs sunt un scop clar şi o organizare bună. Totuşi,
descriptive și scurte care transmit succesul unei prezentări depinde în cele din urmă de cuvintele pe care le folosești şi
cel mai bine ideile și aranjează-le de felul cum le potrivești. Cuvintele au puterea lor; ele îţi transmit mesajul şi
eficient, ca la carte. Fiecare cuvânt influenţează modul în care publicul te percepe pe tine şi mesajul tău. Cuvintele
folosit ar trebui să adauge valoare,
sens și eficiență mesajului. clare, simple, vii şi puternice adaugă emoţie prezentării, stimulează publicul şi
comunică mesajul discursului, în timp ce corectitudinea gramaticală şi buna
OBIECTIVE: pronunţie îţi conferă credibilitate. Dacă stăpâneşti bine limba, prezentarea îţi va
Alege cuvintele şi structurează-ţi străluci de energie şi vei avea o influenţă mare asupra celor din public.
propozițiile în așa fel încât să-ţi
comunice ideile clar, precis şi
eficient. CONTUREAZĂ-ŢI CLAR MESAJUL
Folosește elemente de retorică
pentru a dezvolta și sublinia
Când nu înţelegi un capitol dintr-o carte sau un articol dintr-o revistă, poţi să-l
ideile.
Elimină jargonul şi cuvintele reciteşti până atunci când îl înţelegi. Când vorbeşti însă, cei din public nu au acest
inutile. Vorbește corect privilegiu. Ceea ce spui trebuie să fie înţeles imediat. Din acest motiv, atunci când
gramatical. vorbim suntem mai puţin formali şi mai repetitivi decât atunci când comunicăm în
scris. Repetiţia şi limbajul simplu ajută ascultătorii să îşi amintească ideile din discurs.
Dacă vrei ca ascultătorii să te înţeleagă şi să te accepte, asigură-te că vorbeşti aşa
cum vorbesc și ei, folosind cuvinte şi concepte cunoscute. Construieşte-ţi discursul
într-un stil oral, folosind:
Cuvinte scurte. Unii cred că îi impresionează pe ceilalţi dacă folosesc cuvinte
lungi şi complicate. În comunicarea orală, cele mai eficiente şi memorabile cuvinte
sunt scurte - de obicei formate dintr-o singură silabă. Ascultătorii reţin și urmăresc
mai ușor cuvintele scurte. Revizuieşte-ţi discursul scris şi numără câte silabe are
fiecare cuvânt. Dacă majoritatea au 3, 4, 5 sau mai multe silabe este posibil ca
publicul să aibă dificultăţi în înţelegerea mesajului. Acest lucru nu înseamnă că toate
cuvintele folosite trebuie să fie monosilabice – ci doar că majoritatea ar
Este bine să foloseşti trebui să aibă doar una singură.
cuvinte clare şi specifice Propoziţii scurte. Propoziţiile scurte sunt mai uşor de rostit, mai
care transmit exact ceea uşor de înţeles şi au o forţă şi un impact mai mare. Totuşi, un discurs
alcătuit doar din propoziţii scurte este plictisitor şi obositor. Foloseşte
ce vrei să spui. periodic și propoziţii mai lungi pentru a adăuga varietate, dar asigură-te
că publicul le poate urmări uşor. Pentru a vedea dacă o propoziţie este
prea complexă, uită-te la virgule. Mai mult de 1-2 virgule indică o structură
complexă.
Paragrafe scurte. Un paragraf al unui discurs dezvoltă o idee sau o opinie.
Atunci când îţi limitezi paragrafele la doar câteva propoziţii, publicul te va urmări
mult mai uşor. De asemenea, dacă faci pauze între ele, le vei da timp ascultătorilor
pentru a asimila ceea ce ai spus.
FII SPECIFIC
Unele cuvinte au mai multe sensuri. Este bine să foloseşti cuvinte specifice şi simple care
comunică exact ceea ce vrei să spui.
Dacă spui “Andrei are o colecţie mare de briceaguri” unii s-ar putea gândi că are 10 în timp
ce alţii că are mai mult de 100. Dacă spui “Costumul acesta este ieftin”, ai putea transmite că nu
este scump, că are un preţ acceptabil sau că este făcut din materiale de proastă calitate. În
funcţie de diferite puncte de vedere, afirmaţia “Lucian a mâncat ceva bun”, ar putea să însemne
că a mâncat un hamburger sau pește prăjit. Criminal poate să însemne un hoţ de buzunare, un
spărgător de bănci, un delapidator sau un ucigaş. Cuvinte precum liberal sau conservator pot
avea un înţeles diferit pentru fiecare persoană. În timp ce îţi pregăteşti discursul, alege cuvinte
care nu sunt susceptibile la interpretări.
Multe cuvinte sunt asociate cu diverse concepte sau au un subînţeles dincolo de sensul din
dicţionar. Aceste subînţelesuri poartă denumirea de conotaţii. Definiţia din dicţionar a cuvântului
câine este „animal domestic de diferite dimensiuni asemănător cu vulpea, lupul şi șacalul” şi nu
are pur și simplu nici o emoţie asociată. Totuşi, pentru o femeie care a fost muşcată de un câine
asocierea poate fi frică şi durere în timp ce pentru un băieţel care are un căţeluş, asocierea poate
fi sentimentul de afecţiune. În concluzie, cuvintele folosite trebuie să ofere ascultătorilor
sensurile pe care le doreşti tu.
CUVINTE VII
Cuvintele din discurs ar trebui să influenţeze simţurile şi să stimuleze imaginaţia publicului. Ar

trebui să fie atât de descriptive încât publicul ar trebui să vadă, să audă, să atingă, să miroasă şi să
guste orice descrii. În loc să spui „Pe Alice o dureau picioarele în timp ce mergea prin oraş.” poţi
spune „În timp ce Alice se târăşte pe drumul prăfuit spre oraş, se strâmbă de durerea provocată
de băşicile dureroase de pe picioare.” În loc să spui „Această propunere va aduce mai mulţi bani
pentru şcoala noastră”, poţi spune „Această propunere va ridica venitul şcolii cu 20.000 de dolari,
suficient pentru a cumpăra cărţi noi şi rechizite pentru următorul an.”
Alege-ţi verbele cu atenţie. Verbele de acţiune cresc forţa unui discurs. În timp ce îţi scrii
discursul, foloseşte verbe care transmit energie. A agita, a învârti şi a scutura transmit mai multă
energie decât a mișca. În loc să spui a vorbi poţi zice a rage, a ţipa, a şopti, a urla sau a se plânge.
A şchiopăta şi a se târî îl pot înlocui pe a merge.
Foloseşte diateza activă. Diateza activă este influenţată de timpul verbului pe care l-ai folosit
în propoziţie. Verbul indică dacă subiectul face acţiunea. La diateza activă, subiectul face ceva.
„Clubul l-a ales pe Marion preşedinte.”; „Am revizuit programele.” Diateza activă spune clar cine şi
ce face. În diateza pasivă, ceva se răsfrânge asupra subiectului. „Marion a fost ales preşedinte de
către club.” ; „Programele au fost revizuite de noi.” Diateza activă foloseşte mai puţine cuvinte,
este mai uşor de urmărit şi sună mai interesant şi mai plin de energie.
Verbul a fi (cu formele este, a fost şi au fost) reduce din puterea mesajului pentru că nu arată
acţiune. În loc să spui „Mai sunt două propuneri restante” poţi să zici „Mai rămân două
propuneri.” „Restricţionarea traficului auto în parcurile noastre este o modalitate de a proteja
copacii şi animalele sălbatice.” poate fi schimbată în „Putem proteja copacii şi animalele sălbatice
din parcurile noastre prin restricţionarea traficului auto.” Propoziţia „Este un fapt că Barbara
candidează.” poate fi modificată în „Barbara şi-a anunţat candidatura.”
FOLOSEȘTE ELEMENTE DE RETORICĂ
Figurile de stil reprezintă moduri speciale de potrivire a cuvintelor astfel încât o idee sau un gând să sune
mai plăcut şi să fie uşor reţinută de public. Cele mai eficiente figuri de stil folosite sunt:
Comparaţia. O comparaţie este de fapt o asemănare ce foloseşte cuvintele ca (şi) sau precum. “Dacă
refuzăm să oferim o educaţie bună copiilor noştri, ignoranţa le va creşte ca un cancer.”
Metafora. O metaforă este pur și simpluo comparaţie.“Ignoranţa este un cancer care trebuie
vindecat.”
Aliteraţia. Într-o aliteraţie sunetele iniţiale ale cuvintelor sau silabelor sunt repetate într-un mod plăcut
şi memorabil. “Neobservat şi nefolositor”, „săli sfinţite”, “protejaţi şi păstraţi pacea”.
Triade. Acestea sunt idei, adjective şi puncte de vedere grupate câte trei. Exprimate în acest fel, ideile
au un ritm plăcut, sunt dramatice şi sunt mai memorabile. “Ne angajăm reciproc unul faţă de altul cu
vieţile noastre, cu averile noastre şi cu onoarea noastră sacră.”
FĂ ECONOMIE LA CUVINTE
Străduieşte-te să spui cât mai mult cu cât mai puţine cuvinte posibil. Multe cuvinte sunt inutile sau sunt folosite
de umplutură şi distrag şi diluează mesajul. De exemplu, expresii ca precum ştiţi… , nu este nevoie să adaug…,
s-a arătat că…pot fi eliminate. Înlocuieşte clişeele cum ar fi iute ca săgeata cu propoziţii şi cuvinte mai potrivite
ca descriere.
Alte fraze pot fi reduse la un cuvânt sau două. Un număr mare de poate fi redus la multe. La timpul prezent
poate deveni acum şi în cazul în care poate deveni dacă. Conduce o investigaţie poate deveni investighează; a
lua în considerare poate fi schimbat în a considera; are o înclinaţie poate deveni tinde să; având în vedere
faptele se poate reduce la deoarece.
Fii atent și la cuvintele redundante precum, o sumă totală, colaborare comună, planuri viitoare, surpriză
neaşteptată şi record nou. Cuvintele în plus nu au sens și nu adaugă nicio valoare.
FII ATENT LA JARGON
Poate ai auzit persoane care foloseau termeni sportivi atunci când vorbeau despre politică sau afaceri, sau
foloseau cuvinte din domeniul afacerilor în discursuri despre artă sau teatru. Foloseşte cuvinte specializate doar
când vorbeşti oamenilor familiarizaţi cu termenii respectivi. Unele cuvinte pot fi considerate jargon chiar dacă nu
sunt specifice nici unei profesii. Iată și o listă de câteva astfel de cuvinte precum sugestiile pentru înlocuirea lor.
VARIANTĂ DE JARGON VARIANTĂ PREFERATĂ

a conceptualiza a imagina
a reduce a scădea
a finaliza a termina
a implementa a începe, a folosi
infrastructură cadru
interfaţa a vorbi cu…
operaţional funcţional
producţie rezultat
parametri limite
a face o strategie planifica
utilizare folosire
viabilă posibilă
VORBEȘTE CORECT
Gramatica şi pronunţia bună sunt factori importanţi atunci când vrei să influenţezi un public.
Oamenii percep gramatica şi pronunţia corectă ca fiind marca unei persoane bine educate şi
credibile. Iată câteva probleme de gramatică des întâlnite:
Acordul dintre subiect şi predicat. Un subiect la singular cere un verb la singular şi un

subiect la plural cere un verb la plural. Lilian fuge acasă. Lilian şi Sean fug acasă. Unul din
cinci copii are ochelari. Cinci copii au ochelari. Statistica este un obiect confuz. Statisticile
nu sunt disponibile.
Cuvinte plasate greşit. Pentru a transmite ceea ce doreștin pune cuvintele în ordinea
potrivită. Frazele “Arturo a telefonat pentru a vorbi despre întâlnire ieri” şi “Ieri, Arturo a
sunat să vorbească despre întâlnire” au înţelesuri diferite prin simpla aranjare diferită a
unui singur cuvânt. La fel şi fraza “Copilul fugărea oile purtând pălărie” oferă publicului o
imagine diferită de “Copilul, purtând pălărie, fugărea oile.”
Pronumele folosit greşit. Foloseşte pronumele corect. “El şi cu mine am alergat pe

traseu“; “Supraveghetorul a ales între el şi mine”; “Câţiva dintre angajaţi, ne-am adunat în
spatele ei”; “Nimeni din cor nu cântă mai bine decât ea.”
Pentru ca publicul să te Unele persoane au probleme în a pronunţa corect cuvinte precum nuclear,
perceapă ca o persoană statistică şi aluminiu. Scrie cuvântul pe hârtie aşa cum se pronunţă şi exersează
bine educată şi credibilă, pronunţia. Dacă ai probleme în continuare, înlocuieşte-l cu un sinonim care
vorbește corect transmite aceeași idee. Dacă vrei să spui un nume sau o expresie într-o limbă
gramatical şi pronunţă străină, asigură-te că ştii pronunţia corectă şi poţi să o spui uşor.
cuvintele corect.
CE AI DE FĂCUT?
Acest proiect se concentrează pe limbaj.
Alege un subiect care îţi permite să foloseşti cuvinte vii, descriptive. Fii atent la cuvintele
pe care le alegi şi la ordinea acestora. Ar trebui să fie foarte descriptive astfel încât
persoanele din public “să le vadă” în mintea lor. Cuvintele ar trebui să fie clare, precise,
descriptive şi cât mai scurte posibil, iar verbele ar trebui să transmită acţiune.
Construiește propoziţiile şi paragrafele astfel încât să fie simple şi scurte.
Foloseşte figuri de stil pentru a accentua şi sublinia ideile.
Elimină jargonul şi cuvintele inutile şi exprimă-te corect gramatical.
Discursul ar trebui să conţină ceea ce ai învăţat la proiectele anterioare despre scop şi organizare
și de asemenea să includă sugestiile primite la evaluările anterioare. În timpul pregătirii acestui
discurs aruncă o privire și pe lista de la finalul Proiectului 1.
GHID DE EVALUARE PENTRU CONTEAZĂ CUM O SPUI
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul trebuie să folosească cuvintele şi să le aranjeze în așa fel încât să-şi
comunice eficient mesajul către public. Acesta ar trebui să aleagă cuvinte clare, exacte, descriptive şi scurte şi
să aleagă verbe de acţiune. Propoziţiile şi paragrafele ar trebui să fie simple şi scurte. Vorbitorul trebuie să
includă figuri de stil, să evite jargonul şi cuvintele inutile şi să vorbească corect gramatical. Discursul trebuie
să aibă un scop clar şi să fie organizat. Finalizează evaluarea de mai jos prin completarea coloanelor de la
fiecare categorie.
EXCELENT SATISFĂCĂTOR SE POATE ÎMBUNĂTĂŢI COMENTARII/SUGESTII
Subiectul discursului a fost potrivit ______ ______ ______

pentru acest proiect?
S-au folosit cuvinte simple, scurte şi
clare? ______ ______ ______
S-au folosit cuvinte vii, descriptive,
care stimulează formarea de
imagini mentale? ______ ______ ______
Au fost folosite cuvinte cu mai
multe înţelesuri sau cuvinte folosite ______ ______ ______
greșit?
Propoziţiile au fost scurte, simple și
uşor de înţeles? ______ ______ ______
Vorbitorul a folosit elemente de
retorică pentru a-şi sublinia ideile? ______ ______ ______
Vorbitorul a evitat jargonul şi
cuvintele inutile? ______ ______ ______
S-a vorbit corect gramatical şi
cuvintele au fost pronunţate corect? ______ ______ ______
Scopul discursului a fost clar? ______ ______ ______
Discursul a fost bine organizat? ______ ______ ______
►PROIECTUL 5
REZUMAT:
Limbajul trupului reprezintă o parte
LIMBAJUL TRUPULUI
importantă a unui discurs deoarece
subliniază mesajul şi îţi oferă mai
multă credibilitate. De asemenea,
te va ajuta să scapi de nervozitate. Atunci când vorbeşti cu colegii sau cu prietenii amândoi vă mişcaţi mâinile şi
Postura, mişcarea, gesturile, braţele, vă plimbaţi, aveţi contact vizual şi schimbaţi priviri. Toate acestea poartă
expresiile faciale şi contactul vizual numele generic de limbaj al trupului. Acesta este la fel de important în vorbitul în
te ajută să-ți transmiţi mesajul şi
să-ţi atingi scopul. Limbajul trupului
public pe cât este în conversaţiile de zi cu zi. Imaginează-ţi un vorbitor care este
trebuie să fie calm, natural şi să sincer dar are o postură rigidă pe parcusul întregului discurs, nu se mişcă şi nici nu
transmită acelaşi mesaj pe care priveşte publicul atunci când vorbeşte. Cuvintele spun că îi pasă de ceea ce zice, dar
publicul îl primeşte prin cuvinte. trupul său spune altceva. Rezultatul? Publicul nu crede ce aude.
Citește broșura Gesturile: Trupul
Tău Vorbește (Articolul 201), online
Limbajul trupului comunică nu doar sentimentul de încredere şi de putere, dar
pe www.toastmasters.org. îţi crește și credibilitatea, ilustrează şi accentuează punctele principale pe care le
expui şi ajută la eliminarea nervozităţii pe care este posibil să o simţi. Acesta se
OBIECTIVE: materializează prin postură, mişcări, gesturi, expresii faciale şi contact vizual.
Foloseşte-ți postura, mişcarea
scenică, gesturile, expresiile
faciale şi contactul vizual pentru POSTURA
a-ţi articula mesajul şi astfel
pentru a-ţi atinge scopul. Cu toate că ar trebui să te mişti în timpul unei prezentări, câteodată stai într-un
Asigură-te că limbajul trupului
tău este calm şi natural.
singur loc în timp ce vorbești (de obicei în timpul introducerii şi încheierii sau în
Durata: Între 5 și 7 minute timp ce expui o idee importantă). Postura pe care ţi-o asumi în timp ce stai nemişcat
este importantă deoarece indică nivelul de încredere şi confort pe care le ai în acel
moment. Dacă îţi vei coborî umerii şi vei privi în jos, publicul va crede că eşti timid şi
slab. Dacă îţi transferi repetat greutatea de pe un picior pe celălalt vei părea
inconfortabil şi nervos, iar atenţia celorlalţi va fi distrasă. Însă dacă stai drept – cu
picioarele ușor depărtate şi cu greutatea distribuită egal pe ambele picioare – şi
privești direct spre public, vei transmite încredere şi calm.
MIȘCAREA
Dacă te mişti în timpul unui discurs, publicul nu se plictisește. Atunci când te plimbi
dintr-un loc în altul atragi atenţia ascultătorilor şi pe măsură ce aceștia te urmăresc
cu privirea, îi implici în discurs.
Deplasarea de la locul tău spre pupitru sau scenă este de fapt începutul
prezentării tale şi astfel prima ocazie de a folosi limbajul trupului. Vrei să pari
încrezător şi dornic să vorbeşti; mergi direct în faţa publicului cu capul sus și umerii
drepţi. Întoarce-te şi stai cu faţa spre public, apoi începe să vorbeşti. După ce ai
terminat de vorbit, întoarce-te la loc în acelaşi mod.
Orice mișcare din timpul discursului trebuie făcută cu un anumit scop. Evită să
te mişti de colo colo, să te agiţi, să te legăni dintr-o parte într-alta sau să stai când pe
vârfuri, când pe călcâie. Acestea sunt ticuri nervoase care distrag atenţia publicului.
În schimb, prezintă o parte a discursului dintr-un punct fix, apoi deplasează-te în
direcţia opusă doi-trei paşi pe măsură ce faci tranziţia spre un alt punct al discursului
şi prezintă acea idee din noua poziţie. Pășește spre public pentru a accentua
anumite puncte importante. Mişcă-te și atunci când doreşti să dramatizezi o anumită idee. De exemplu, dacă
vorbești despre aruncarea unei mingi sau tremuratul de frig, ilustrează-le prin mişcările și gesturile potrivite.
Mișcarea trebuie să aibă loc cu puţin timp înainte de a vorbi despre ideea pe care vrei să o accentuezi.
GESTURILE
Gesturile sunt cele mai expresive părţi ale limbajului trupului și cuprind mișcări ale capului, umerilor, braţelor,
mâinilor sau a oricăror altor părţi ale corpului. Cu ajutorul câtorva gesturi de bază se pot ilustra:
Înălţimea, greutatea, forma, direcţia şi locaţia. Pentru a accentua aceste proprietăţi fizice ai nevoie
de gesturi ale mâinilor. Poţi exclama “A plecat în direcţia aceea!” în timp ce arăţi explicit cu mâna.
Importanţa sau urgenţa. Demonstrează publicului cât de importantă este ideea pe care o prezinţi.
Loveşte cu pumnul în cealaltă palmă deschisă.
Comparaţia şi contrastul. Mişcă-ţi ambele mâini la unison pentru a ilustra asemănările; mişcă-le în
direcţii opuse pentru a evidenţia diferenţele.
Pentru a fi eficiente, gesturile trebuie făcute deasupra cotului și departe de corp, iar
pentru a transmite entuziasm şi încredere, trebuie să fie viguroase şi hotărâte. Un gest Mișcările din timpul
rapid cu mâna pentru a arăta distanţa şi datul din cap rapid şi repetat în sus şi în jos discursului atrag atenţia
pentru a arăta acordul sunt mai de efect pentru a accentua un mesaj decât un gest fără publicului, astfel că orice
tragere de inimă sau o simplă înclinare a capului. Gesturile trebuie să fie mai degrabă mișcare trebuie făcută cu
ample şi variate decât incomplete și repetitive – aceeaşi mişcare repetată încontinuu un scop clar în minte.
poate distrage atenţia. Pentru un public numeros folosește gesturi largi pentru a te
asigura că le pot vedea şi cei din spate.
Gesturile pot avea mai multe interpretări care variază de la o cultură la alta, de aceea fii atent şi cunoaște-ţi
publicul. Pumnii închiși înseamnă în general putere sau furie. De exemplu, dacă vrei ca publicul să ţi se alăture în
lupta cu o nedreptate, poţi să-ţi strângi pumnii în timp ce îi îndemni la acţiune. Deschiderea palmelor înseamnă
generozitate şi faptul că îţi pasă, astfel că îţi poţi deschide palmele în timp ce spui cum un turist a ajutat pe
cineva care avea nevoie.
În America de Nord, un deget îndreptat în sus înseamnă că publicul trebuie să fie atent la ceea ce spui.
Încrucişarea braţelor la piept transmite putere şi hotărâre. Strângerea mâinilor în faţa pieptului înseamnă unitate.
Bineînţeles, semnificaţia limbajului trupului diferă de la ţară la ţară și de la cultură la cultură.
EXPRESIILE FACIALE
Chipul tău transmite fără să vrea semne despre cum ar trebui să reacţioneze sau ce ar trebui să simtă publicul.
Dacă vorbeşti despre un accident grav de maşină dar cu toate acestea zâmbeşti şi dai aprobator din cap, publicul
va fi confuz, nu trist. Expresiile faciale trebuie să fie congruente cu emoţiile sau informaţiile pe care le transmiţi.
Ochii, mişcarea acestora, sprâncenele şi gura joacă un rol important în transmiterea unor sentimente
precum tristeţe, frică, fericire, furie, frustrare, nervozitate, entuziasm, plictiseală, interes, mirare, epuizare,
agresivitate, încredere şi nesiguranţă. Atunci când îţi exprimi aceste sentimente, publicul le va prelua. Poţi arăta
tristeţe prin coborârea pleoapelor, lăsarea ușoară în jos a colţului gurii şi aplecarea ușoară a capului. Arată-ţi
surprinderea sau neîncrederea prin mărirea ochilor şi ridicarea sprâncenelor. Zâmbeşte larg pentru a transmite
fericire.
CONTACTUL VIZUAL
Ai vorbit vreodată cu cineva care nu te privea în ochi? Persoana se uita peste umărul tău, deasupra
ta, în pământ sau chiar la altcineva – oriunde, dar nu la tine. Cum te-ai simţit?
Mai mult ca sigur că ai pus la îndoială interesul, onestitatea şi încrederea acelei persoane. Sau
poate te-ai simţit exclus sau ignorat. Contactul vizual joacă un rol important în felul în care ne
percepem unii pe alţii, iar ca vorbitor în public trebuie să-i acorzi o atenţie specială.
În culturile occidentale, avem încredere mai degrabă în persoanele care ne privesc direct în ochi
în timp ce vorbesc. Dacă ai contact vizual cu publicul, acesta va crede că eşti sincer, credibil,
prietenos şi onest. Toate acestea au un mare impact asupra percepţiei mesajului şi asupra
disponibilităţii celor din public de a-l accepta.
Contactul vizual mai are un avantaj: îţi permite să te conectezi cu publicul. Prin contactul vizual
cu ascultătorii, le ceri atenţia și astfel le va fi mai greu să te ignore.
Pe măsură ce vorbeşti, priveşte la oamenii din public, nu doar aiurea prin sală. Priveşte direct la o
persoană până ce-ţi termini ideea, apoi treci la alta. Stabileşte la întâmplare contactul vizual cu
cineva din sală şi evită să-ţi balansezi capul dintr-o parte într-alta, ca un ventilator. Priveşte-i atât pe
cei din spate cât și pe cei din faţă. Fii atent să nu fixezi cu privirea prea mult o anumită persoană – s-
ar putea simţi inconfortabil. De asemenea, mișcarea prea rapidă a privirii de la o persoană la alta
poate crea impresia că ești nervos sau fals.
Limbajul trupului trebuie Dacă publicul este restrâns, stabilirea contactului vizual este destul de
să fie nu „jucat”, ci natural uşoară, deoarece vei putea privi în ochii fiecărei persoane. Însă dacă publicul
este numeros, atunci nu vei mai reuşi să faci acest lucru. Drept urmare, vei
şi în congruenţă cu ceea
stabili contactul vizual cu câte o persoană din fiecare parte a sălii, din spatele
ce spui. şi din faţa acesteia.
FII AUTENTIC
Limbajul trupului trebuie să pară natural și neexersat și să fie în congruenţă cu ceea ce spui. Folosirea
unui limbaj al trupului confortabil pentru tine şi plăcut publicului necesită pregătire şi exerciţiu.
După ce ţi-ai schiţat discursul citeşte-l și observă momentele unde ar fi necesară sublinierea unor
idei cu ajutorul limbajului trupului și astfel transmiterea mai bună a mesajului. Încearcă diferite
moduri de a-ţi folosi mâinile, braţele şi expresiile faciale.
Gesturile trebuie să fie în concordanţă cu cuvintele folosite. Atunci când ideea expusă o cere,
foloseşte-te de gesturi şi de expresii faciale. Acest lucru înseamnă că, pentru a părea naturale,
gesturile şi expresiile faciale sunt făcute puţin înainte sau în timp ce expui ideea, nu după aceea.
Nu te îngrijora dacă la început mişcările îţi sunt rigide şi stângace. Postura naturală şi mişcările
potrivite vin odată cu familizarizarea cu discursul și pe măsură ce îl repeţi.
Dacă ai sau poţi procura echipamente video, foloseşte-le la repetiţii pentru a-ţi uşura progresul.
De asemenea, te poate ajuta și repetarea discursului în faţa oglinzii.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe limbajul trupului.
Alege-ţi un subiect de discurs ce-ţi va permite să foloseşti limbajul trupului.
Foloseşte-ţi postura, mişcările, gesturile, expresiile faciale şi contactul vizual pentru a-ţi transmite
mesajul şi pentru a-ţi atinge scopul discursului.
Asigură-te că limbajul trupului subliniază şi clarifică cuvintele rostite şi că ajută publicul să

vizualizeze ideile expuse şi mesajul tău general. Ceea ce ascultătorii tăi “ văd” trebuie să
coincidă cu ceea ce aud.
Limbajul trupului trebuie să fie calm şi natural.
Asigură-te că în pregătirea şi prezentarea discursului folosești ceea ce ai învăţat la proiectele anterioare

despre scop, organizare şi limbaj și folosește sugestiile potrivite primite la evaluări. Pe măsură ce te
pregăteşti, reciteşte lista de la finalul Proiectului 1 şi broșura Gesturile: Trupul Tău Vorbește (Articolul 201)
disponibilă ca fişier PDF gratuit pe pagina de internet www.toastmasters.org. De asemenea, poţi să citeşti
şi modulul Folosirea Limbajului Trupului (Articolul 279) din seria Cum să vorbești mai bine în public.
GHID DE EVALUARE PENTRU LIMBAJUL TRUPULUI
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să-și folosească postura, mişcările trupului, gesturile, expresiile
faciale şi contactul vizual pentru a ilustra şi sublinia mesajul discursului. Mişcările, gesturile, expresiile faciale şi
contactul vizual ar trebui să fie calme şi naturale. Limbajul trupului ar trebui să sublinieze şi să clarifice
cuvintele folosite şi să ajute publicul să vizualizeze ideile prezentate precum şi mesajul discursului în
ansamblu. Mesajul pe care-l vezi ar trebui să fie acelaşi cu cel pe care-l auzi. Discursul trebuie să aibă un scop
precis şi o organizare corespunzătoare. De asemenea, vorbitorul trebuie să folosească cuvinte şi grupuri de
cuvinte care să-i comunice eficient mesajul către public. Pe lângă evaluarea verbală te rugăm să completezi
şi formularul de evaluare de mai jos prin bifarea spaţiilor corespunzătoare pentru fiecare punct. Scrie
observaţii la acele puncte unde performanţa merită lăudată sau oferă sugestii specifice de îmbunătăţire.
COMENTARII/SUGESTII
___ a favorizat folosirea limbajului trupului
Alegerea subiectului: ___ satisfăcătoare
___ poate fi îmbunătăţită
Pregătirea discursului: ___ excelentă

___ satisfăcătoare
Stilul: ___ încrezător, entuziast

___ satisfăcător
___ emoţionat, încordat
Postura: ___ calmă, echilibrată

Gesturile: ___ naturale, elocvente

___ pot fi îmbunătăţite
Mișcările trupului: ___ făcute cu scop, calme

___ stângace, distrag atenţia
Contactul vizual: ___ a existat

___ satisfăcător
___ poate fi îmbunătăţit
Expresiile faciale: ___ vii, prietenoase, naturale

___ pot fi îmbunătăţite
Scopul discursului: ___ clar
___ satisfăcător
___ poate fi îmbunătăţit
Organizarea discursului: ___ logică, clară
EVALUEAZĂ-ȚI PROGRESUL
PARTEA 1
Felicitări! Ai încheiat primele cinci proiecte de discursuri. Acum este un moment bun pentru a-ţi autoevalua
progresul şi pentru a-ţi propune noi obiective. Folosind ghidul de mai jos, completează formularul de evaluare
de mai jos, apreciindu-ţi abilităţile la fiecare categorie. Încercuieşte cifra potrivită pentru fiecare punct:
5 = Excelent, un punct forte

4 = Foarte bine, se poate îmbunătăţi uşor
3 = Satisfăcător, dar se poate și mai bine
2 = Poate fi îmbunătăţit, este nevoie de mai multă atenţie
1 = Un punct slab, ce are nevoie de toată atenţia
1. Mă simt încrezător şi confortabil atunci când mă gândesc să susţin un discurs. 5 4 3 2 1

2. Îmi face plăcere să vorbesc în faţa unui public. 5 4 3 2 1
3. Găsesc cu uşurinţă subiecte pentru discursuri. 5 4 3 2 1
4. Sunt în stare să-mi organizez discursurile astfel încât să transmit mesajul pe care 5 4 3 2 1
îl doresc.
5. Introducerile discursurilor mele atrag atenţia publicului şi îl conduc spre 5 4 3 2 1
subiectul prezentat.
6. Concluziile discursurilor mele sunt puternice şi memorabile. 5 4 3 2 1
7. În discursurile mele nu există ticuri verbale precum “ă” şi “hm”. 5 4 3 2 1
8. Am grijă să folosesc în discursuri cuvinte cu ajutorul cărora să-mi transmit 5 4 3 2 1
mesajul clar și energic către public.
9. Sunt capabil să gândesc rapid şi limpede în situaţii neprevăzute. 5 4 3 2 1
10. Atunci când susţin un discurs, nu folosesc notiţe. 5 4 3 2 1
Ce abilităţi ai dori să-ţi dezvolţi? Stabileşte-ţi obiectivele în spaţiul de mai jos.
Nu te îngrijora dacă ai observat anumite abilităţi pe care ai vrea să ţi le dezvolţi. Vei avea mai multe ocazii să le
exersezi în următoarele cinci proiecte! Mai sunt multe de învăţat. În următoarele pagini, vei învăţa cum să-ţi
foloseşti eficient vocea, cum să-ţi studiezi subiectul ales pentru un discurs, cum să foloseşti materialele vizuale
şi cum să convingi şi să inspiri un public.
►PROIECTUL 6
REZUMAT:
Vocea ta are o mare influență
VARIETATEA VOCALĂ
asupra publicului. O voce vie şi
captivantă atrage şi menţine
atenţia acestuia. În timpul
discursului vocea ta trebuie să fie
plăcută, naturală, puternică,
expresivă şi uşor de auzit.
Foloseşte-te de volumul, înălţimea,
Vocea reprezintă puntea de legătură între tine şi public. Este modalitatea principală
ritmul și calitatea vocii, precum şi de a-ţi transmite mesajul celorlalţi. Ce fel de voce ai? Este bogată, interesantă şi ușor
de pauzele potrivite pentru a de auzit? Toţi cei care vorbesc în public ar trebui să-şi dezvolte o voce care le
transmite, a da un sens şi un scop îmbogăţește discursurile şi atrage atenţia. O voce bună este:
mesajului tău. Vocea trebuie să-ți
transmită ideile pe care le prezinţi.
Reciteşte broșura Vocea Ta Plăcută, transmiţând celorlalţi prietenie.
(Articolul 199) – un fișier PDF Naturală, reflectând adevărata personalitate şi sinceritatea vorbitorului.
gratuit – online pe pagina
www.toastmasters.org. Puternică, transmiţând vitalitate și forţă, chiar şi atunci când nu vorbești
neapărat tare.
OBIECTIVE:
Foloseşte volumul, înălţimea, Expresivă, accentuând diferenţele și nuanţele de înţelesuri, fără a fi monotonă
ritmul şi calitatea vocii pentru a sau lipsită de emoţie.
transmite, a da sens și un scop
mesajului tău. Uşor de auzit, datorită unui volum adecvat şi a unei pronunţii clare a
Foloseşte pauzele pentru a-ți cuvintelor.
sublinia mesajul.
Foloseşte varietatea vocală
natural și cu calm. Dacă publicul nu te poate auzi sau dacă îţi percepe vocea ca fiind iritantă, mesajul
discursului se va pierde din cauza lipsei de atenţie.
ROLUL POSTURII ȘI AL RESPIRAȚIEI
O voce de calitate are la bază o respiraţie bună. Vocea ta este susţinută de o coloană
de aer. Mărimea şi stabilitatea acestei coloane îţi influenţează calitatea vocii. Vei
observa că dacă respiri adânc din abdomen sau din partea inferioară a pieptului vei
avea o voce de o calitate mai bună decât dacă respiri superficial cu ajutorul părţii
superioare. Respiraţia abdominală este cea care te va ajuta să-ţi controlezi respiraţia
atunci când vorbeşti. Inspiră în timpul pauzelor din discurs, înainte de
O voce bună trebuie să fie a rămâne fără aer, apoi expiră încet astfel încât să nu rămâi fără aer
potrivită din punct de sau voce după doar câteva cuvinte.
vedere al volumului, Postura are un impact major asupra vocii. Aerul trebuie să circule
înălţimii, ritmului şi calităţii. liber prin plămâni şi prin corzile tale vocale. Dacă stai gârbovit atunci
când vorbești, ai umerii lăsaţi şi capul aplecat, plămânii şi corzile
vocale vor fi blocate iar circulaţia aerului va fi redusă. Pentru un control maxim al
respiraţiei şi vocii în timp ce vorbești, stai drept cu genunchii uşor flexati, cu capul
sus şi umerii traşi înapoi.
CARACTERISTICILE UNEI VOCI BUNE
O voce bună trebuie să fie potrivită din punct de vedere al volumului, înălţimii,
ritmului şi calităţii.
Volum. Controlul asupra volumului vocii te ajută să menţii atenţia publicului. Dacă vorbeşti prea tare
pentru perioade lungi de timp, publicul va fi deranjat. Dacă vorbeşti prea încet pentru mult timp şi acest lucru
va deranja publicul care se va chinui să-ţi audă cuvintele. Nivelul volumului folosit depinde de forma şi mărimea
sălii unde vorbești. Cu toate acestea, trebuie să variezi nivelul volumului atunci când vrei să accentuezi ceva
explicit. De exemplu, dacă transmiţi furie, vei creşte volumul vocii. Dacă spui publicului un secret, coboară
volumul vocii.
Înălţime. Înălţimea unui sunet reprezintă cât de gros sau subţire este acesta Vocea ta ar trebui să fie
muzical vorbind. Variază înălţimea vocii în timp ce vorbeşti – dacă ai un discurs expresivă pentru a da sens
monoton, curând îţi vei adormi ascultătorii iar dacă vorbești piţigăiat, cei din cuvintelor pe care le spui,
public vor dori să-şi acopere urechile. Trebuie să-ţi adaptezi înălţimea vocii în a-ţi sublinia mesajul şi a
funcţie de ceea ce spui în acel moment. De exemplu, o voce înaltă transmite atrage atenţia publicului.
emoţie şi entuziasm, în timp ce o voce joasă indică tristeţe şi chibzuinţă.
Ritm. Ritmul reprezintă numărul de cuvinte pe care le rosteşti într-un minut.
Dacă vorbeşti prea repede, publicul nu va putea ţine ritmul. Dacă vorbeşti prea rar, publicul nu va mai fi
interesat să te asculte. Cel mai bine este să vorbeşti atât de repede încât publicul să poată ţină pasul şi să fie
atent, dar suficient de rar pentru ca acesta să poată înţelege ceea ce spui. Cel mai eficient ritm de vorbire este
de aproximativ 125-160 cuvinte/minut. Trebuie să variezi acest ritm trecând rapid prin anumite părţi ale
discursului și încetinind prin altele, pentru a accentua punctele importante sau pentru a prezenta o idee
complexă.
Calitate. Vocea ta trebuie să fie prietenoasă, naturală, să transmită încredere şi să fie plăcută auzului.
Înregistrează-ţi vocea şi apoi ascult-o. Cum ţi se pare că sună? Aspră? Ascuţită? Greoaie? Subţire? Nazală? Poţi
să-ţi îmbunătăţeşti calitatea vocii relaxându-te și eliminând astfel tensiunea din ea.
TĂCEREA POATE FI DE AUR
Uneori vei dori să nu spui nimic. Tăcerile bine gândite și pauzele de vorbire sunt tehnici foarte puternice de
comunicare ce fac ca un discurs să aibă impact. Pauzele pot fi folosite pentru:
A sublinia ideile principale. Un moment de linişte înaintea unei afirmaţii le transmite ascultătorilor că
urmează să spui ceva important. O scurtă pauză după o afirmaţie le spune celor din public că tocmai
le-ai spus ceva important.
A respira. Pauzele bine gândite sunt momente în care poţi trage aer în piept.
A încheia o idee. Pauzele servesc de multe ori ca semne de punctuaţie, comunicându-le celor din
public că ai încheiat o propoziţie sau ai finalizat o idee.
A atrage atenţia. Atunci când simţi că publicul este distras, fă o pauză. Tăcerea le va atrage din nou
atenţia la discurs.
FII EXPRESIV
Vocea ta trebuie să fie expresivă, astfel încât să poţi exprima cu ajutorul ei o gamă largă de emoţii. O astfel de
voce dă sens cuvintelor pe care le folosești, subliniază mesajul discursului și atrage atenţia publicului. Citeşte
următoarele pasaje cu voce tare folosind tonul adecvat pentru fiecare dintre ele:
Apreciez ce aţi făcut pentru mine şi sper că într-o bună zi, să vă întorc favoarea.
(simplu, afirmaţie sinceră, sarcasm)
Bunăvoinţă! Asta numeşti tu bunăvoinţă? N-aş trata un câine vagabond aşa cum m-ai tratat tu pe mine!
(ranchiună, furie, duşmănie)
Dacă în fiecare zi fiecare om ar face un lucru bun pentru altcineva, atunci lumea ar fi mai bună.
(sentiment profund de seriozitate şi încredere).
Observă cum tonul şi efectul variază în funcţie de gândurile pe care le exprimi. Iată cât de uşor se
schimbă înţelesul cuvintelor prin schimbarea modului în care îţi folosești vocea.
Ca un alt exerciţiu, sună-ţi un prieten și vorbeşte cu el câteva minute pe un subiect de
interes comun. Variază-ţi tonul, ritmul, înălţimea şi volumul vocii. Foloseşte și pauze pentru a
accentua o idee sau pentru a-i atrage atenţia la ceea ce urmează să spui. În același timp,
limitează-ţi experimentul la parametrii unei conversaţii obișnuite.
IMPORTANȚA PREGĂTIRII
La fel ca limbajul trupului, vocea trebuie să fie naturală şi aliniată cu cuvintele pe care le spui.
Obţinerea unei voci cu care să te simţi confortabil şi care să fie plăcută la auz celor din public,
necesită timp de planificare şi practică.
După ce ţi-ai conceput discursul, citeşte-l şi notează locurile unde poţi folosi varietatea
ritmului, înălţimii, volumului, calitatea vocii sau pauzele pentru a sublinia idei şi a da sens celor
spuse. Încearcă diverse metode pentru a vedea care este cea mai bună.
Corelează-ţi varietatea vocală cu cuvintele pe care le folosești. Schimbă-ţi tonul vocii atunci
când simţi că trebuie să o faci. Nu te îngrijora dacă nu-ţi iese din prima și te simţi neîndemânatic.
Cu cât îţi repeţi mai mult discursul şi te obişnuieşti cu propria voce, cu atât te vei simţi mai
confortabil. Dacă îţi poţi înregistra vocea, fă-o atunci când îţi repeţi discursurile pentru a putea
progresa.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe varietatea vocală.
Alege un subiect unde este nevoie să folosești varietatea vocală. Poate fi un subiect în
care îţi exprimi diverse emoţii, unul care îţi permite să interpretezi sau să imiţi diferite
tonuri vocale sau stiluri de vorbit sau o temă care implică multe descrieri.
Foloseşte o voce plăcută la auz și care are un echilibru potrivit între volum, înălţime şi
ritm.
Foloseşte-te de pauze pentru a sublinia mesajul discursului.
Foloseşte-ţi vocea pentru a exprima, a da sens şi a stimula interesul pentru ceea ce
prezinţi.
Asigură-te că ai inclus în pregătire ceea ce ai învăţat la proiectele anterioare despre scop,

organizare, folosirea cuvintelor şi limbajul trupului prin folosirea sugestiilor potrivite din
evaluările pe care le-ai primit. Pe măsură ce îţi pregăteşti discursul, reciteşte lista de la finalul
Proiectului 1 și broșura Vocea Ta (Articolul 199) – disponibilă ca fişier PDF gratuit online, pe
pagina www.toastmasters.org.
GHID DE EVALUARE PENTRU VARIETATEA VOCALĂ
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să aibă o voce plăcută la auz, păstrând un echilibru potrivit între
volum, înălţime şi ritm, folosindu-se de pauze pentru a-şi sublinia mesajul. Vocea ar trebui să reflecte şi să dea
sens ideilor și gândurilor pe care acesta le prezintă. Vorbitorul trebuie să folosească lecţiile învăţate deja la
proiectele anterioare despre scop, organizare, folosirea cuvintelor și limbajul trupului. Pe lângă evaluarea
verbală ești rugat să completezi formularul de evaluare de mai jos prin notarea corespunzătoare a fiecărui
criteriu. Scrie observaţii la acele puncte unde performanţa merită lăudată sau oferă sugestii specifice de
îmbunătăţire.
Alegerea subiectului: ___A favorizat folosirea varietăţii vocale ___Satisfăcător ___Poate fi îmbunătăţit
Volumul: ___Excelent ___Satisfăcător ___Prea tare sau prea încet
Ritmul: ___Excelent, variat ___Satisfăcător ___Prea rapid sau prea lent
Înălţimea: ___ Variată, conversaţională ___Satisfăcătoare ___Monotonă, artificială
Calitatea vocii: ___Plăcută, prietenoasă ___Satisfăcătoare ___ Aspră, monotonă
Pauzele: ___ Adecvate, eficiente ___Satisfăcătoare ___Pot fi îmbunătăţite
Expresivitatea: ___ A exprimat emoţii, a dat sens ___Satisfăcătoare ___Poate fi îmbunătăţită
Varietatea vocală: ___A îmbunătăţit discursul ___Satisfăcătoare ___Poate fi îmbunătăţită
Organizarea ___ Șir logic al ideilor ___Satisfăcătoare ___Trebuie îmbunătăţită
discursului:
Alegerea cuvintelor: ___ Vii, descriptive, clare ___Satisfăcătoare ___Poate fi îmbunătăţită
Limbajul trupului: ___ Natural, expresiv ___Satisfăcător ___Artificial, a distras atenţia
►PROIECTUL 7
REZUMAT:
Discursul tău va fi mai bun dacă
STUDIAZĂ-ŢI SUBIECTUL
poţi să-ţi sprijini ideile principale cu
statistici, dovezi, povestiri,
anecdote, exemple, materiale
vizuale auxiliare şi fapte concrete. Partea cea mai grea a pregătirii unui discurs este adunarea materialelor suport
Poţi găsi astfel de materiale pe necesare. Dacă vrei să convingi publicul, atunci ai nevoie de informaţii care să-ţi
internet, la bibliotecă şi în alte susţină mesajul. Dar cum să le găseşti?
locuri. Foloseşte informaţiile
strânse din mai multe surse şi
În proiectul 2 ai învăţat despre diversele tipuri de materiale suport:
susţine-ţi cu grijă ideile principale
cu fapte concrete, exemple şi Statistici. Acestea sunt metode numerice de a transmite informaţii despre
ilustraţii, mai degrabă decât cu
propriile tale opinii. întâmplări, date şi evenimente.
Declaraţii. Acestea reprezintă citate sau opinii ale experţilor dintr-un
OBIECTIVE: anumit domeniu.
Strânge informaţii despre
subiect din mai multe surse. Exemple, povestiri sau anecdote. Acestea au legătură cu un eveniment
Susţine-ţi cu grijă ideile şi
opiniile cu ajutorul faptelor
ce ţi s-a întâmplat ţie, unui cunoscut, sau cuiva despre care ai citit.
concrete, a exemplelor şi a Materiale vizuale. Acestea sunt diagrame, grafice, fotografii, modele sau
ilustraţiilor adunate în timpul
studierii subiectului discursului.
alte obiecte (mai multe informaţii despre materialele vizuale vor fi
Durata: Între 5 și 7 minute prezentate la Proiectul 8).
Fapte concrete. Adică informaţii verificate.
Poţi găsi astfel de tipuri de informaţii în multe locuri. Provocarea este să le găseşti pe
acelea care te ajută în discursul tău.
CUM SĂ ÎNCEPI
Începe să cauţi adunând ceea ce ştii deja sau ai referitor la subiectul discursului.
Poate că ai experienţe personale, chiar documente, reviste şi alte surse scrise despre
subiectul căutat. Organizează ceea ce ştii deja, ai şi observă unde ai nevoie de mai
multe informaţii. Scopul cercetării va fi să completezi aceste lipsuri.
CAUTĂ PE INTERNET
În zilele noastre, cea mai accesibilă sursă de cercetare este internetul. Poţi sta
confortabil la birou în faţa calculatorului şi să găseşti pe internet prin motoare de
căutare obişnuite precum Yahoo sau Google o mare varietate de informaţii despre
multe subiecte. Unele companii specializate în enciclopedii publică şi pe internet
versiuni electronice ale cărţilor lor. De asemenea, multe reviste şi ziare sunt
disponibile online. Agenţiile guvernamentale publică informaţii şi statistici şi la fel
fac şi multe edituri de cărţi şi jurnale. Poţi găsi şi situri de internet care publică citate,
biografii şi alte resurse utile. O mare parte din informaţiile pe care le vei găsi sunt
gratuite; unele situri însă pot cere bani pentru accesarea informaţiilor, iar altele cer
abonamente lunare sau anuale pentru a-ţi permite accesul la materiale. Deoarece
internetul conţine atât de multă informaţie, găsirea celor pe care le cauţi va lua timp.
Câteodată nici nu vei găsi informaţiile exacte de care ai nevoie.
Motoarele de căutare online sunt mijloace care-ţi permit să găseşti o listă de pagini de internet care
conţin anumite cuvinte sau fraze, dintr-un index de căutare. Apoi, motorul de căutare indexează paginile
găsite pentru a putea fi consultate.
Dacă ai căuta de exemplu informaţii despre creşterea pisicilor siameze, atunci poţi scrie “pisici siameze”
în câmpul de căutare al motorului. Acesta va căuta apoi paginile care includ cuvintele, expresiile sau frazele
ce conţin cuvintele “pisici siameze”. Poţi programa motorul să caute potriviri exacte sau potriviri apropiate.
De obicei, motorul de căutare ierarhizează rezultatele în funcţie de cât de apropiate sunt de expresia căutată.
Cu toate acestea ai grijă: procesul de căutare este automatizat. Nimeni nu verifică paginile de internet pentru
a se asigura că sunt cele mai potrivite pentru ceea ce ai nevoie tu. De exemplu,
pagina personală a unei persoane poate conţine expresia “pisici siameze”, însă se Scopul studiului este
poate referi doar la propriile animale de companie. umplerea lipsurilor din
Pentru a obţine cele mai bune rezultate trebuie să-ţi “reduci” căutarea cât mai cunoştinţele tale existente
aproape cu putinţă de ceea ce doreşti. Expresia “pisici siameze” are un index de mai cu informaţii care îţi susţin
mult de un milion de pagini, mult prea multe pentru a le citi pe toate. Expresia “pisici mesajul.
siameze cu cap rotund” are aproximativ 400.000 de pagini, număr cu care te poţi
descurca mai bine. “Creşterea pisicilor siameze cu cap rotund” are un index de aproximativ 10.000 de pagini,
făcându-ţi astfel munca sensibil mai uşoară.
Studiază meticulos şi nu uita să foloseşti mai multe motoare de căutare. Unul poate da un index mai
mare decât un altul, oferindu-ţi informaţia pe care o cauţi, în timp ce altele nu-ţi oferă mai nimic despre ceea
ce vrei. Scriind “motoare de căutare” în câmpul de căutare al browser-ului vei găsi mai multe informaţii despre
motoarele disponibile şi cum să le foloseşti.
Şi cataloagele de internet pot fi utile. Similare unui index pe un subiect într-o bibliotecă, un catalog de
internet este sortat pe categorii de subiecte precum afaceri, sănătate sau sport care sunt împărţite apoi în
subiecte adiacente. Majoritatea cataloagelor au un motor de căutare intern care îţi permite să cauţi prin ele.
Multe biblioteci îşi oferă cataloagele şi indexurile pe internet. Cu toate acestea, de obicei ele oferă doar
scurte descrieri ale articolelor disponibile, nu textul integral. Căutarea într-un catalog online al unei biblioteci
şi în indexul periodic pot spune dacă biblioteca deţine informaţii cu privire la subiectul căutat, dar tot va
trebui să te deplasezi personal pentru a accesa informaţia.
BIBLIOTECA
O bibliotecă bună oferă mai multe informaţii decât găseşti pe internet. Bibliotecile universitare sunt cele mai
bune, însă şi bibliotecile publice reprezintă surse de încredere. Vei găsi cărţi, reviste, ziare, înregistrări video,
DVD-uri, casete audio şi alte articole. Poţi căuta în catalogul bibliotecii şi în indexul periodic pentru cele mai
noi cărţi şi articole pe subiectul dorit.
Cea mai bună parte a studiului într-o bibliotecă este faptul că acolo există persoane dornice să te ajute.
Bibliotecarul îţi poate recomanda publicaţii periodice, te poate îndruma spre cărţile pe subiectul tău şi chiar
te poate ajuta să cauţi informaţiile pe internet. În unele biblioteci acesta poate căuta informaţia în locul tău în
schimbul unei sume modice.
Fie foloseşti internetul, fie vizitezi biblioteca locală, să fii sigur că vei găsi referinţe la alte documente pe
subiectul tău.
ALTE SURSE DE INFORMARE
Internetul şi biblioteca sunt cele mai obişnuite surse de informare, însă s-ar putea ca acestea să nu fie
necesare pentru anumite tipuri de cercetări. Dacă vei căuta informaţii despre numărul de afaceri noi
din comunitatea ta sună la Camera de Comerţ locală. Cauţi sfaturi pentru creşterea trandafirilor?
Personalul de la magazinul de grădinărit din apropiere s-ar putea să te poată ajuta. Ai întrebări
despre codul bunelor maniere? O librărie ar putea avea mai multe materiale pe acest subiect. Ce
cred oamenii din cartierul tău despre planurile de dezvoltare ale oraşului? Întreabă-i sau citeşte
scrisorile şi editorialele din ziarele locale.
Pe măsură ce cauţi informaţii, aminteşte-ţi să:
1. Fii deschis. Informaţiile pe care le găseşti te pot face să-ţi schimbi părerea despre un anumit
subiect sau pot dovedi că acesta este nepotrivit sau greşit.
2. Foloseşti surse diferite. Citeşte cât mai multe cărţi şi articole despre subiect pentru a avea o
imagine de ansamblu.
3. Înregistrezi informaţia. Dacă vrei să le citezi, dacă vei fi întrebat despre ele mai târziu sau
dacă vrei să le accesezi mai încolo, ia-ţi notiţe despre ideile importante şi unde le-ai găsit.
FOLOSEŞTE TIPURI DIFERITE DE MATERIALE SUPORT
Cel mai probabil vei aduna mai multe informaţii decât este necesar. Provocarea este să le alegi pe
cele care-ţi susţin cel mai bine ideile. Acestea ar trebui să dea culoare prezentării, să explice sau să
sublinieze ideile şi să-ţi contureze mesajul.
Fă-ţi discursul mai interesant prin folosirea diferitelor tipuri de materiale suport. Citarea
statisticilor poate ajuta la expunerea unei idei, dar o povestire sau o anecdotă poate fi potrivită
pentru o alta. Evită folosirea aceluiaşi tip de material suport. Folosirea excesivă a statisticilor poate
deveni plictisitoare iar prea multe anecdote pot face ca un discurs să-şi piardă din eficienţă.
FII PE ACEEAŞI LUNGIME DE UNDĂ CU PUBLICUL
Cercetarea unui subiect poate fi importantă însă doar în măsura în care publicul înţelege rezultatele.
Dacă materialul suport este complex sau implică statistici, atunci găseşte ce i-ar interesa pe cei din
public şi include informaţia respectivă în discurs. De exemplu, dacă studiile tale arată că 20% dintre
adulţi citesc la nivel de clasa a V-a sau mai jos, prezintă această statistică mai pe înţelesul publicului
spunând “unul din cinci adulţi din această sală citeşte la nivel de clasa a V-a sau mai rău”. Dacă
asociezi numere sau informaţii cu activităţile lor zilnice, cei din public vor aprecia acest lucru.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe studierea subiectului unui discurs.
Alege un subiect de interes pentru cei din public şi care necesită mult studiu.
Strânge informaţii despre subiect din mai multe surse. Aceasta va fi cea mai minuţios
cercetată prezentare pe care ai avut-o până acum.
Susţine-ţi cu grijă ideile şi opiniile cu informaţii concrete, exemple şi ilustraţii.
Asigură-te că ai inclus tot ceea ce ai învăţat la proiectele anterioare privind scopul, organizarea,
folosirea cuvintelor, limbajul trupului şi varietatea vocală şi foloseşte sugestiile relevante din
evaluările primate anterior. În timp ce îţi pregăteşti discursul, reciteşte lista de la finalul Proiectului 1.
GHID DE EVALUARE PENTRU STUDIAZĂ-ŢI SUBIECTUL
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să aleagă un subiect care să prezinte interes publicului şi care să
necesite studiu laborios. Acesta va trebui să-şi aleagă informaţiile din mai multe surse şi să-şi susţină cu grijă
ideile cu ajutorul unor fapte concrete, exemple şi ilustraţii, mai degrabă decât cu propriile opinii. Vorbitorul
va trebui să folosească tot ceea ce a învăţat la proiectele anterioare cu privire la scop, organizare, folosirea
cuvintelor, limbajul trupului şi varietatea vocală şi să utilizeze sugestiile relevante primate la evaluările
anterioare. În plus faţă de evaluarea verbală te rugăm să răspunzi în scris la întrebările de mai jos.
Cât de bine s-a potrivit subiectul discursului cu interesul celor din public?
Subiectul a fost studiat corespunzător?
Cât de bine şi-a susţinut vorbitorul ideile principale?
Materialele suport au fost potrivite pentru ideile prezentate?
S-au folosit diverse tipuri de materiale suport?
Cât de clar a fost scopul discursului?
Discursul a fost organizat eficient?
S-a folosit vorbitorul de limbajul trupului şi de varietatea vocală?
►PROIECTUL 8
REZUMAT:
Materialele vizuale ajută publicul
FAMILIARIZEAZĂ-TE CU
MATERIALELE VIZUALE
să înţeleagă şi să-şi amintească
ceea ce aude; sunt nişte
instrumente de valoare pentru cei
care vorbesc în public. Cele mai
cunoscute materiale vizuale sunt În proiectele 2 şi 7 au fost menţionate materialele vizuale ca tip de material suport
cele redate pe calculator, pentru un discurs. Deoarece publicul îşi aminteşte ceea ce vede şi aude simultan,
diapozitivele, flipchart-urile, tabla
şi altele. Tipul de material vizual pe
acestea sunt instrumente foarte utile pentru cel ce vorbeşte în public.
care-l alegi depinde de câțiva Folosirea materialelor vizuale oferă cinci beneficii:
factori, inclusiv informaţiile pe care
doreşti să le prezinţi şi numărul de 1. Sporesc înţelegerea. Lumea în care trăim este una vizuală. Majoritatea
persoane prezente. Acestea
trebuie să se potrivească mesajului lucrurilor pe care le învăţăm sunt asimilate cu ajutorul ochilor – nu prin
pe care doreşti să-l transmiţi cât şi urechi. Materialele vizuale te ajută să transmiţi mesajul în modul cel mai
cu dimensiunea publicului şi să fie potrivit pentru a putea fi înţeles.
prezentate corect, cu uşurinţă şi cu
încredere. 2. Economisesc timp. Informaţia prezentată vizual este primită şi prelucrată
de creier mai repede decât un mesaj verbal. Aceste materiale sunt
OBIECTIVE: folositoare în special pentru a-i ajuta pe oameni să înţeleagă mai repede
Alege materialele vizuale idei complexe sau abstracte.
potrivite pentru mesajul pe
care-l transmiţi publicului. 3. Îmbunătăţesc memorabilitatea. Ne amintim în medie doar 10% dintr-un
Foloseşte materialele vizuale mesaj verbal la o săptămână de la prezentare. Cu toate acestea, ne amintim
corect, cu uşurinţă şi cu aproximativ două treimi din ceea ce vedem şi auzim simultan.
încredere.
Durata: Între 5 și 7 minute 4. Stimulează atenţia. Gândim mult mai repede decât vorbim astfel că în
timpul unui discurs minţile noastre au tendinţa să hoinărească. Materialele
vizuale menţin atenţia publicului la mesajul pe care îl transmiţi; de
asemenea, ele adaugă diversitate unei prezentări şi cresc interesul celor
prezenţi.
5. Ajută la controlul emoţiilor. Folosirea materialelor vizuale reprezintă de
fapt o activitate fizică ce are scopul de a-i permite corpului să îşi utilizeze
nervozitatea emoţională fără a le distrage atenţia celor din public.
ALEGEREA MATERIALULUI POTRIVIT
Cele mai cunoscute materiale vizuale sunt cele cele făcute pe calculator, pe folii
transparente (diapozitive), flipchart-uri, tablă şi altele. Alegerea pe care o faci pentru
un anumit discurs depinde de anumiţi factori, printre care:
Informaţiile pe care doreşti să le transmiţi

Numărul de persoane din public
Echipamentul tehnic disponibil
Timpul disponibil pregătirii materialelor vizuale
Suma de bani pe care vă permiteţi să o cheltuiţi
Materiale vizuale realizate pe calculator. Tehnologia prezentărilor vizuale pe
calculator se schimbă cu repeziciune. Cu ajutorul unui laptop, a unui program
software pentru prezentări, a unui ecran şi a altor echipamente electronice
poţi produce şi prezenta materiale vizuale dinamice, inclusiv animaţii şi simulări. Materialele vizuale realizate pe
calculator au devenit standardul pentru majoritatea prezentărilor. Pot fi folosite în cazul unui public mai mult
sau mai puţin numeros putând reda atât informaţii simple cât şi complexe. Dacă foloseşti o telecomandă, poţi
schimba imaginile în timp ce te deplasezi prin sală având astfel o mai mare libertate de mişcare. Cu toate
acestea, echipamentul electronic necesar poate fi scump de cumpărat sau închiriat şi, ca orice alt echipament
electronic, este fragil. Planifică-ţi timp destul pentru conceperea materialelor vizuale, pentru verificarea
funcţionării acestora și repetarea discursului împreună cu ele. Să ai întotdeauna un
plan de rezervă, în caz că vor apărea probleme tehnice. Materialele vizuale sunt
Diapozitive. Cu toate că nu reprezintă o tehnologie înaltă precum calculatoarele complementare prezentării.
şi sunt mai greoi de folosit, acestea sunt potrivite pentru un public mic, fiind şi ieftine. Ele nu trebuie folosite la
Pentru a le folosi este nevoie doar de un proiector şi un ecran, iar majoritatea locaţiilor fiecare propoziţie sau idee.
pot pune la dispoziţie acest echipament în schimbul unei sume modice. Diapozitivele
pot fi realizate cu uşurinţă pe un calculator şi apoi imprimate cu o imprimantă laser sau cu un simplu copiator.
De asemenea, poţi scrie pe ele în timp ce vorbeşti, inclusiv cu carioci groase colorate.
Flipchart-uri. Flipchart-urile sunt folosite la instructaje în grup restrâns, pentru informări şi pentru sesiuni
de brainstorming. Sunt folositoare pentru a scrie răspunsurile publicului însă le poţi folosi şi pentru a prezenta
informaţii. Îţi poţi pregăti paginile de flipchart în avans dar ai şi flexibilitatea să scrii pe ele pe măsură ce vorbeşti.
Scrie tot pe a doua sau a treia pagină – astfel că atunci când folosești creioane sau carioci groase colorate,
mesajul să nu se imprime și pe alte pagini. În timpul prezentării poţi detaşa pagini pe care să le lipeşti apoi pe
perete pentru a fi prezentate.
Tabla. Tablele se regăsesc în multe săli de şedinţe. Sunt folositoare în cazul unui public redus, permiţându-ţi
să prezinţi liste, grafice şi diagrame şi să scrii răspunsurile celor din public. Cu toate acestea, ele necesită o
curăţire foarte bună înaintea fiecărei utilizări şi poţi salva informaţiile scrise doar dacă le transcrii pe calculator
sau pe hârtie.
Altele. Este vorba de diverse obiecte care ajută la prezentarea unui discurs. Poate fi o carte, o minge, un
instrument, un model sau orice alt obiect care te ajută să-ţi prezinţi ideea sau ajută publicul să înţeleagă mai
bine şi să-și amintească mesajul. S-ar putea de exemplu să ai nevoie de o masă pe care să aşezi obiectele atunci
când nu le foloseşti, poate chiar şi de o bucată de material cu care să le acoperi până în momentul în care ai
nevoie de ele.
CÂND SĂ LE FOLOSEȘTI?
Materialele vizuale au scopul de a completa prezentarea, nu de a fi ele însele prezentarea. Statisticile, graficele,
diagramele, modelele, fotografiile și textele scrise pot stimula publicul și pot crește gradul de memorabilitate al
unui discurs. Dar nu avem nevoie de ele la fiecare propoziţie pe care o spunem sau la orice idee prezentată.
Dacă pui accent pe toate, nimic nu mai pare important! Materialele vizuale ar trebui folosite numai pentru:
A accentua o idee principală. Folosirea unui material vizual transmite publicului că ceea ce tocmai ai
spus sau urmează să spui este important şi că ar trebui reţinut.
A spori înţelegerea şi memorabilitatea unui material complex. Materialele vizuale ajută publicul să
înţeleagă noţiuni precum relaţiile între lucruri, explicaţii şi statistici.
A economisi timp. Uneori, acelaşi mesaj este comunicat mai rapid și mai bine cu ajutorul materialelor
vizuale decât prin cuvinte.
Unele persoane folosesc materialele vizuale ca materiale auxiliare, bazându-se pe ele ca pe un alt fel de notiţe.
Materialele vizuale nu înlocuiesc pregătirea unui discurs. Trebuie să îţi știi atât de bine discursul încât să îl poţi
prezenta chiar şi fără să foloseşti materialele vizuale.
RECOMANDĂRI PENTRU DESIGN
Pentru a fi utile, materialele vizuale trebuie să fie atât uşor de citit şi înţeles cât şi plăcute la vedere.
Indiferent de ce tipuri de materiale foloseşti sau realizezi, ţine cont de următoarele recomandări:
Vizibilitatea. Toţi cei din sală trebuie să poată vedea materialul vizual folosit. Scrie cu litere
cât mai mari folosind atât majuscule cât şi litere mici. Foloseşte spaţii pentru a evidenţia
textul.
Folosește fiecare element vizual pentru a ilustra o singură idee principală sau
informaţie. Mai mult de una distrage atenţia publicului.
Nu folosi mai mult de şase linii de text şi nu mai mult de şase cuvinte pe linie în
fiecare material vizual. Astfel, textul va fi suficient de mare pentru a putea fi citit de public.
Simplitatea. Evită încărcarea materialelor cu prea multe imagini sau grafice extravagante.
Publicul ar trebui să înţeleagă cu rapiditate mesajul transmis.
Foloseşte culorile cu atenţie. Culorile stimulează interesul şi îmbunătăţesc
memorabilitatea. Alege culori care care măresc lizibilitatea. De exemplu, literele negre pe un
fond albastru închis sunt dificil de citit. Evită folosirea
prea multor culori; două sau trei sunt de ajuns. Materialele vizuale bine
Potrivirea. Includerea unor elemente bune de design, realizate sunt ușor de
precum fontul, culoarea şi/sau grafica, vor face ca urmărit și înţeles și au un
materialele vizuale să fie mai plăcute ochiului. aspect plăcut.
Foloseşte diverse tipuri de materiale vizuale.
Diversitatea trezește interesul. De exemplu, dacă ai o prezentare ce folosește materiale
vizuale realizate pe calculator, folosește și grafice însoţite de un text explicativ sau o
diagramă.
Verifică toate materialele vizuale pentru a descoperi eventuale erori de ortografie sau gramatică.
Dacă vei folosi un grafic, un tabel sau o diagramă, fii sigur că are un nume, astfel încât publicul să ştie
despre ce este vorba.
REGULI PENTRU PREZENTARE
Folosirea cu succes a materialelor vizuale necesită exerciţiu. Prezentarea acestora prea devreme, prea
târziu sau prea rapid le va reduce din efect. Ţine cont de următoarele sfaturi:
1. Prezintă un material chiar înainte de a fi pregătit să vorbeşti despre el. Publicul se va

uita la acesta chiar din momentul în care îl arăţi. Fă o pauză, lăsând publicului timp să
citească şi să înţeleagă materialul, apoi prezintă-ţi ideea.
2. Păstrează contactul vizual cu publicul în timp ce prezinţi materialul. Nu vorbi sau citi
cu ochii la ecran sau pe flipchart.
3. Arată-l suficient de mult timp. Arată materialul suficient de mult timp ca să poţi prezenta
ideea, apoi îndepărtează-l. Dacă foloseşti un proiector, foloseşte între imagini un ecran
negru sau neutru pentru a evita un ecran alb care distrage atenţia. Treci imediat la imaginea
următoare dacă ai început prezentarea unei noi idei.
4. Nu bloca materialul vizual prezentat. Toată lumea trebuie să poată vedea materialul.
Dacă proiectezi un material pe un ecran sau folosești un flipchart, stai lateral lângă el pe
partea stângă. Când arăţi ceva pe ecran, fă-o cu mâna stângă sau cu un pointer. Dacă ai în
mână un obiect pentru a-l arăta celor din public, ţine-l lateral în stânga sau în dreapta ta.
5. Nu scrie în timp ce vorbeşti. Dacă notezi pe flipchart sau pe o foaie transparentă ia o pauză pentru
a scrie. Apoi întoarce-te spre public pentru a vorbi.
6. Prezintă materialul potrivit. Dacă uiţi o parte a prezentării sau ordinea ideilor prezentate este
diferită de cea din materialele vizuale este posibil ca, din greşeală, să afișezi imaginea greșită. Dacă
este posibil, înainte de prezentare, asigură-te că materialul folosit este cel corect.
7. Pregăteşte-te. Înainte de prezentare, verifică sala pentru a te asigura că publicul va putea vedea clar
materialele vizuale. Pune-le la locul lor şi la îndemână. Verifică de două ori echipamentele tehnice
pentru a te asigura că funcţionează corespunzător.
8. Repetă. Repetă discursul împreună cu materialele vizuale până ce te familiarizezi cu ele și le folosești
natural și cu încredere.
ÎNTOTDEAUNA SĂ AI UN PLAN DE REZERVĂ
Dacă foloseşti materiale vizuale făcute pe calculator, un proiector sau alt echipament electronic, fii pregătit în
cazul unor probleme tehnice. Dacă în timpul prezentării ceva nu merge bine, continuă să vorbeşti şi nu
pierde timpul cu schimbatul unui bec sau al unui cablu. Dacă este necesar și potrivit, asigură-te că ai
materialele vizuale imprimate și gata pentru a fi distribuite celor din public.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe folosirea materialelor vizuale.
Alege un subiect de discurs care să-ţi permită să foloseşti două sau mai multe materiale vizuale.
Alege materialele vizuale potrivite pentru mesajul transmis şi pentru public.
Prezintă materialele vizuale corect, cu încredere şi cu uşurinţă.
Asigură-te că incluzi ceea ce ai învăţat deja la proiectele anterioare despre scop, organizare, folosirea
cuvintelor, limbajul trupului, varietatea vocală şi studiu. Foloseşte sugestiile potrivite din evaluările primite
anterior. Pe măsură ce îţi pregăteşti discursul, reciteşte lista de la finalul Proiectului 1.
GHID EVALUARE PENTRU FAMILIARIZEAZĂ-TE CU MATERIALELE VIZUALE
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să prezinte un discurs în care foloseşte două sau mai multe
materiale vizuale. Acestea trebuie să fie potrivite cu mesajul discursului şi să fie prezentate corect, cu
încredere şi cu uşurinţă. Vorbitorul va trebui să includă în discurs ceea ce a învăţat la proiectele anterioare cu
privire la scop, organizare, folosirea cuvintelor, limbajul trupului şi varietatea vocală. Acesta va trebui să
folosească și sugestiile potrivite primite la evaluările anterioare şi să studieze în detaliu subiectul discursului.
Te rugăm să completezi formularul de evaluare de mai jos prin bifarea spaţiului corespunzător fiecărei
întrebări. Scrie şi observaţii la punctele unde performanţa vorbitorului merită apreciată sau unde poţi oferi
sugestii de îmbunătăţire.
Materialele vizuale au fost potrivite cu

discursul şi mesajul transmis? ______ ______ ______
A ajutat fiecare material vizual la
înţelegerea şi reţinerea ideilor expuse
de vorbitor? ______ ______ ______
Fiecare material vizual a fost vizibil? ______ ______ ______
Dacă vorbitorul a folosit materiale

vizuale făcute pe calculator sau folii
transparente, acestea au fost lizibile şi
bine realizate? ______ ______ ______
Vorbitorul a folosit materialele vizuale

cu naturaleţe şi încredere? ______ ______ ______
Cât de clar a fost scopul discursului? ______ ______ ______
Vorbitorul a folosit limbajul trupului

pentru a sprijini mesajul discursului? ______ ______ ______
Vorbitorul şi-a ales bine cuvintele
potrivite? ______ ______ ______
Discursul a fost bine documentat

printr-un studiu amănunţit? ______ ______ ______
►PROIECTUL 9
REZUMAT:
Abilitatea de a-i convinge pe
CONVINGE CU ELOCVENȚĂ
ceilalți, de a-i face să înţeleagă, să
accepte şi să acţioneze în În prezent suntem bombardaţi cu mesaje persuasive. Reclamele încearcă să ne
conformitate cu ideile tale – este
foarte utilă. Cei din public tăi vor fi convingă să cumpărăm o anumită marcă de băutură carbogazoasă, de cafea sau de
convinşi dacă te percep ca fiind medicamente. Vânzătorii încearcă să ne convingă să cumpărăm o mașină, un
credibil, dacă te vei folosi de logică calculator personal sau un telefon mobil. Şi noi folosim persuasiunea încercând să
şi de emoţie în prezentare, dacă îţi
structurezi discursul cu grijă şi dacă
ne convingem partenerii de viaţă să mergem în vacanţă în Bahamas, să convingem
iei în considerare interesele lor. un vânzător să ne returneze banii sau să ne convingem şeful că o anumită
Evită să folosești notiţe, deoarece i- propunere este mai bună.
ar putea face pe cei din public să se Persoanele care pot convinge cu ajutorul cuvintelor au o influenţă mare.
îndoiască asupra sincerităţii,
cunoştinţelor şi hotărârii tale.
Abilitatea de a-i face pe ceilalţi să înţeleagă, să accepte sau să acţioneze așa cum îţi
dorești o poţi folosi zilnic acasă, la serviciu şi în interiorul comunităţii. De asemenea,
OBIECTIVE: este o caracteristică a unui lider bun. De-a lungul istoriei, oamenii s-au strâns în jurul
Convinge-ţi ascultătorii să acelor persoane care îi puteau convinge pe ceilalţi.
adopte punctele tale de vedere,
ideile tale sau să acţioneze.
Ține cont de interesele TIPURI DE PERSUASIUNE
publicului.
Foloseşte logica şi emoţiile Într-un discurs persuasiv, scopul principal este să influenţezi modul de gândire sau
pentru a-ţi susţine punctele de
vedere. comportamentul ascultătorilor. O poţi face în diferite moduri:
Evită folosirea notiţelor.
Durata: Între 5 și 7 minute Inspiră-i. Scopul este să sensibilizezi publicul cu privire la subiectul abordat
sau să le întărești ideile şi convingerile pe aceștia le au deja, fără a le
schimba părerile sau opiniile. Predicile şi discursurile de final de an fac parte
din această categorie a discursurilor persuasive. Vei învăţa mai multe despre
ele la Proiectul 10.
Convinge-i. Vrei ca ascultătorii să-şi schimbe opinia sau să-şi formeze
aceeaşi părere cu tine. Poate nu vrei ca în acest moment să facă ceva, ci
doar să le schimbi părerea. O prezentare care să convingă publicul că există
viaţă extraterestră reprezintă un exemplu de astfel de tip de discurs.
Îndeamnă-i să acţioneze. Vrei ca ascultătorii să treacă la acţiune după ce-ţi
vor asculta prezentarea, cum ar fi de exemplu semnarea unei petiţii, citirea
unei cărţi sau cumpărarea unui produs.
ROLUL TĂU
Impresiile contează și acest lucru se aplică în special la discursurile prin care încerci
să convingi. Chiar dacă mesajul transmis este important, aceeaşi greutate o are şi
părerea pe care publicul o are despre tine. Aceștia trebuie să te placă, să aibă
încredere în tine şi să te respecte, înainte de a-ţi adopta ideile. Trebuie să se
identifice cu tine – adică să fii o persoană care are aceleași nevoi şi interese cu ei.
Publicul îşi formează impresia despre tine pe:
Cunoştinţele tale. Trebuie să fii calificat și în cunoștinţă de cauză înainte de a

oferi argumente și dovezi pentru a-ţi susţine poziţia. Trebuie să cunoşti bine
subiectul şi să fii capabil să prezinţi suficiente dovezi pentru a-ţi susţine ideile.
Reputaţia ta. Reputaţia ta se bazează pe ceea ce ai realizat deja, pe succesele şi pe
distincţiile pe care le ai. Asigură-te că publicul cunoaște calificările pe care le ai prin
introducerea ta, prin publicitatea anterioară sau chiar prin discursul tău.
Sinceritatea ta. Transmiţi ideile cu convingere şi crezi că ceea ce propui este cu adevărat în
interesul lor. În mod natural, publicul este suspicios în privinţa oricărei persoane care
încearcă să-i schimbe opiniile, deci trebuie să spui clar că ţii cont de nevoile lor şi că nu cauţi
să-i convingi de ceva în interes personal.
Susţinerea discursului. Dacă pari timid, publicul va fi mai puţin dispus să-ţi accepte
părerile. Vorbeşte ferm şi încrezător şi stabileşte contactul vizual cu cei din faţa ta.
PUBLICUL
Modul în care îţi prezinţi mesajul persuasiv va depinde de cine este în public şi de care este
atitudinea lor cu privire la subiect. Publicul poate fi:
Agreabil. Publicul este deja de acord cu părerea sau cu punctul tău de vedere, aşadar
trebuie doar să le întărești şi să le consolidezi această opinie.
Apatic. Ascultătorilor nu le pasă de subiect sau de opiniile tale, deci trebuie să-i
convingi că problema în discuţie îi afectează în mod direct. Această atitudine este cea
mai des întâlnită.
Ostil. Publicul ţi se opune ţie, subiectului şi/sau punctului tău de vedere. Trebuie să-l
ajuţi să vadă valoarea poziţiei tale şi să-l convingi să-şi reconsidere părerea.
Neinformat. Ascultătorii tăi nu sunt apatici, ci doar nu știu nimic despre subiect. Trebuie
să-i informezi şi să-i convingi de importanţa acestuia.
Combinat. Publicul poate să conţină mai multe dintre categoriile de mai sus. Trebuie
să-i informezi şi să-i convingi de importanţa subiectului, de avantajele punctului tău de
vedere şi de motivul pentru care ar trebui să-şi reconsidere părerea.
PUTEREA DE CONVINGERE A DOVEZILOR
Trebuie să trezeşti interesul Schimbarea părerilor cuiva este o sarcină dificilă deoarece publicul consideră
publicului, să-l ajuţi să-și că are deja un punct de vedere raţional cu privire la subiect, oricare ar fi acela.
însușească informaţii noi, să Sarcina ta este să prezinţi acea dovadă de care are nevoie publicul pentru a-şi
prezinţi dovezile de care au schimba opinia. Trebuie să le trezeşti interesul, să-i ajuţi să-și însușească
nevoie să se răzgândească şi informaţii noi pe lângă ceea ce știu deja şi să-i îndrumi în a-şi forma noi
să-i îndrumi pentru a-şi convingeri. Cu cât îi ajuţi mai mult pe parcursul acestui proces, cu atât mai
mult succes vei avea în a-i convinge.
forma convingeri noi. Ai aflat deja despre importanţa credibilităţii atunci când vorbești în public.
Aceasta este și mai importantă în cazul unui discurs persuasiv. Dacă ascultătorii nu te percep ca
fiind credibil, vei avea dificultăţi în a-i convinge să-ţi adopte punctul de vedere sau să treacă la
acţiune. De asemenea, există alţi doi factori care au o influenţă majoră asupra publicului:
Logica. Pentru a convinge publicul trebuie să prezinţi dovezi – adică surse exterioare care îţi
susţin punctul de vedere. Din acest punct de vedere, studierea subiectului discursului este foarte
utilă. Dovezile şi argumentaţia trebuie să fie solide şi să-ţi susţină poziţia.
Emoţia. Puţini oameni sunt convinşi numai cu ajutorul logicii. Emoţiile contribuie și ele la
influenţarea oamenilor pentru a-şi schimba părerile. Un instrument eficient îl reprezintă
stimularea unor emoţii precum fericirea, tristeţea, frica, furia, vinovăţia şi iubirea, cât şi stabilirea
conexiunii acestora cu subiectul discursului.
Aminteşte-ţi că publicul se întreabă întotdeauna “Mie ce îmi pică din asta?”. Cele mai bune discursuri
persuasive răspund la această întrebare. Construieşte-ţi discursul în jurul unor idei importante pentru public, nu
în jurul grijilor tale. De exemplu, dacă vrei să convingi consiliul local să construiască un trotuar de-a lungul
râului, atunci demonstrează cum vor beneficia oamenii de afaceri şi locuitorii de pe urma acestui lucru, în loc să
spui cum îţi va aduce ţie, un excursionist înrăit, beneficii.
ORGANIZAREA MESAJULUI
Odată ce ţi-ai stabilit scopul, publicul căruia îi este destinat şi ai adunat informaţiile necesare, eşti pregătit să-ţi
organizezi prezentarea. O poţi face în mai multe feluri.
Problemă/soluţie. Expune problema, apoi prezintă soluţia, explicând de ce aceasta este cea mai bună.
Apoi discută cum să aplici soluţia şi cum poate publicul să contribuie. De exemplu, poţi începe un
discurs despre poluarea apei pe plan local prin a spune că aceasta crescut foarte mult şi că anul trecut
mai mult de 2000 de peşti au murit din această cauză în lacul din zonă. Apoi continuă cu modul în care
efectele poluării şi dispariţia peştilor afectează comunitatea, cu sursele
poluării, soluţia ta la problemă şi cu ce pot ajuta cei din public la Principal scop al unui discurs
remedierea situaţiei. persuasiv este să influenţeze
modul de gândire sau
Propunere și argumente. Începe cu propunerea ta, apoi prezintă comportamentul celor din
dovezile care o susţin. De exemplu, dacă scopul este să convingi public.
ascultătorii să voteze o anumită propunere vei începe prin a
spune “Votaţi pentru Propunerea A, care va acorda mai mulţi bani şcolilor noastre”, apoi continuă cu
motivele şi cu o afirmaţie puternică în încheiere. În acest fel, le spui imediat celor din faţa ta ce astepţi
de la ei. Acest tip de abordare este cel mai potrivit în faţa unui public agreabil, apatic sau neinformat
însă poate îndepărta şi mai mult un public ostil.
Avantaj comparativ. Începe cu enunţarea problemei apoi identifică posibilele soluţii şi compară-le cu
avantajele şi dezvantajele lor. Explică soluţia ta şi arată motivele pentru care are mai multe avantaje şi
mai puţine dezavantaje decât celelalte.
Secvenţa motivaţională. Acestă structură de discurs în cinci paşi dezvoltată de Dr. Alan H. Monroe,
un ilustru profesor în domeniul comunicării, poate fi adaptată la aproape orice subiect.
1. Atenţie. Captează atenţia publicului în introducere şi direcţioneaz-o spre subiect. “Taxele pe

proprietate în continuă creştere determină o frenezie a cheltuielilor din partea guvernului”.
2. Nevoie. Spune care este nevoia sau problema actuală, explicând de ce este importantă pentru cei
din public. “Taxele pe proprietate trebuie să scadă, iar cheltuielile guvernului să fie ţinute sub
control”.
3. Satisfacţie. Prezintă-ţi soluţia la problemă sau la nevoie, arătând cum aceasta satisface nevoia sau
rezolvă problema. Susţine-ţi poziţia cu dovezi. “Propunerea X va reduce taxele pe proprietate şi va
limita cheltuielile guvernului”.
4. Vizualizare. Creează o imagine pentru viitor, apropiindu-ţi astfel publicul. Arată cum vor sta
lucrurile dacă soluţia ta va fi adoptată și ce se poate întâmpla dacă aceasta va fi respinsă. “Dacă
această propunere nu va fi adoptată, taxele vor continua să crească şi mulţi oameni îşi vor pierde
casele”.
5. Acţiune. Transformă aprobarea şi angajamentul pe care le-ai câştigat în acţiune sau
atitudine pozitivă din partea ascultătorilor tăi. “Votaţi ‘da’ pentru propunerea X”.
Oricare dintre abordările de mai sus o alegi pentru discurs, nu neglija părerea opoziţiei. Respinge-i
argumentele, începând cu cel mai puternic și terminând cu cel mai slab. Ascultătorii îşi amintesc cel
mai bine ultimul lucru spus și în acest fel vor crede că opinia opoziţiei este slabă. În consecinţă,
ultimul punct pe care îl susţii trebuie să fie cel mai puternic deoarece publicul şi-l va aminti mai uşor.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe convingerea publicului.
Convinge-ţi ascultătorii să-ţi adopte punctul de vedere sau ideile. (Nu fă un discurs
inspiraţional; acest tip de discurs va fi discutat la Proiectul 10).
Analizează publicul şi ia în considerare interesele lui.
Foloseşte logica și emoţiile pentru a-ţi susţine punctele de vedere.
Organizează-ţi ideile cu grijă şi alege-ţi cuvintele care-ţi vor sublinia mesajul. Foloseşte
limbajul trupului și varietatea vocală pentru a avea și mai mult impact. Foloseşte materiale
vizuale dacă acestea contribuie la transmiterea mai bună a mesajului.
Evită folosirea notiţelor; acestea pot face ca publicul să se îndoiască de sinceritatea,

cunoştinţele şi de convingerea ta.
Folosește sugestiile potrivite primite la evaluările de la discursurile anterioare. În timp ce îţi pregăteşti
discursul studiază amănunţit subiectul şi reciteşte lista de la finalul proiectului 1.
GHID DE EVALUARE PENTRU CONVINGE CU ELOCVENȚĂ
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să prezinte un discurs persuasiv care combină argumente
logice cu un puternic apel la emoţii. Discursul ar trebui să ia în considerare interesele publicului. De
asemenea, vorbitorul a fost instruit să evite dacă este posibil folosirea notiţelor. Pe lângă evaluarea verbală
ești rugat să completezi formularul de evaluare de mai jos prin bifarea spaţiului potrivit din dreptul fiecărei
întrebări. Scrie observaţii doar la acele întrebări la care aprecierea pozitivă se impune sau la acelea la care poţi
oferi sugestii specifice de îmbunătăţire.
Vorbitorul a arătat sinceritate şi

convingere? ______ ______ ______
Vorbitorul a fost credibil prin
informaţiile prezentate? ______ ______ ______
Vorbitorul a luat în considerare
interesele celor din public? ______ ______ ______
Introducerea discursului a captat
interesul publicului? ______ ______ ______
S-au folosit fapte şi raţionamente
logice pentru susţinerea punctului de
vedere? ______ ______ ______
Vorbitorul a folosit emoţiile în mod
adecvat pentru a convinge publicul
să-i susţină punctul de vedere? ______ ______ ______
Organizarea discursului a fost bună? ______ ______ ______
Au contribuit limbajul trupului şi

varietatea vocală a vorbitorului la
transmiterea mesajului? ______ ______ ______
Aţi fost convins să acceptaţi punctul
de vedere al vorbitorului? ______ ______ ______
►PROIECTUL 10
REZUMAT:
Un discurs care inspiră motivează INSPIRĂ-ȚI PUBLICUL
publicul să se dezvolte personal,
emoţional, profesional sau spiritual
şi se bazează pe argumente
Pe parcursul Proiectului 9 ai învăţat despre tipurile de discursuri persuasive: cele care
emoţionale. Un astfel de tip de inspiră, cele care conving şi cele care îndeamnă publicul să acţioneze. Acest proiect
discurs îi uneşte pe cei public în are ca subiect primul tip de discurs persuasiv: discursul care inspiră.
jurul unor dorinţe împărtăşite, le Scopul unui astfel de discurs este să motiveze persoanele din public să se
crește entuziasmul, iar apoi le
propune o schimbare sau un nou dezvolte pe plan personal, emoţional, profesional sau spiritual, să-i încurajeaze pe
plan de acțiune și îi îndeamnă să le ascultători să-și dorească să aibă un succes mai mare, să aibă ţeluri sau idealuri înalte
accepte. Acest discurs va dura mai sau să contribuie la succesul sau scopul unei organizaţii. Cele mai des întâlnite tipuri
mult decât cele anterioare, aşadar
vorbeşte cu vicepreşedintele
de discursuri care inspiră sunt discursul de absolvire, discursul care motivează
educaţie pentru a avea câteva angajaţii unei afaceri sau membrii unei echipe sportive, discursul politic şi predicile.
minute în plus. Un discurs care inspiră unește publicul în jurul unor dorinţe împărtăşite, le crește
entuziasmul, iar apoi le propune o schimbare sau un nou plan de acţiune și îi
OBIECTIVE
Să inspiri publicul prin invocarea îndeamnă să îl adopte. Acest tip de discurs se bazează mai mult pe argumente
unor motive nobile şi prin emoţionale decât pe argumente logice, lucru întâlnit și la alte tipuri de discursuri
îndemnarea celor prezenți să persuasive. Discursul care inspiră încearcă să:
atingă un nivel mai înalt de
succes și convingeri.
Ia în considerare nevoile şi 1. Empatizeze cu sentimentele, temerile sau dorinţele celor din public, la un
emoţiile publicului folosind moment dat şi la o anumită ocazie.
povestiri, anecdote și citate
pentru a da discursului o notă de 2. Explice de ce și cum se schimbă situaţia sau de ce aceste sentimente, temeri
dramatism. și dorinţe ar putea fi nepotrivite sau pot avea efecte contrar așteptărilor.
Evită folosirea notiţelor.
Durata: Între 8 și 10 minute 3. Motiveze şi să stimuleze publicul să aibă sentimente nobile înalte, să
ţintească spre valori şi diverse obiective, arătând și beneficiile care vor
apărea dacă le adoptă.
CONECTAREA CU PUBLICUL
Pentru a inspira trebuie să vorbești despre o anumită dorinţă, nevoie sau frică pe
care cei din public o au sau pe care nu au conştientizat-o încă. Psihologul Abraham
Maslow a identificat cinci categorii de nevoi umane:
Nevoi fiziologice – aer, mâncare, băutură, somn, adăpost, căldură

Nevoia de siguranţă – securitate, stabilitate, siguranţă fizică, structură,ordine
Nevoia de apartenenţă şi de iubire – acceptare şi aprobare, afecţiune, de a fi
parte dintr-un grup
Nevoia de respect – respect de sine, încredere în sine, realizare, reputaţie,
prestigiu, recunoaştere, statut, competenţă, independenţă
Nevoia de realizare personală – realizarea potenţialului, împlinire personală
Dacă le folosești și îţi construieşti discursul în jurul acestora, atunci vei reuși să-i
inspiri pe cei din faţa ta.
Pentru acest tip de discurs este esenţială o înţelegere profundă a contextului şi a publicului căreia i te
adresezi. Care este scopul discursului? Ce mesaj vrei să transmiţi? Din ce mediu provin cei din public? Care sunt
nevoile lor? Ce îi face să fie unici? La ce se gândesc? Ce vor să audă? Folosind aceste informaţii vei trata mai bine
nevoile și preocupările ascultătorilor şi îţi vei planifica mai bine discursul.
Să presupunem că eşti directorul unei corporaţii iar compania trece printr-o perioadă importantă de
reorganizare. Vrei ca prezentarea ta să inspire angajaţii să accepte schimbările şi să ajute compania să devină
mai bună decât competiţia. Aceștia îşi vor pune întrebări cu privire la locurile lor de muncă (Voi mai avea unul?
Cum se va schimba? Ce se va întâmpla cu salariul?) – nivelul “Siguranţă” din ierarhia lui Maslow. Vor fi preocupaţi
de ideea de a face parte din echipă (Mă voi adapta oare într-un grup nou de oameni şi într-un mediu nou de
lucru? Mă place oare compania?) – nivelul “ Apartenenţă şi Iubire” din ierarhia lui Maslow. Vor fi preocupaţi şi de
valoarea pe care o au în cadrul companiei (Îmi voi păstra poziţia actuală sau voi fi retrogradat? Competenţele
mele sunt importante?) – nivelul “Stimă” din ierarhia Maslow. Vor fi preocupaţi de propria lor avansare în
companie (Vor exista oportunităţi de promovare? Voi fi capabil să-mi ating obiectivele?) – nivelul “Realizare
personală” din ierarhia lui Maslow.
Înainte de a-i putea inspira pe acești oameni pentru a accepta schimbările şi pentru a se strădui să-şi
îndeplinească atribuţiile cât mai bine posibil, trebuie să iei în considerare aceste preocupări la fiecare nivel. La
urma urmei un angajat va avea dificultăţi în a adopta o cauză nobilă, precum a ajuta compania să devină mai
productivă, dacă îşi face griji privind pierderea slujbei. Este de dorit să-i asiguri în primul rând pe angajaţi că
slujbele lor sunt în siguranţă, că sunt valoroşi atât ca echipă cât şi ca indivizi, că firma le recunoaște contribuţiile
şi că doreşte ca ei să-şi atingă potenţialul.
Odată ce ascultătorii îşi dau seama că le înţelegi interesele şi le recunoşti realizările, vor deveni mai receptivi
la mesajul pe care-l transmiţi.
SCHIMBAREA STATUS QUO-ULUI
După ce te-ai conectat cu publicul, următorul pas este să explici de ce şi cum vor apărea aceste schimbări sau
de ce atitudinile, sentimentele, valorile, preocupările, speranţele, dorinţele, fricile și obiectivele lor pot fi
nepotrivite sau contraproductive.
De exemplu, într-un discurs de deschidere poţi discuta despre cum pleacă elevii din mediul sigur al şcolii şi
al familiei pentru a intra în lumea afacerilor sau pentru a merge la facultate, despre cum se va schimba viaţa lor,
precum şi despre provocările pe care le vor avea de înfruntat.
Într-un discurs inspiraţional susţinut la o întâlnire politică poţi discuta despre cum şi de ce politicienii actuali
au preluat puterea, despre greşelile lor, modul în care acestea au afectat comunitatea şi pe cei prezenţi şi despre
cum complacerea lor va permite în continuare comiterea de greșeli.
INSPIRĂ-I
Ultima parte a unui discurs care inspiră este dedicată nevoii de schimbare, a modului în care publicul contribuie
la ea şi a beneficiilor pe care schimbarea le va aduce tuturor. Motivează şi îndeamnă ascultătorii să adopte
atitudini, sentimente, valori, speranţe, dorinţe, comportamente nobile şi înalte, apoi detaliază avantajele pe care
aceste schimbări le vor aduce celor din public. În unele cazuri, menţionează provocările care vor fi întâlnite în
acest proces şi ce se va întâmpla cu cei care nu cooperează sau care încearcă să se opună schimbării.
De exemplu, dacă scopul tău este să motivezi o echipă de vânzări să atingă noi obiective, poţi explica de
ce acestea sunt necesare, apoi vorbește despre noul plan de vânzări. Explică avantajele acestuia. Fă apel la
mândria şi la profesionalismul muncii lor şi al companiei. Scoate în evidenţă că cei care nu ajută afacerea să
progreseze nu vor avea loc în companie, dar cei care o vor face vor avea parte de noi oportunităţi și vor simţi
bucuria de a face parte din echipa câştigătoare. Apoi stimulează-le entuziasmul şi angajamentul faţă de
companie şi faţă de obiectivele de vânzări.
CONTEAZĂ CUM O SPUI
Poţi adăuga o notă de dramatism şi de impact discursului dacă foloseşti:
Citate, povestiri şi anecdote. Povestirile şi anecdotele despre depășirea momentelor critice

şi atingerea succesului atrag atenţia publicului şi dau un sens mesajului transmis.
Un limbaj ce unește publicul şi creează o legătură între tine şi ei, precum voi şi noi.
Cuvinte vii care permit celor din faţa ta să vizualizeze consecinţele pozitive ce nu vor
întârzia să apară dacă aceştia fac ceea ce le-ai spus că trebuie făcut.
Verbe de mișcare pentru a transmite forţă.
Cuvinte pozitive, și nu critica, pentru a-i determina să acţioneze.
Acest tip de discurs, mai mult decât oricare altul, depinde de calitatea şi stilul în care livrezi discursul.
Prezentarea trebuie să fie directă şi alertă, arătând că îţi pasă de modul în care va reacţiona publicul.
Trebuie să le arăţi celorlalţi că eşti sincer şi crezi în mesajul pe care îl transmiţi.
Fii încrezător şi hotărât şi arată entuziasm şi vitalitate. Foloseşte limbajul trupului pentru a-ţi
demonstra hotărârea. Gesturile trebuie să transmită energie şi forţă.
Concluzia ar trebui să fie una emoţională şi dinamică. Ar trebui să îndemne publicul sau să le
ceară acestora să se dedice pentru sprijinul cauzei tale iar încheierea trebuie să dramatizeze
beneficiile primite dacă fac acest lucru. Finalizează discursul cu o ultimă afirmaţie memorabilă.
CE AI DE FĂCUT
Acest proiect se concentrează pe inspirarea publicului.
Alege o ocazie pentru care un discurs care inspiră este necesar sau potrivit. Poate fi ceva util
pentru membrii clubului, cum ar fi un discurs despre importanţa îndeplinirii cât mai bune a
atribuţiilor atunci când pregăteşti un rol pentru o întâlnire de club. Sau poţi vorbi despre o
situaţie imaginară precum încurajarea unei echipe sau un discurs de absolvire. Dacă te
pregătești să prezinţi un discurs pentru o situaţie specială ipotetică, spune-i acest lucru
Toastmaster-ului întâlnirii pentru a o anunţa.
Invocă motive nobile şi îndeamnă publicul să atingă un nivel mai înalt de succes și
convingeri.
Ia în considerare nevoile şi emoţiile celor din public şi foloseşte povestiri, anecdote şi citate
pentru a adăuga o notă de dramatism.
Evită folosirea notiţelor, de vreme ce acestea pot transmite lipsă de sinceritate și nehotărâre.
De asemenea, discursul tău trebuie să includă şi ceea ce ai învăţat în proiectele anterioare cu privire
la scop, organizare, folosirea cuvintelor, limbajul trupului, varietate vocală, studiu, materiale vizuale
(dacă sunt necesare) şi tehnici de persuasiune. Folosește și sugestiile potrivite primite la evaluările
anterioare. Pe măsură ce-ţi pregăteşti discursul, reciteşte lista de la finalul Proiectului 1.
Felicitări!
Ai terminat cel de-al zecelea discurs! Acum îţi poţi depune aplicaţia pentru a primi distincţia Competent
Communicator.
Este simplu să o faci şi se poate realiza în mai multe moduri. Completează pur și simplu formularul
Competent Communicator Award (Articolul 1225) și Grila de Completare a Proiectelor. Asigură-te că
vicepreședintele educaţie îl semnează (Nu-ţi semna singur formularul.) Acesta poate depune aplicaţia online în
numele tău pe situl Toastmasters International la pagina www.toastmasters.org/members. Ori îl poţi trimite
prin e-mail sau fax la sediul Toastmasters International (adresa și numărul de fax se găsesc pe formular). De
asemenea, îl poţi scana și trimite apoi într-un e-mail la adresa educationawards@toastmasters.org.
Vei primi:
Manuale gratuite. Dacă aceasta este prima ta distincţie Competent Communicator atunci ai dreptul să
primeşti gratuit oricare două manuale din Seria de Comunicare Avansată. Trebuie doar să le bifezi pe
formular.
O scrisoare către angajatorul tău. Dacă doreşti, Toastmasters International va trimite o scrisoare
angajatorului tău privind atingerea nivelului Competent Communicator. Dacă vrei să se trimită această
scrisoare, asigură-te că pe formular sunt trecute toate informaţile necesare.
O diplomă. Vei fi mândru să arăţi această diplomă personalizată acasă sau la serviciu.
MAI SUNT MULTE DE ÎNVĂȚAT!
Ai reușit să stăpâneşti fundamentele vorbitului în public. Eşti pregătit să-ţi dezvolţi în continuare aceste abilităţi şi
să devii un maestru al vorbitului în public capabil să susţină cu succes orice tip de prezentare.
Seria de Comunicare Avansată de la Toastmasters International conţine 15 manuale, fiecare având cinci
proiecte de discurs.
În Toastmasters ai de asemenea ocazia să deprinzi şi abilităţi de conducere. Prin finalizarea manualelor
Competenţe de Conducere (articolul 265) și Conducerea de Înaltă Performanţă (articolul 262), ocupând o poziţie
de conducere în club sau district și finalizând alte activităţi de conducere și coordonare, vei învăţa şi vei practica
principii de conducere valoroase pe care le poţi folosi acasă, la locul de muncă sau în comunitatea locală.
POȚI PRIMI MAI MULTĂ RECUNOAȘTERE
Distincţia Competent Communicator este doar primul pas în procesul de învăţare. Mai departe, ţi se pot
recunoaște și eforturile depuse pentru finalizarea proiectelor de discursuri din manualele din Seria de
Comunicare Avansată și pentru diverse realizări pe partea de conducere.
Eşti curios în ceea ce privește progresul tău în învăţarea și îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare? Atunci
completează chestionarul de la pagina 55.
Dorești să-ţi ajuţi clubul? Atunci răspunde la întrebările despre sprijinul pe care clubul ţi l-a oferit în
Evaluează-ţi Clubul și înmânează chestionarul completat președintelui de club. Răspunsurile vor ajuta clubul să
vadă ceea ce face deja face bine și ce poate face pentru a-și sprijini în continuare membrii să se dezvolte.
Nu te opri acum! Distracţia și învăţatul abia acum încep!
GHID DE EVALUARE PENTRU INSPIRĂ-ȚI PUBLICUL
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Vorbitorul va trebui să inspire publicul pentru a se dezvolta pe plan personal,
emoţional, profesional sau spiritual folosindu-se de argumente emoţionale. Discursul ar trebui să invoce
motive nobile şi să îndemne publicul să atingă un nivel mai mare de succes sau de convingeri. Vorbitorul ar
trebui să folosească abilităţile învăţate la proiectele anterioare şi să nu folosească notiţe. În plus faţă de
evaluarea verbală, completează formularul de evaluare de mai jos prin bifarea spaţiului potrivit fiecărei
întrebări. Scrie comentarii la acele întrebări unde este nevoie de o apreciere pozitivă sau unde poţi oferi
sugestii specifice de îmbunătăţire.
Subiectul discursului a fost potrivit

pentru ocazia aleasă? ______ ______ ______
Vorbitorul a înţeles şi a luat în

considerare simţămintele şi nevoile
publicului? ______ ______ ______
Vorbitorul a arătat forţă, încredere şi

pozitivism? ______ ______ ______
Vorbitorul a folosit povestiri,

anecdote şi/sau citate, pentru a-şi
transmite eficient mesajul? ______ ______ ______
Cuvintele folosite au transmis imagini

mentale puternice şi vii? ______ ______ ______
Limbajului trupului a subliniat

mesajul discursului? ______ ______ ______
Discursul a ridicat energia publicului

şi l-a motivat exact aşa cum
intenţiona vorbitorul? ______ ______ ______
PARTEA 2
Ai reușit să finalizezi cele 10 proiecte de discursuri. În plus, ai participat la secţiunea de Discursuri Improvizate,
ai avut diverse roluri de conducere în timpul întâlnirilor de club şi ai avut ocazia să evaluezi discursurile altor
colegi. Acum este un moment prielnic pentru a-ţi autoevalua progresul realizat prin răspunderea la întrebările
de mai jos. Pentru a vedea cât de mult ai progresat în ultimele cinci discursuri compară răspunsurile tale la
primele zece întrebări cu cele date la chestionarul de la pagina 31. Întrebările 11-25 se referă la abilităţi pe care
le-ai acumulat începând cu proiectul 6.
Încercuieşte nota corespunzătoare fiecărei afirmaţii:
5 = Excelent, un punct forte

4 = Foarte bine, se poate îmbunătăţi uşor
3 = Satisfăcător, dar se poate și mai bine
2 = Poate fi îmbunătăţit, este nevoie de mai multă atenţie
1 = Un punct slab, ce are nevoie de toată atenţia
1. Mă simt încrezător şi confortabil atunci când mă gândesc să susţin un discurs. 5 4 3 2 1

2. Îmi face plăcere să vorbesc în faţa unui public. 5 4 3 2 1
3. Găsesc cu uşurinţă subiecte pentru discursuri. 5 4 3 2 1
4. Sunt în stare să-mi organizez discursurile astfel încât să transmit mesajul pe care 5 4 3 2 1
îl doresc.
5. Introducerile discursurilor mele atrag atenţia publicului şi îl conduc spre 5 4 3 2 1
subiectul prezentat.
6. Concluziile discursurilor mele sunt puternice şi memorabile. 5 4 3 2 1
7. În discursurile mele nu există ticuri verbale precum “ă” şi “hm”. 5 4 3 2 1
8. Am grijă să folosesc în discursuri cuvinte cu ajutorul cărora să-mi transmit 5 4 3 2 1
mesajul clar şi energic către public.
9. Sunt capabil să gândesc rapid şi limpede în situaţii neprevăzute. 5 4 3 2 1
10. Atunci când susţin un discurs, nu folosesc notiţe. 5 4 3 2 1
11. Vorbesc cu sinceritate şi entuziasm. 5 4 3 2 1
12. Îmi susţin punctele principale ale discursurilor cu informaţii sau argumente 5 4 3 2 1
relevante.
13. Tranziţiile mele conduc cu calm publicul spre următoarea idee. 5 4 3 2 1
14. Vocea mea se aude uşor şi este plăcută la auz. 5 4 3 2 1
15. Folosesc varietatea vocală pentru a-mi evidenţia cuvintele şi a le da
semnificaţie lor şi mesajului transmis. 5 4 3 2 1
16. Discursurile mele nu conţin gesturi fără noimă sau ticuri 5 4 3 2 1
17. Gesturile, mişcările trupului şi expresiile mele faciale sunt naturale, spontane și
făcute cu scop. 5 4 3 2 1
18. Folosesc contactul vizual pentru a mă conecta cu publicul. 5 4 3 2 1
19. Pot găsi cu uşurinţă informaţiile, statisticile, povestirile, anecdotele şi citatele
potrivite pentru discursuri. 5 4 3 2 1
20. Mă simt confortabil atunci când folosesc materiale vizuale pentru a ajuta la
transmiterea mesajului unui discurs. 5 4 3 2 1
21. Materialele vizuale pe care le folosesc sunt potrivite şi ajută publicul să
înţeleagă şi să reţină mesajul discursului. 5 4 3 2 1
22. Îmi construiesc discursurile ţinând cont de nevoile şi interesele publicului. 5 4 3 2 1
23. Accept cu eleganţă evaluările discursurilor mele şi mă străduiesc să învăţ din
ele. 5 4 3 2 1
24. Ascult cu atenţie şi analizez critic discursurile celorlaţi. 5 4 3 2 1
25. Evaluez cu atenţie discursurile celorlaţi şi le ofer acestora sugestii utile şi
constructive de îmbunătăţire. 5 4 3 2 1
S-ar putea să constaţi că deşi ai progresat mult per ansamblu, tot doreşti să-ţi îmbunătăţeşti unele abilităţi.
Scrie mai jos unde și la ce ai dori să faci îmbunătăţiri şi lucrează la ele folosind manualele din Seria de
Comunicare Avansată.
►PROIECTUL 1
OBIECTIVE:
Să distrezi publicul relatând o
DISCURSUL DISTRACTIV
întâmplare personală.
Organizează-ți discursul
distractiv astfel încât să obții
impact maxim.
Astăzi mai mult decât oricând, fiecare dintre noi dorește să se distreze și să se simtă
bine. Convenţiile și întâlnirile cluburilor cu profil social, civic și profesional au
întotdeauna în program câte un vorbitor care are scopul de a-i distra pe ceilalţi.
Mulţi vorbitori presupun că a distra publicul este ceva simplu și, din păcate, ajung
să-l plictisească de moarte. Dacă îţi rezervi timpul necesar pentru a învăţa și exersa
principiile de bază ale acestui tip de discurs atunci vei reuși să transmiţi acea voioșie
pe care publicul o dorește.
Un discurs distractiv nu trebuie să aibă neapărat substanţă. Valoarea lui stă în cât
de bine îl savurează cei din faţa ta. Cei din public nu doresc să-și consume multă
energie mentală și nici nu vor să audă discursuri negativiste sau sumbre.
Chiar dacă unele discursuri de acest tip folosesc umorul, acest lucru nu este
obligatoriu. De exemplu, serialele la care te uiţi la televizor pot să nu folosească
deloc umorul și totuși le urmăreşti cu plăcere. Un public se poate simţi bine
ascultându-ţi un discurs în care povestești despre ultima ta călătorie iar să fii în
public la un discurs teatral poate fi o experienţă la fel de agreabilă ca ascultarea unei
prezentări umoristice.
Oricum ai proceda, să fii conștient că nu te afli acolo să explici în detaliu vrute și
nevrute. Scopul este să-i distragi pe cei din public într-un mod interesant. Acest
lucru nu înseamnă însă că un discurs distractiv nu poate avea un mesaj, ci că acesta
nu trebuie să fie obiectivul principal.
ALEGEREA UNUI SUBIECT

Pentru a alege un subiect de discurs gândește-te cum îţi petreci timpul liber, ce îţi
place să citești și ce te interesează în general. De asemenea, poţi vorbi despre orice
experienţă comună cu care publicul este familiar. De exemplu, poţi vorbi despre
condusul mașinii, mersul la cumpărături sau alte experienţe de zi cu zi pe care
publicul le cunoaște.
Dacă grupul de oameni în faţa căruia vorbești are un scop comun, vorbește
despre el cel puţin în treacăt. De exemplu, dacă vorbești unui club de oameni
specializaţi în grădinărit, ar trebuie să vorbești despre această activitate și despre
experienţele tale personale în acest domeniu. Atunci când un vorbitor are tangenţe
cu subiectul discursului, există o șansă mare ca și publicul să fie implicat. Cu cât ești
implicat mai personal, mai entuziast și interesat de subiect, cu atât crește
probabilitatea ca publicul să reacţioneze pozitiv.
ORGANIZAREA DISCURSULUI
În comparaţie cu majoritatea celorlaltor tipuri de discurs, un discurs distractiv are o

organizare mai puţin strictă. Totuși, recomandăm folosirea următoarei structuri:
Introducere. Introducerea ar trebui să stimuleze publicul să răspundă imediat și să
stabilească atmosfera pentru toată desfășurarea discursului.
Cuprins. Discursul ar trebui să aibă o direcţie generală însă acesta nu trebuie neapărat
organizat rigid cu puncte de atins și tranziţii între ele. Cuprinsul unui astfel de discurs
conţine o succesiune de crescendo-uri ce se finalizează cu un punct culminant sau fraze
cheie urmate de perioade de relaxare unde publicul se pregătește pentru următoarea
secvenţă. Poţi să o lași mai moale cu structura însă ai grijă să nu exagerezi. Păstrează
impulsul iniţial până la final.
Încheiere. Concluzia trebuie să fie scurtă, clară și concisă. Păstrează-ţi cele mai bune replici
pentru final. De asemenea, finalul nu trebuie să fie plictisitor. Ai grijă să nu dai impresia că
dintr-odată nu mai ai ce să spui. Publicul trebuie să perceapă că ţi-ai atins obiectivul și că ai
ajuns în mod natural la concluzie.
SIMTE-TE BINE
Dacă vrei ca publicul să se simtă bine, simte-te tu bine în primul rând. Fii binevoitor și optimist. Nu
vorbi despre lucruri negative decât dacă vrei să faci mișto de ele. Publicul nu dorește să audă
argumente, să fie convins de ceva sau să i se ţină un curs despre altceva. Cei din faţa ta doresc să se
simtă bine și așteaptă de la tine să-i conduci spre acea stare. Ţine cont de următoarele sfaturi atunci
când îţi construiești discursul:
Simplitate. Publicul nu trebuie să consume multă energie urmărindu-ţi prezentarea. Ai grijă

ca organizarea discursului să fie simplă.
Vividitate. Alege-ţi cuvintele cu atenţie și ai grijă să aibă impact. De exemplu, în loc să zici
“S-a ridicat de pe scaun”, spune “A sărit de pe scaun cu ochii scânteind.” Creează cu ajutorul
cuvintelor imagini atât de vii încât să rămână astfel în mintea publicului.
Răsturnările de situaţie. Secretele unei povestiri de succes sunt răsturnările neașteptate de

situaţie. Cei din public sunt încântaţi și tresar adesea la întâlnirea cu neașteptatul exact ca și
cum s-ar afla într-un parc de distracţii. Nu-i dezamăgi folosind o naraţiune liniară, fără
surprize.
CE AI DE FĂCUT
La acest proiect pregătește-ţi și repetă-ţi un discurs de 5-7 minute al cărui scop este simpla distrare a
celor din public. Folosește-te de o experienţă personală. Dezvoltă diversele aspecte ale acestei
experienţe pentru a-i binedispune pe cei din public. Dacă dorești, imaginează-ţi că cei din club
reprezintă un grup particular de oameni și exersează-ţi adaptarea discursului la interesele și
obiectivele lor (nu uita să-l informezi pe Toastmaster despre acest lucru).
GHID DE EVALUARE PENTRU DISCURSUL DISTRACTIV
Titlu __________________________________________________________________________________
Evaluator _________________________________________________________ Data ________________
Notă pentru Evaluator: Scopul acestui discurs de cinci-șapte minute este distrarea celor din public prin
relatarea unor experienţe personale. Fii atent, în special la structura prezentării. Deși nu trebuie să fie la fel de
bine organizat ca alte tipuri de discursuri, ar trebui totuși să se observe o structură ușoară. Pe lângă evaluarea
verbală te rugăm să răspunzi în scris la întrebările de mai jos.
Ce te-a făcut să realizezi că publicul s-a simţit bine?
Descrie pe scurt cum ai perceput tu organizarea acestui discurs.
Cât de bine a folosit vorbitorul cuvintele vii în anecdote și povestiri?
Care a fost legătura dintre concluzie și restul discursului?
Care este cel mai tare punct al vorbitorului, relativ la acest tip de discurs?
TOASTMASTERS
PROGRAMUL EDUCAŢIONAL
Programul educaţional Toastmasters are două direcţii de dezvoltare – cea de comunicare și cea de
conducere. Te încurajăm să le parcurgi pe amândouă. Cele două direcţii nu se exclud reciproc și poţi
activa în ambele în același timp. Amândouă permit recunoașterea unor realizări specifice. Nivelurile pe
care le poţi atinge și cerinţele pentru acestea sunt prezentate în detaliu în paginile următoare. Imaginea
de mai jos ilustrează nivelurile ce pot fi atinse în ambele direcţii.
CERINȚELE PENTRU
NIVELURILE EDUCAŢIONALE
Mai jos sunt descrise nivelurile pe care le poţi atinge în ambele direcţii de dezvoltare precum și o scurtă
descriere a cerinţelor necesare. Pentru mai multe detalii, consultă formularele de înregistrare specifice
fiecărui nivel.
DIRECȚIA DE COMUNICARE
COMPETENT COMMUNICATOR (CC)
Cerințe:
Completarea manualului Competenţe de Comunicare
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru CC, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a completa
online formularul sau pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată, împreună cu Grila de Completare a
Proiectelor, direct la Toastmasters International.
Vei primi: O diplomă, două manuale gratuite din Seria de Comunicare Avansată (doar prima dată) și o scrisoare către
angajator.
ADVANCED COMMUNICATOR BRONZE (ACB)

Cerințe:
Atingerea nivelului Competent Communicator (sau a nivelului Competent Toastmaster)
Finalizarea a două manuale din Seria de Comunicare Avansată
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru ACB, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a
completa online formularul sau pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată, împreună cu Grila de Completare
a Proiectelor, direct la Toastmasters International.
Vei primi: O diplomă și o scrisoare către angajator.
ADVANCED COMMUNICATOR SILVER (ACS)

Cerințe:
Atingerea nivelului Advanced Communicator Bronze (sau a nivelului Able Toastmaster sau Advanced Toastmaster
Bronze)
Finalizarea a încă două manuale din Seria de Comunicare Avansată
Susţinerea oricăror două prezentări din Seria Cum să vorbești mai bine în public și/sau Seria Clubul de Succes
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru ACS, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a
ADVANCED COMMUNICATOR GOLD (ACG)

Cerințe:
Atingerea nivelului Advanced Communicator Silver (sau Able Toastmaster Bronze sau Advanced Toastmaster Silver)
Finalizarea a încă două manuale din Seria de Comunicare Avansată
Susţinerea unei prezentări din Seriile Success/Leadership, Success/Communication și/sau Youth Leadership
Îndeplinirea rolului de coach pentru un membru nou pentru primele 3 proiecte de discurs
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru ACG, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a
Atingerea mai multor niveluri
De fiecare dată când vrei să atingi un nivel nou în direcţia de comunicare (ACB, ACS sau ACG), trebuie să completezi două
manuale noi din Seria de Comunicare Avansată. Acest lucru înseamnă că de fiecare dată când cineva atinge nivelul ACG
trebuie completate șase manuale diferite din Seria de Comunicare Avansată – două pentru ACB, două pentru ACS și două
pentru ACG. De fiecare dată când decizi să atingi din nou un nivel în direcţia de comunicare ţi se permite să repeţi
completarea manualelor folosite în trecut la atingerea unui nivel educaţional. De exemplu, dacă ai completat manualele
Discursuri Distractive (Articolul 226A) și Discursuri Informative (Articolul 226B) pentru atingerea pentru prima oară a nivelului
ACB, poţi repeta completarea acestora pentru atingerea din nou a nivelului ACB sau a oricărui alt nivel.
Nu poţi repeta nici un manual din Seria de Comunicare Avansată în timp ce progresezi spre un singur nivel (ACB, ACS, ACG).
De exemplu, nu poţi finaliza manualul Discursuri Distractive (Articolul 226A) de două ori pentru a atinge același nivel ACB.
DIRECȚIA DE CONDUCERE
COMPETENT LEADER (CL)
Cerințe:
Completarea manualului Competenţe de Conducere
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru CL, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a completa
online formularul sau pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată, împreună cu Grila de Completare a
Proiectelor, direct la Toastmasters International.
ADVANCED LEADER BRONZE (ALB)

Cerințe:
Atingerea nivelului Competent Leader (completarea manualului Competenţe de Conducere)
Atingerea nivelului Competent Communicator (sau atingerea nivelului Competent Toastmaster)
Ocuparea unei funcţii de ofiţer de club pentru minim 6 luni (președinte, vicepreședinte educaţie, vicepreședinte
membri, vicepreședinte relaţii publice, secretar, trezorier, sergent) și participarea în această perioadă la întocmirea unui
Plan de Succes al Clubului.
Participarea la un training de ofiţeri organizat de District tot în timpul ocupării acestei funcţii de mai sus
Prezentarea oricăror două module din Seriile Clubul de Succes și/sau Excelenţa în Conducere
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru ALB, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a
completa online formularul sau pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată direct la Toastmasters International.
ADVANCED LEADER SILVER (ALS)

Cerințe:
Atingerea nivelului Advanced Leader Bronze (sau a vechiului nivel Competent Leader)
Ocuparea unei funcţii de ofiţer la nivel de district (Director de District, Director de Calitate a Programului, Director de
Dezvoltare a Cluburilor, Manager de Relaţii Publice, Manager Administrativ, Manager Financiar, Director de Divizie,
Director de Arie)
Completarea programului Conducerea de Înaltă Performanţă
Ocuparea funcţiei de Sponsor, Mentor sau Coach pentru un alt club
Când au fost îndeplinite toate cerinţele pentru ALS, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a
completa online formularul sau pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată direct la Toastmasters International.
DISTINGUISHED TOASTMASTER (DTM)

Cerințe:
Atingerea nivelului Advanced Communicator Gold (sau a nivelului Advanced Toastmaster Gold)
Atingerea nivelului Advanced Leader Silver (sau a nivelului Advanced Leader)
Distinguished Toastmaster este cel mai înalt nivel pe care îl poate atinge un membru. Când au fost îndeplinite toate
cerinţele pentru DTM, ia legătura cu vicepreședintele educaţie al clubului tău pentru a completa online formularul sau
pentru a trimite prin poștă aplicaţia completă și semnată direct la Toastmasters International.
Vei primi: O placă și o scrisoare către angajator.
ALTE OPORTUNITĂȚI
DE DEZVOLTARE
Cu cât te implici mai mult, cu atât vei beneficia mai mult de tot ceea ce înseamnă Toastmasters. Mai jos
îţi prezentăm mai mult oportunităţi de învăţare de care poţi profita.
DIRECȚIA DE CONDUCERE
Clubul îţi pune la dispoziţie un mediu în care îţi poţi dezvolta și abilităţile de conducere. Cele 10
proiecte din manualul Competenţe de Conducere (Articolul 265) îţi oferă posibilitatea să-ţi dezvolţi
abilităţi importante precum ascultarea, gândirea analitică, planificarea, organizarea, facilitarea,
motivarea și construirea de echipe. Vei primi feedback de la un evaluator și în timp vei putea deveni un
lider puternic și respectat. Dacă vei ocupa și o funcţie de ofiţer de club (sergent, trezorier, secretar,
vicepreședinte relaţii publice, vicepreședinte membri, vicepreședinte educaţie, președinte) vei dobândi
și alte abilităţi de conducere.
CONDUCEREA DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ
Acest program în cinci părţi (Articolul 262) îţi oferă posibilitatea de a-ţi dezvolta abilităţi și desfășura
activităţi importante de conducere precum crearea unei viziuni și a unei misiuni, stabilirea de obiective
și planificare, identificarea valorilor și construirea de echipe. Eforturile îţi vor fi evaluate de propriul
comitet de îndrumare. Pentru a achiziţiona acest program, contactează Toastmasters International.
OPORTUNITĂȚI DE CONDUCERE ÎN AFARA CLUBULUI
Toastmasters International îţi oferă oportunităţi de dezvoltare a abilităţilor de conducere și la alte

niveluri ale organizaţiei. Poţi ocupa funcţiile de Director de Arie sau Divizie în Districtul din care faci
parte ajutând cluburile să-și îndeplinească misiunea. Poţi deveni și Manager de Relaţii Publice, Director
de Dezvoltare a Cluburilor, Director de Calitate a Programului sau Director de District. Ocuparea unei
funcţii la nivel de district îţi deschide noi oportunităţi de dezvoltare a unor noi abilităţi și de lucru
împreună cu alţi oameni la atingerea unor obiective comune (și vei primi și recunoaștere pentru
avansarea spre nivelul Advanced Leader Silver). Mai târziu poţi fi ales și în Comitetul de Directori al
Toastmasters International sau chiar președintele organizaţiei. Posibilităţile sunt infinite.
SERIA EXCELENȚA ÎN CONDUCERE
Seria Excelenţa în Conducere (Articolul 310) oferă sfaturi și conţine tehnici de dezvoltare a abilităţilor
de conducere. Poţi prezenta fiecare modul din serie în 10 minute în faţa colegilor de club. Titlurile
modulelor sunt Liderul Vizionar, Crearea Unei Misiuni, Liderii și Valorile, Planificare și Stabilirea de
Obiective, Delegarea Eficientă, Construiește-ţi Echipa, Feedback-ul Eficient, Liderul ca un Coach,
Motivarea, Soluţionarea Conflictelor și Liderul și Sprijinirea Celorlalţi. Pentru a comanda aceste materiale,
intră în magazinul oficial online al Toastmasters International www.toastmasters.org/shop.
SERIA CUM SĂ VORBEȘTI MAI BINE ÎN PUBLIC
Această serie (Articolul 269) este un pachet de prezentări, fiecare cu o durată de 10 minute, despre
pregătirea și prezentarea unui discurs. Bineînţeles, le poţi susţine în faţa colegilor de club. Titlurile
modulelor sunt Cum să Începi un Discurs, Cum să Închei un Discurs, Controlează-ţi Frica, Discursurile
Improvizate, Alegerea Subiectului, Cunoaște-ţi Publicul, Organizarea Discursului, Introducerea unui
Vorbitor, Pregătirea și Repetarea și Limbajul Trupului. Pentru a le comanda, intră pe situl oficial
Toastmasters International.
SERIA CLUBUL DE SUCCES
Succesul unui club este responsabilitatea fiecărui membru, nu doar a ofiţerilor. Această serie (Articolul
289) este de fapt un pachet de prezentări despre diverse aspecte ale calităţii întâlnirilor pe care le poţi
susţine în club, punând accentul pe ce poate face fiecare membru pentru a-și ajuta colegii. Titlurile sunt:
Momentele Adevărului, Cum să Găsești Membri Noi, Evaluează pentru a Motiva, Închide Procesul de
Vânzare, Crearea unui Climat Pozitiv, Rolurile și Responsabilităţile dintr-o Întâlnire, Mentorarea, Implică-te
și în Afara Clubului, Programul Educaţional Toastmasters și Cum să Ajungi un Club Distins. Pentru a le
comanda, intră pe situl Toastmasters International.
SUCCESS/LEADERSHIP ȘI SUCESS/COMMUNICATION
Participând în aceste ateliere de lucru poţi învăţa multe abilităţi de comunicare și de conducere
importante. Fiecare program poate fi prezentat în club în scop educaţional sau în afara lui (în
comunitatea locală sau într-o companie) pentru a îmbunătăţi imaginea Toastmasters. Pentru a obţine
mai multe informaţii despre aceste programe intră pe www.toastmasters.org/members sau comandă
direct la Toastmasters International broșura Extinde-ţi Orizonturile (Articolul 211).
YOUTH LEADERSHIP
Acest program (Articolul 811) reprezintă o oportunitate pentru membri de a lucra cu tineri pentru a-i
învăţa abilităţi de comunicare și conducere de care vor avea nevoie mai târziu în viaţă. Dacă dorești mai
multe informaţii despre cum să demarezi un astfel de program, comandă la Toastmasters International
broșura Informaţii despre Youth Leadership (Articolul 801) sau vizitează situl oficial la
www.toastmasters.org/members.
CONCURSURILE DE DISCURSURI
Ești interesat să participi la un concurs de discursuri? Toastmasters International organizează mai multe
tipuri de concursuri de discursuri în care poţi lua parte ca organizator sau concurent. Chiar dacă nu vrei
să participi, poţi învăţa doar privindu-i pe concurenţi. Cel mai mare concurs este cel de Discursuri
Internaţionale desfășurat anual, culminând cu faza de la Convenţia Internaţională Toastmasters din luna
august. Ia legătura cu vicepreședintele educaţie pentru a afla detalii despre concursul local organizat de
clubul din care faci parte.
PROGRAMUL ACCREDITED SPEAKER
Acest program este destinat persoanelor care au demonstrat abilităţi foarte bune de vorbit în public în
afara Toastmasters. Pentru cerinţele și formularul de aplicare, descarcă Regulile și Aplicaţia pentru
Programul Accredited Speaker (Articolul 1208) direct la www.toastmasters.org/1208.
ACADEMIILE DE VORBITORI
Implicarea într-o Academie de Vorbitori îţi oferă ocazii de a vorbi în faţa unui public nou și diferit. Astfel,
poţi participa în proiecte locale importante și în același timp comunitatea locală află despre
Toastmasters.
Toastmasters International nu sprijină nici o altă cauză sau organizaţie. Din acest motiv, implicarea
într-o Academie de Vorbitori este voluntară iar aceștia trebuie să spună clar că vorbesc în numele lor și nu
în numele clubului din care fac parte sau din partea Toastmasters International. Deși multe o fac, cluburile
nu sunt obligate să organizeze o Academie de Vorbitori. Unele districte au, de asemenea, o Academie de
Vorbitori.
Dacă în clubul din care faci parte nu există așa ceva, ia legătura cu ofiţerii de club sau district și
comandă Broșura Academiei de Vorbitori (Articolul 127) de la Toastmasters International, unde vei găsi
informaţii despre cum să înfiinţezi una.
CONFERINȚE ȘI CONVENȚII
De două ori pe an districtele organizează câte o conferinţă la care cluburile sunt încurajate să participe. În
programul majorităţii acestor evenimente există seminarii educaţionale despre vorbitul în public și
conducere și se oferă, pe lângă altele, training-uri pentru ofiţerii de club. Informează-te despre conferinţele
următoare urmărind știrile din districtul din care faci parte.
În fiecare lună august, Toastmasters International organizează Convenţia Internaţională, eveniment
deschis membrilor din toată lumea. Acest eveniment ce se desfășoară pe durata a patru zile are în program
seminarii educaţionale despre vorbitul în public și conducere, ceremonii de premiere, alegerile pentru
directorii și ofiţerii internaţionali și finala Concursului de Discursuri Internaţionale al cărui câștigător va
deveni Campionul Mondial al Vorbitului în Public. Pentru a afla mai multe informaţii despre următoarea
Convenţie Internaţională vizitează situl Toastmasters International: www.toastmasters.org/members.
DESPRE CLUB
Epicentrul experienţei de învăţare în Toastmasters este întâlnirea de club. Dacă vrei să înveţi mai
multe despre clubul în care activezi și despre cum funcţionează acesta, paginile următoare despre
întâlnire, rolurile și responsabilităţile participanţilor și conducerea unui club te vor ajuta.
ÎNTÂLNIREA DE CLUB
O întâlnire de club Toastmasters are trei părţi de bază:

Discursurile pregătite. În această parte mai mulţi colegi de club vor prezenta discursuri la
diferite proiecte din manualul Competenţe de Comunicare și din manualele din Seria de
Comunicare Avansată. De obicei, în agendă sunt 3 vorbitori. Totuși, numărul acestora variază în
funcţie de programul întâlnirii și durata acesteia.
Evaluări. Fiecare discurs pregătit și rol de conducere este evaluat verbal într-o manieră utilă și
constructivă de un coleg care respectă niște criterii specifice de evaluare. Mai mult, există și o
evaluare scrisă iar toţi cei prezenţi sunt invitaţi, de asemenea, să scrie comentarii.
Discursuri improvizate. În această secţiune, colegii care nu au alt rol în ședinţă au
oportunitatea să susţină discursuri improvizate cu durata de 1-2 minute.
Unele cluburi organizează cel puţin lunar și o ședinţă administrativă pentru a lua decizii ce ţin de
club. Această parte administrativă permite membrilor să exerseze procedurile parlamentare și alte
abilităţi de conducere. Ordinea în care se desfășoară aceste părţi diferă de la club la club. La fel și
durata fiecăreia. Unele cluburi au întâlniri de o oră sau chiar mai puţin, în timp ce la altele ședinţa
durează o oră și jumătate sau mai mult. Mai jos ai un exemplu de agendă pentru un club a cărui
întâlnire durează o oră.
EXEMPLU DE AGENDĂ PENTRU ÎNTÂLNIRE
TIMP
00:00 PREȘEDINTELE
Deschide ședinţa
Introduce invitaţii
Introduce Toastmaster-ul
00:05 TOASTMASTER-UL
Introduce Numărătorul de Ă-uri, gramaticianul, Evaluatorul General, cronometrorul etc.
Introduce primul vorbitor
Discurs din manual
Introduce al doilea vorbitor
Discurs din manual
Introduce Maestrul Discursurilor Improvizate
00:26 MAESTRUL DISCURSURILOR IMPROVIZATE

Explică scopul secţiunii de discursuri improvizate și tema
Coordonează secţiunea de discursuri improvizate
Predă controlul Toastmaster-ului
Introduce Evaluatorul General
00:45 EVALUATORUL GENERAL

Cheamă la raport:
Evaluatorii de discurs
Cronometrorul
Gramaticianul
Numărătorul de Ă-uri
Face remarci generale cu privire la întâlnire
Evaluatorii de abilităţi de conducere
Predă controlul Toastmaster-ului
Prezintă premiile
Predă controlul Președintelui
00:57 PREȘEDINTELE
Mulţumește invitaţilor pentru participare și îi invită în faţă să ia cuvântul, dacă doresc.
Concluzionează ședinţa
01:00 ÎNCHIDEREA ȘEDINŢEI
ROLURILE ȘI RESPONSABILITĂȚILE DINTR-O ȘEDINȚĂ
În Toastmasters înveţi dacă te implici. Poţi avea mai multe roluri într-o ședinţă și fiecare dintre ele este o
oportunitate de învăţare. Mai jos urmează o descriere a acestora și sfaturi pentru a le îndeplini cu succes.
Aceste roluri și responsabilităţi pot varia de la club la club. Astfel, te sfătuim să verifici împreună cu
vicepreședintele educaţie sau cu mentorul tău acurateţea informaţiilor de mai jos.
VORBITOR
O mare parte a fiecărei întâlniri este dedicată celor 3 sau mai mulţi vorbitori. Discursurile lor sunt pregătite
folosind proiecte din manualul Competenţe de Comunicare sau din manualele din Seria de Comunicare
Avansată.
Dacă vrei să-ţi îndeplinești acest rol cu succes, pregătirea este esenţială.
Înainte de întâlnire
Verifică agenda pentru a vedea al câtelea vorbești. Pentru a profita cât mai mult de programul
educaţional, pregătește-ţi un discurs la un proiect dintr-un manual. Susţine-ţi proiectele de discursuri în
ordine cronologică pentru că la fiecare vei folosi abilităţi învăţate la cele precedente.
Înainte de întâlnire află de la Evaluatorul General cine îţi este evaluator. Vorbește cu acesta despre
discursul pe care-l vei susţine, despre obiectivele și temerile pe care le ai. Spune și unde crezi că discursul
tău are puncte slabe. Să nu uiţi să-ţi aduci manualul cu tine la ședinţă.
Când ajungi la întâlnire
Sosește devreme. Verifică microfonul, iluminarea etc. înainte să sosească altcineva. Protejează-te
de orice poate să-ţi saboteze discursul.
Stai în rândurile din faţă pentru a putea ajunge rapid la pupitru.
Pregătește-ţi minuţios drumul spre pupitru și introducerea discursului.
Asigură-te că-i înmânezi manualul evaluatorului înainte de începerea ședinţei.
Dacă nu ţi-ai făcut tu singur introducerea, asigură-te că Toastmaster-ul întâlnirii are deja una
pregătită.
În timpul întâlnirii
Acordă atenţie celor care vorbesc în faţă. Nu reciti notiţele discursului în timp ce altcineva
vorbește.
După ce ai fost introdus, îndreaptă-te cu calm spre pupitru.
La începutul discursului adresează-te Toastmaster-ului și publicului (format din colegi
Toastmasters și invitaţi).
După ce ai terminat de vorbit, așteaptă-l pe Toastmaster să revină la pupitru, apoi du-te la loc.
În timpul evaluării ascultă atent eventualele sfaturi care te pot ajuta să-ţi îmbunătăţești
discursurile. Fii atent și la sugestiile primite de la ceilalţi.
După întâlnire
Cere manualul înapoi de la evaluator. Acum este momentul să pui întrebări și să discuţi despre
aspectele care necesită clarificări.
Cere-i vicepreședintelui educaţie (sau altui ofiţer dacă tu ești acesta) să-ţi completeze Grila de
Completare a Proiectelor de la finalul manualului.
Materiale utile
Manualul Competenţe de Comunicare (Articolul 225), inclus în pachetul de start

Vocea Ta (Articolul 199) Fișier PDF gratuit găsit aici: www.toastmasters.org/members.
Gesturile: Trupul Tău Vorbește (Articolul 201) Fișier PDF gratuit găsit aici:
www.toastmasters.org/members.
EVALUATOR
Devenim membri Toastmasters pentru a ne dezvolta abilităţile de comunicare și de conducere iar

acest lucru îl realizăm cu ajutorul evaluărilor. Colegii își pregătesc și prezintă discursuri la proiecte din
manualul Competenţe de Comunicare (Articolul 225) sau îndeplinesc diverse roluri de conducere
pentru a-și completa proiecte din manualul Competenţe de Conducere (Articolul 265). Este posibil
să ţi se ceară să evaluezi pe cineva la o întâlnire. Pe lângă evaluarea verbală, va trebui să completezi
ghidul de evaluare de la finalul proiectului din manual.
Evaluarea îţi oferă o șansă de a-ţi exersa abilităţi precum ascultarea activă, gândirea analitică,
feedback-ul și motivarea. Atunci când evaluezi un vorbitor, scopul este ca acesta să vorbească mai
bine în public. Când evaluezi un lider, scopul este să-l ajuţi să aibă încredere în el, să devină mai
eficient și să coordoneze mai bine o echipă pentru a-și atinge obiectivele. Trebuie să fii conștient de
nivelul celui pe care îl evaluezi, obiceiurile și tabieturile lui, precum și de progresul realizat până în
acel moment. Evaluarea pe care o oferi trebuie să fie încurajatoare și motivantă, stimulându-l pe
celălalt să se dezvolte.
Citește cu atenţie broșura Evaluarea Eficientă (Articolul 202) pe www.toastmasters.org/members.

Ia legătura cu cel evaluat pentru a afla la ce manual și la ce proiect va îndeplini rolul.
Recitește obiectivele proiectului și află ce își dorește să obţină cel ce urmează să fie evaluat.
Pentru ca cel evaluat să poată progresa, trebuie să te pregătești cu atenţie. Studiază obiectivele
proiectului și ghidul de evaluare de la finalul acestuia. Amintește-ţi că scopul evaluării este sprijinirea
colegilor în dezvoltarea abilităţilor de comunicare și de conducere, în diverse situaţii. Ascultând cu
atenţie și oferindu-ţi sugestiile cu grijă, îi vei motiva pe ceilalţi să depună eforturi susţinute pentru a
progresa. Atunci când le arăţi cum să fie mai buni, le deschizi de fapt o ușă spre dezvoltarea abilităţilor.
Când ajungi la întâlnire
Când ajungi la întâlnire, caută-l pe cel pe care îl evaluezi pentru a-i lua manualul.
Confirmă scurt cu Evaluatorul General formatul sesiunii de evaluare. Apoi vorbește pentru o ultimă oară
cu cel pe care îl vei evalua pentru a vedea dacă există lucruri specifice pe care acesta dorește să le observi.
Scrie-ţi evaluarea în manual, împreună cu răspunsurile la întrebările din ghidul de evaluare. Fii cât poţi de
obiectiv. Amintește-ţi că evaluările bune pot reaprinde focul entuziasmului în membrii dezamăgiţi iar
evaluările prost făcute pot demotiva colegi care au dat tot ce au putut. Întotdeauna oferă sugestii
specifice de îmbunătăţire.
Dacă vei evalua verbal, ridică-te în picioare atunci când eşti chemat și spune-ţi evaluarea. Începe și
termină într-o notă încurajatoare sau pozitivă. Deși poate ai notat comentarii lungi în ghidul de evaluare,
nu citi nici întrebările, nici răspunsurile. Timpul pe care îl ai la dispoziţie este limitat. Nu încerca să acoperi
foarte multe puncte în discursul de evaluare.
Laudă un discurs bun sau un rol de conducere bine făcut și spune exact de ce o faci. Nu-l lăsa în ceaţă
pe cel pe care îl evaluezi cu privire la punctele sale forte cum ar fi zâmbetul său ori folosirea umorului. De
asemenea, nu omite să menţionezi punctele sale slabe: dacă este vorba de ceva personal, nu vorbi
despre ele în public, ci notează-le. Laudă-l acolo unde merită și oferă cu tact sugestii de îmbunătăţire,
exact așa cum ţi-ar plăcea și ţie să le primești.
După întâlnire
Returnează manualul celui evaluat. Încurajează-l cu afirmaţii pe care nu le-ai spus în evaluarea verbală.
Materiale utile
Evaluarea Eficientă (articolul 202) pe www.toastmasters.org/members.
CRONOMETROR
Toastmaster-ul întâlnirii te va chema în faţă pentru a explica regulile de timp. Una dintre lecţiile importante pe
care o înveţi atunci când vorbești în public este încadrarea în timpul alocat. Cronometrorul este persoana
responsabilă de respectarea timpului. Fiecare parte a întâlnirii este cronometrată. Explică-ţi responsabilităţile
și prezintă-ţi raportul în faţa clubului clar și precis. Acest exerciţiu este foarte util pentru a învăţa cum să
transmiţi instrucţiuni clare (o activitate pe care o facem zilnic, de altfel).
Confirmă împreună cu Toastmaster-ul și Evaluatorul General timpii fiecărei activităţi din agendă.
Confirmă împreună cu vorbitorii durata fiecărui discurs pregătit.
Scrie-ţi foarte clar descrierea rolului și exerseaz-o. Ţinând cont că vor fi prezenţi și invitaţi, scoate
în evidenţă regulile de timp și cum se vor afișa culorile semaforului.
Imediat ce ai ajuns – vorbește cu sergentul pentru a intra în posesia semaforului. Asigură-te că
echipamentul funcţionează și știi cum să-l folosești. Procedează la fel și cu cronometrul.
Așează-te într-un loc de unde semaforul poate fi văzut de toată lumea.
Atunci când ești introdus, explică regulile de timp și funcţionarea semaforului.

Pe parcusul întâlnirii afișează culorile semaforului așa cum este descris mai jos. În plus,
semnalează-le Toastmaster-ului și Maestrului Discursurilor Improvizate folosind culoarea roșie
atunci când au depășit timpul alocat (sau stabilit de comun acord).
Scrie în dreptul numele fiecărui participant durata discursului. Atunci când ești chemat de
Maestrul Discursurilor Improvizate, Toastmaster și/sau Evaluator General să prezinţi raportul,
ridică-te în picioare și spune numele fiecărui participant și durata discursului. Dacă clubul acordă
premii, spune și numele celor calificaţi. De obicei, vorbitorilor la discursuri improvizate li se
acordă un răgaz de 15 secunde în plus sau în minus iar vorbitorilor la discursuri pregătite 30 de
secunde în plus sau în minus. Totuși, acești timpi pot varia de la club la club.
După întâlnire
Returnează sergentului cronometrul și semaforul.

Dacă în club se practică păstrarea înregistrării timpilor de discurs, înmâneaz-o secretarului.
MAESTRUL DISCURSURILOR IMPROVIZATE
Există o tradiţie în Toastmasters – la o întâlnire fiecare membru trebuie să vorbească. Cu ajutorul

secţiunii de discursuri improvizate ne asigurăm că păstrăm această tradiţie. Scopul acesteia este ca
cei care ies în faţa publicului să gândească pe loc și să livreze discursuri improvizate cu durata de
aproximativ 1 minut. Maestrul Discursurilor Improvizate pregătește și prezintă subiectele; pe cât
posibil, este de dorit ca acestea să fie originale. Fiecare vobitor va primi un subiect sau își va alege
unul singur din cele prezentate.
Verifică împreună cu Toastmaster-ul dacă întâlnirea are o temă stabilită. Dacă răspunsul este da,
pregătește subiecte care respectă acestă temă. Dacă răspunsul este nu, alege subiecte cât mai
variate. Pentru idei de subiecte consultă revista Toastmaster precum și alte publicaţii. Nu repeta
subiectele prezentate cu o săptămână în urmă.
Află cine are discurs pregătit, cine sunt evaluatorii, Evaluatorul General și Toastmaster-ul, astfel
încât să-i chemi prima oară în faţă pe cei care nu au rol. Doar dacă timpul îţi permite, la finalul
secţiunii îi poţi chema în faţă pe cei care au avut un rol (cei care au avut discursuri pregătite vor fi
invitaţi ultimii).
Alege subiecte care îi stimulează pe cei prezenţi să iasă în faţă să își exprime opiniile sau să le
dezvolte. Nu folosi subiecte prea lungi sau prea complicate. Formulează-le în așa fel încât să fie
clar ce dorești de la participanţi.
Intervenţiile tale trebuie să fie scurte. Responsabilitatea ta nu este să vorbești, ci să le oferi celorlalţi
șansa de a vorbi.
Nu uita că secţiunea de discursuri improvizate are două obiective: primul este să ofere șansa de a vorbi
oricărei persoane din sală – în special celor care nu au rol activ în agendă – iar al doilea este să-i înveţe
pe ceilalţi să gândească și să vorbească clar și coerent în situaţii neprevăzute.
Atunci când ești introdus, prezintă pe scurt care este scopul sesiunii de discursuri improvizate.
Ajută publicul să intre în atmosfera discursurilor improvizate. Vorbește puţin, însă fii entuziast. Dacă
există un cuvânt al zilei, încurajează-i pe participanţi să-l folosească.
Dacă aceste informaţii nu au fost deja prezentate de cronometror, asigură-te că fiecare participant
înţelege timpii și cum și când se vor afișa semnalele semaforului.
Spune rapid subiectul apoi alege pe cineva din cei prezenţi să vină în faţă. Această strategie are două
scopuri: în primul rând atrage atenţia tuturor – pentru că fiecare se va gândi ce răspuns va da dacă va fi
chemat în faţă; și în al doilea rând, accentuează ideea de discurs improvizat oferind tuturor
oportunitatea de a-și exersa abilităţile de ascultare activă.
Numește pe cineva la întâmplare. Nu te plimba prin sală printre participanţi. Fiecare persoană trebuie
să primească un alt subiect. Nu întreba două persoane același lucru decât dacă le ceri să-și exprime
opinii pro și contra.
Ai grijă la timpul alocat! Verifică agenda pentru avedea cât timp este alocat secţiunii de discursuri
improvizate și încadrează-te în timp. Chiar dacă ai început cu întârziere, termină la timp pentru ca astfel
întâlnirea să se încadreze în timp.
Dacă în club se acordă premiul de Cel mai Bun Discurs Improvizat, cere la final cronometrorului să
prezinte lista celor care s-au calificat. Apoi, cere-le membrilor să voteze pentru Cel mai Bun Discurs
Improvizat și să înmâneze voturile sergentului sau numărătorului de voturi. Dacă există un evaluator de
discursuri improvizate, cere-i acestuia să-și prezinte raportul și imediat după, predă controlul
Toastmaster-ului.
Materiale utile
Cum să organizezi întâlniri de calitate (Articolul 1312)

Gândeşte rapid! Manualul Discursurilor Improvizate (Articolul 1315)
TableTalk (Articolul 1318)
Chat Pack (Articolul 1319)
Povestirile Chat Pack (Articolul 1322)
EVALUATOR GENERAL
Evaluatorul General face exact ceea ce îi spune numele –evaluează orice și tot ceea ce se desfășoară într-o
întâlnire. Responsabilităţile sunt multe dar la fel de numeroase sunt și beneficiile. Evaluatorul General îi
răspunde direct Toastmaster-ului care îl va introduce la început; la finalul secţiunii de evaluare acesta îi va da
înapoi controlul tot Toastmaster-ului. Este responsabil de echipa de evaluatori care îi cuprinde pe
cronometror, gramatician, numărător de ă-uri și evaluatorul de discursuri improvizate (dacă acesta există).
De obicei, fiecare vorbitor important are alocat un evaluator, însă acest lucru nu este obligatoriu. Ca
Evaluator General ești liber să procedezi cum crezi de cuviinţă, însă fiecare evaluare trebuie să fie scurtă și
exhaustivă. Metodele de evaluare pe care le poţi folosi sunt practic nelimitate. Pentru mai multe idei
consultă broșura Evaluarea Eficientă (Articolul 202).
Verifică împreună cu Toastmaster-ul cum se va desfășura întâlnirea și dacă există devieri de la

formatul standard. Întotdeauna să fii pregătit la începutul fiecărei întâlniri.
Ia legătura cu evaluatorii pentru a-i informa despre rolurile lor și pentru a le spune cine pe cine
evaluează și care va fi formatul secţiunii de evaluare. Recomandă-le să ia legătura cu cei evaluaţi
pentru a discuta detalii despre cerinţele speciale de evaluare din manuale.
În timpul recapitulării rolurilor scoate în evidenţă că evaluarea este un proces pozitiv și util. Ca
membri Toastmasters, scopul evaluatorilor este să-și ajute colegii să-și dezvolte abilităţi.
Subliniază faptul că evaluările trebuie să crească respectul de sine al vorbitorului sau cel puţin
să-l păstreze intact.
Vorbește și cu ceilalţi membri ai echipei de evaluare pentru a le reaminti responsabilităţile.
Pregătește-ţi un scurt discurs detaliat despre scopul, tehnicile și beneficiile evaluării (destinat în
principal invitaţilor). Evaluarea este o experienţă pozitivă care are scopul de a-i ajuta pe ceilalţi
să-și înfrângă obiceiurile slabe și să și le îmbunătăţească pe cele bune.
Imediat după sosirea la întâlnire
Asigură-te că fiecare evaluator are în posesie manualul celui evaluat și că înţelege obiectivele
proiectului și cum să le evalueze.
Salută toţi evaluatorii prezenţi. Dacă un membru al echipei nu este prezent, consultă-te cu
vicepreședintele educaţie și găsiţi împreună un înlocuitor.
Confirmă cu fiecare vorbitor durata discursurilor și informează-l pe cronometror.
Așează-te undeva în spatele sălii pentru a putea vedea toţi participanţii și tot ce se întâmplă.
Ia notiţe despre tot ce se întâmplă (sau nu se întâmplă, dar ar trebui). De exemplu: sunt steagul,
trofeele, materialele educaţionale etc. ale clubului aşezate unde trebuie? Dacă nu, care a fost
motivul? Au avut loc evenimente care au distras atenţia pubicului dar care puteau fi evitate? Fă-
ţi o listă pe care s-o folosești în timpul întâlnirii. Fiecare segment al întâlnirii, precum și întâlnirea
în ansamblu, a început și s-a terminat la timp?
Uită-te la fiecare participant. Urmărește exemplele bune și mai puţin bune de pregătire,
organizare, prezentare, entuziasm, observaţie sau îndeplinire generală a responsabilităţilor.
Amintește-ţi totuși că nu ești acolo pentru a reevalua vorbitorii, deși la final poţi adăuga ceva ce
le-a scăpat celorlaţi.
Înainte de secţiunea de discursuri improvizate vei fi chemat în faţă pentru a prezenta publicului
metodele și mijloacele folosite de echipa de evaluare.
Invită gramaticianul, numărătorul de ă-uri și cronometrorul să-și prezinte pe scurt rolul și
responsabilităţile.
Dacă acesta există, cere cuvântul zilei de la gramatician.
Atunci când ești chemat în faţă să moderezi partea de evaluări, mergi la pupitru și prezintă pe
rând fiecare evaluator. După fiecare discurs, mulţumește-i fiecăruia.
Dacă Toastmaster-ul a uitat să ceară raportul cronometrorului și votul pentru Cel mai Bun
Discurs Pregătit (dacă în club se acordă acest premiu) fă tu aceste lucruri, însă înainte de
evaluarea discursurilor pregătite.
Folosind notiţele pe care le-ai luat exact așa cum s-a sugerat mai sus, prezintă-ţi evaluarea
generală a întâlnirii. Poţi face comentarii despre calitatea evaluărilor. Au fost pozitive, optimiste și
utile? Au fost oferite sugestii de îmbunătăţire? Apoi introdu fiecare evaluator de abilităţi de
conducere. După fiecare intervenţie, mulţumește-le.
TOASTMASTER
Principala responsabilitate a Toastmaster-ului este să joace rolul de gazdă a întâlnirii pe care o moderează
(inclusiv să prezinte participanţii). Dacă Toastmaster-ul nu își îndeplinește responsabilităţile, o întreagă
întâlnire se poate transforma într-un eșec. Din motive evidente, acest rol nu îi este alocat unui membru care
nu este familiar cu clubul și procedurile sale interne. Participanţii trebuie introduși în așa fel încât
publicul să fie entuziasmat și stimulat să asculte. Toastmaster-ul creează o atmosferă plină de receptivitate,
așteptări și interes.
Verifică împreună cu vicepreședintele educaţie dacă întâlnirea are o tematică și dacă au apărut între
timp schimbări în agendă.
Vorbește cu Maestrul Discursurilor Improvizate despre resposabilităţile lui. De asemenea, trimite-i o listă
cu cei care au rol activ la întâlnire pentru a nu fi chemaţi în faţă la secţiunea de discursuri improvizate.
Ia legătura din timp cu vorbitorii pentru a le reaminti că au discurs programat. Încurajează-i să-și
stabilească titlul discursului, manualul și proiectul, scopul discursului, durata acestuia și ceva interesant
care poate fi folosit la introducerea lor (despre locul de muncă, familie, pasiuni, educaţie, de ce a ales
acest subiect pentru acest public etc.).
Vorbește cu Evaluatorul General pentru a confirma rolul. Cere-i să ia legătura cu membrii echipei de
evaluare (evaluatorii de discurs, de abilităţi de conducere, Maestrul Discursurilor Improvizate,
cronometror, gramatician, Numărător de ă-uri, etc.) pentru a le reaminti responsabilităţile.
Introducerea fiind o parte importantă a succesului unei prezentări, pregătește-ţi câte una pentru
fiecare vorbitor.
Pregătește-ţi tranziţii pe care să le folosești la trecerea de la o parte la alta a întâlnirii. S-ar putea să nu le
folosești, însă ar trebui să fii pregătit pentru a depăși eventualele momente incomode de liniște.
Amintește-ţi că îndeplinirea rolului de Toastmaster este una dintre cele mai valoroase experienţe pe
care o poţi avea în club. Pentru a avea o întâlnire bine condusă trebuie să te pregătești cu atenţie.
La întâlnire
Sosește devreme pentru a rezolva ultimele detalii și posibilele probleme apărute între timp.
Verifică împreună cu vorbitorii dacă au apărut schimbări de ultim moment.
Stai undeva în partea din faţă a sălii și recomandă-le și vorbitorilor să procedeze la fel pentru a putea
ajunge repede la pupitru.
Moderează întâlnirea cu autenticitate, energie și fermitate. Condu-ţi publicul la fel ca printr-o călătorie
și fă-l să se simtă bine.
Condu întotdeauna aplauzele înainte și după discursurile improvizate, fiecare discurs pregătit și
intervenţiile Evaluatorului General.
După ce ai introdus un vorbitor, rămâi la pupitru până când acesta sosește și preia controlul. Apoi te
poţi așeza.
Introdu-l pe Evaluatorul General la fel cum ai face-o cu orice vorbitor. Acesta va continua apoi cu
introducerea membrilor echipei de evaluare.
Introdu-l pe Maestrul Discursurilor Improvizate la fel cum ai face-o cu orice vorbitor. Dacă
acesta uită să ceară raportul cronometrorului și votul pentru Cel Mai bun Discurs Improvizat,
atunci fă-o tu.
Introdu pe rând fiecare discurs pregătit.
La finalul secţiunii de discursuri pregătite cere raportul cronometrorului și votul pentru Cel
mai Bun Discurs Pregătit.
Reintrodu-l rapid pe Evaluatorul General. Dacă acesta uită să ceară raportul cronometrorului
și votul pentru Cel mai Bun Discurs de Evaluare, atunci fă-o tu.
În timp ce voturile sunt numărate, invită oaspeţii în faţă pentru a face comentarii și apoi fă
eventualele anunţuri (de exemplu, verificarea agendei pentru întâlnirea următoare).
Acordă premiile, dacă clubul face acest lucru.
Cere citatul zilei, dacă clubul face acest lucru.
Închide întâlnirea sau, dacă așa este obiceiul, reintrodu-l pe președintele clubului pentru a
coordona ședinţa administrativă.
Materiale utile
Coordonarea ședinţelor administrative (Articolul 200)

Cum să organizezi întâlniri de calitate (Articolul 1312)
GRAMATICIAN
A fi gramatician este sinonim cu a-ţi dezvolta abilităţile de ascultare activă. Ca gramatician ai

două responsabilităţi fundamentale: să propui membrilor folosirea unor cuvinte noi și să faci
comentarii referitoare la folosirea limbii române pe parcursul întâlnirii.
Dacă acest lucru se practică în club, alege un cuvânt al zilei. Acesta ar trebui să dezvolte
vocabularul membrilor – adică să fie un cuvânt care poate fi folosit ușor în conversaţiile de zi
cu zi, însă diferit de cum se face de obicei. Se obișnuiește să se aleagă un adjectiv sau un
adverb pentru că aceste părţi de vorbire sunt mai adaptabile unui substantiv sau verb, însă
alegerea este a ta.
Imprimă cuvântul zilei cu litere mari pentru a putea fi văzut din spatele sălii. Nu uita să
adaugi partea de vorbire (adjectiv, adverb, substantiv, etc.) și o scurtă definiţie. Pregătește-ţi
și un exemplu de folosire corectă.
Pregătește-ţi o scurtă descriere a responsabilităţilor tale și a beneficiilor pentru public.
Pune cuvântul zilei undeva în faţa sălii pentru a putea fi văzut de toţi participanţii.
Adu-ţi o coală albă de hârtie și ceva de scris pentru a lua notiţe sau, dacă clubul are un
formular tipizat pentru gramatician, folosește-l pe acesta (vorbește cu sergentul clubului).
Atunci când ești introdus înainte de secţiunea de discursuri improvizate, prezintă cuvântul
zilei, partea de vorbire, definiţia și un exemplu de folosire corectă. Apoi cere-le tuturor celor
care vor lua cuvântul să-l folosească.
Explică-ţi pe scurt rolul de gramatician.
Ascultă-i pe toţi cei din faţă. Notează-ţi exemple de folosire greșită a limbii române (propoziţii
incomplete, propoziţii care își schimbă brusc direcţia, erori gramaticale, etc.) precum și autorul
acestora. De asemenea, notează cine a folosit cuvântul zilei (sau un derivat al acestuia) și dacă l-a
folosit corect sau incorect.
Atunci când ești chemat de Evaluatorul General, ridică-te în picioare și prezintă-ţi raportul. În loc
să prezinţi doar greșelile, încearcă să oferi pentru fiecare dintre ele și o variantă corectă. Prezintă și
expresiile frumoase utilizate și cine a folosit corect sau incorect cuvântul zilei (sau un derivat al
acestuia).
După întâlnire
Dacă în club se practică, înmânează trezorierului raportul complet pentru colectarea “amenzilor”.
Materiale utile
Cuvântul zilei (Articolul 1415)

Cuvântul zilei II (Articolul 1416)
NUMĂRĂTOR DE Ă-URI
Responsabilitatea acestui rol este de a nota cuvinte sau sunete folosite pentru a umple pauzele de
vorbire în timpul întâlnirii. Exemple de astfel de cuvinte sunt interjecţiile cum ar fi și, păi, dar, deci, știi.
Exemple de sunete pot fi ă, um, ăr. De asemenea, trebuie să notezi și atunci când un vorbitor repetă
un cuvânt sau o expresie cum ar fi “Eu, eu” sau „Aceasta înseamnă, aceasta înseamnă.”
Pregătește-ţi o scurtă descriere a responsabilităţilor și a beneficiilor pentru invitaţi.
Adu-ţi o coală goală de hârtie și ceva de scris pentru a lua notiţe sau, dacă clubul are un formular
tipizat pentru numărătorul de ă-uri, folosește-l pe acesta (vorbește cu sergentul clubului).
Atunci când ești introdus înainte de secţiunea de discursuri improvizate, explică-ţi rolul. În unele
cluburi se aplică amenzi celor care fac sau nu fac anumite lucruri. (De exemplu, membrii sunt
“amendaţi” dacă folosesc ticuri verbale, nu poartă insigna de membru Toatmasters la întâlnire,
etc.) Dacă în club se practică așa ceva, prezintă și lista de “amenzi”.
În timpul întâlnirii ascultă-i pe toţi participanţii și notează toate ticurile verbale și pauzele lungi
care nu sunt parte din structura normală a unei propoziţii. Scrie câte sunete și ticuri verbale a
avut fiecare persoană.
Atunci când ești chemat de Evaluatorul General în timpul secţiunii de evaluare, ridică-te în
picioare și prezintă-ţi raportul.
După întâlnire
Dacă în club se practică, înmânează trezorierului raportul tău complet pentru colectarea
“amenzilor”.
ROLURI OPȚIONALE
Într-un club mai pot exista la o întâlnire și alte roluri precum maestrul glumelor, expertul în
proceduri parlamentare și altele. Întreabă ofiţerii clubului care sunt aceste roluri adiţionale
practicate în club și care sunt responsabilităţile lor.
CONDUCEREA CLUBULUI
Participanţii la întâlniri joacă un rol important în creearea unei atmosfere plăcute și a unui mediu
propice învăţării. Însă există și un alt grup de membri care au o și mai mare responsabilitate
privind calitatea întâlnirilor și succesul pe termen lung al clubului. Acest grup poartă numele de
comitet executiv sau echipă de ofiţeri. Mai jos îţi vom prezenta funcţiile și responsabilităţile
fiecărui membru al acestui comitet.
Președinte. Președintele acţionează ca un director executiv al clubului și este responsabil de

supravegherea și coordonarea generală a activităţilor acestuia.
Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: să se asigure că ofiţerii de club își
îndeplinesc responsabilităţile; să supravegheze execuţia planului de atingere a obiectivelor din
Distinguished Club Program și să se asigure că clubul devine Distinguished; să încurajeze
dezvoltarea abilităţilor de comunicare și de conducere prin promovarea atingerii nivelurilor CC,
AC, CL și AL; să se asigure că în club există un program de creștere a numărului de membri; să
participe și să voteze din partea clubului în ședinţele consiliului de district sau să se asigure că un
reprezentant al clubului va participa și va vota; să participe la conferinţa regională și la convenţia
internaţională și să voteze din partea clubului sau să își transmită votul directorului de district; să
se asigure că operaţiunile de administrare a clubului respectă Constituţia de Club și Statutul
Toastmasters International; să păstreze contactul cu districtul și cu Toastmasters International; să
programeze și să coordoneze ședinţele lunare ale comitetului executiv (echipa de ofiţeri). Dacă
nu poate participa la întâlniri își găsește un înlocuitor; caută lideri, se asigură că toate posturile de
ofiţeri sunt ocupate în mandatul următor și se asigură că alegerile de ofiţeri se organizează la
timp; pregătește un succesor; participă la training-urile pentru ofiţeri susţinute de district.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind: asigurarea că acestea încep și se
termină la timp; că invitaţii sunt primiţi cu căldură și prezentaţi cu entuziasm; alocarea de timp
pentru a vorbi cu invitaţii înainte și după întâlnire; afișarea sau citirea misiunii clubului la fiecare
întâlnire; discutarea în club despre Distinguished Club Program și despre progresul clubului în
acesta; recunoașterea realizărilor membrilor în Toastmasters și în vieţile lor profesionale;
asigurarea că clubul extrage maximul posibil din fiecare derulare a programului Momentele
Adevărului.
Ultim Fost Președinte. Ultimul fost președinte îndrumă și este o sursă de informaţii pentru
ofiţeri și pentru membri. Acesta coordonează comitetul de nominalizare, participă la pregătirea
Planului de Succes al Clubului și încurajează eforturile clubului pentru a deveni Distinguished.
Vicepreședinte educaţie. Vicepreședintele educaţie este responsabil de calitatea întâlnirilor de

club astfel încât fiecare membru are şansa să-și atingă obiectivele educaţionale. Este al doilea
ofiţer al clubului și, în absenţa președintelui, coordonează întâlnirile de club și ale echipei de
ofiţeri.
Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: planifică întâlnirile de club,
programează întâlnirile și alocarea rolurilor cu cel puţin 3 săptămâni în avans, cu confirmarea
acestora cu 5-7 zile înainte; încurajează participarea membrilor în programul educaţional. Obţine
angajamentul membrilor noi că vor atinge într-un an de zile sau mai puţin nivelul CC și le
programează discursurile în consecinţă. Obţine angajamentul membrilor care au atins nivelul CC să atingă în
maxim un an de zile nivelul ACB și la fel procedează cu cei care au atins nivelurile ACB și ACS. Obţine
angajamentul membrilor pentru a atinge nivelul CL și la fel face cu cei care au atins deja acest nivel pentru
a progresa în continuare spre nivelul ALB în aceeași perioadă de timp de un an. Monitorizează progresul
tuturor membrilor spre aceste niveluri; prezintă membrilor noi programul Toastmasters în maxim 2
săptămâni de la intrarea în club; alocă un mentor fiecărui membru nou; participă la ședinţele echipei de
ofiţeri și, dacă președintele nu este prezent, le coordonează; participă la ședinţele consiliului de district și
votează din partea clubului la ședinţele administrative regionale și internaţionale; participă la training-urile
pentru ofiţeri susţinute de district; își găsește un înlocuitor, dacă nu poate participa la întâlniri; își pregătește
un succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind: alocarea unor roluri de participanţi la secţiunea
de discursuri improvizate pentru membrii noi la prima întâlnire la care participă; alocarea unui rol activ
membrilor noi cel târziu la a 3-a întâlnire după ce au intrat în club; completarea de către membrii noi a unui
proiect din manualele Competenţe de Comunicare (Articolul 225) sau Competenţe de Conducere (Articolul
265) cel târziu la a 4-a întâlnire după ce au devenit membri; asigurarea că un membru prezintă cel puţin o
dată pe an modulele Evaluează pentru a Motiva, Momentele Adevărului, Mentoratul și Cum să Găsești
Membri Noi din Seria Clubul de Succes; monitorizarea trimestrială a peformanţelor clubului în cooperare cu
președintele; semnarea completării proiectelor în Grila de Completare a Proiectelor din manuale și asigurarea
că membrii își completează formularele de aplicaţie pentru diversele niveluri educaţionale; prezidarea
întâlnirilor atunci când președintele nu este prezent.
Vicepreședinte membri. Vicepreședintele membri este al treilea ofiţer al clubului.

Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: coordonarea campaniilor curente de
strângere de membri. Promovarea obiectivului de a avea minim un membru nou în fiecare lună și, dacă
clubul are mai puţin de 20 de membri, atingerea acestui număr până la finalul anului sau chiar mai devreme.
Promovarea clubului și a campaniilor oficiale de creștere a numărului de membri ale Toastmasters
International și coordonarea a minim 2 campanii de strângere de membri pe an; înregistrarea și contactarea
după întâlniri a invitaţilor, membrilor noi și a membrilor care nu mai sunt activi. Trimiterea unui mesaj
invitaţilor după întâlnire; explicarea programului educaţional membrilor potenţiali, obţinerea acordului
acestora de a se alătura clubului și strângerea formularelor de membru nou. Aducerea formularelor de
membru nou în club pentru vot și, dacă aceștia sunt acceptaţi, strângerea cotizaţiilor și înmânarea acestora
trezorierului împreună cu formularele; participarea la ședinţele ofiţerilor; participarea și votul la ședinţele
consiliului de arie; participarea la training-urile pentru ofiţeri susţinute de district; găsirea unui înlocuitor,
dacă nu poate participa la întâlniri; pregătirea unui succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind întâmpinarea invitaţilor și invitarea acestora
să completeze în Cartea de Oaspeţi; raportarea numărului curent de membri, promovarea campaniilor de
strângere de membri și primirea călduroasă a membrilor noi; colaborarea cu președintele și vicepreședintele
educaţie pentru a se asigura că fiecare membru nou este prezentat formal la prima întâlnire după ce a fost
votat în club; asistarea invitaţilor la completarea formularului de membru nou; dialogul permanent cu
colegii de club pentru a afla dacă nevoile lor sunt satisfăcute.
Vicepreședinte relaţii publice. Vicepreședintele relaţii publice este al patrulea ofiţer al clubului.
Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: promovarea clubului în mass media locală;
crearea și distribuirea lunară în club a unui buletin informativ; promovarea campaniilor de strângere de
membri; participarea la ședinţele ofiţerilor; participarea la alte evenimente Toastmasters; participarea la
training-urile pentru ofiţeri susţinute de district; găsirea unui înlocuitor, dacă nu poate participa la întâlniri;
pregătirea unui succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind: anunţarea următoarelor evenimente și
programe; căutarea de voluntari pentru buletinul informativ; întâmpinarea membrilor și invitaţilor.
Secretar. Secretarul este al cincilea ofiţer al clubului.
Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: păstrarea unei listei precise de
membri și înmânarea acesteia trezorierului pentru a-l ajuta la plata cotizaţiilor; trimiterea listei
ofiţerilor de club nou aleși la Toastmasters International în maxim 10 zile de la desfășurarea
alegerilor; administrarea corespondenţei clubului, păstrarea înregistrărilor și documentelor
oficiale ale clubului, inclusiv a documentului de înregistrare oficială, a Constituţiei de Club și a
Statutului, a minutelor tuturor ședinţelor, a deciziilor luate de club și a corespondenţei oficiale;
participarea la ședinţele ofiţerilor; participarea la training-urile pentru ofiţeri susţinute de district;
găsirea unui înlocuitor, dacă nu poate participa la întâlniri; pregătirea unui succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind înregistrarea și citirea minutelor;
întâmpinarea membrilor și invitaţilor.
Trezorier. Trezorierul este al șaselea ofiţer al clubului.

Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii de club sunt: pregătirea unui buget pentru a fi
aprobat de club în maxim o lună de la preluarea mandatului; dacă clubul are un cont bancar,
păstrarea listei cu cei care au drept de semnătură; întocmirea și trimiterea declaraţiilor financiare
către membrii clubului până în 15 august și 15 februarie; plata cotizaţiilor de membru către
Toastmasters International până la 1 aprilie respectiv 1 octombrie și colaborarea cu
vicepreședintele membri pentru a contacta membrii care încă nu și-au plătit-o; depunerea
formularelor de membru nou precum și plata cotizaţiilor lor către Toastmasters International în
maxim 48 de ore de la încasarea banilor și emiterea chitanţei; plata cu operativitate a furnizorilor
clubului; păstrarea tuturor tranzacţiilor financiare ale clubului, prezentarea trimestrială, verbală și
scrisă, a rapoartelor financiare (în 15 octombrie, 15 ianuarie, 15 aprilie și 15 iulie); punerea la
dispoziţia cenzorului sau auditorului a documentelor financiare în scopul auditării; participarea la
ședinţele ofiţerilor; participarea la training-urile pentru ofiţeri susţinute de district; găsirea unui
înlocuitor, dacă nu poate participa la întâlniri; pregătirea unui succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind: primirea formularelor de membru
nou completate și a cotizaţiilor aferente acestora; anunţarea termenelor limită pentru plata
cotizaţiilor și a structurii acestora; întâmpinarea membrilor și invitaţilor.
Sergent. Sergentul este al șaptelea ofiţer al clubului. Responsabilităţile obișnuite în afara întâlnirii
de club sunt: găsirea și rezervarea locaţiei pentru întâlnirea de club; menţinerea în stare de
funcţionare a echipamentelor clubului și verificarea după fiecare întâlnire că stocurile de
consumabile sunt suficiente; participarea la ședinţele ofiţerilor; participarea la training-urile
pentru ofiţeri susţinute de district; găsirea unui înlocuitor sau a unei persoane care să ajute cu
asistenţa tehnică a echipamentelor, dacă nu poate participa la întâlniri; pregătirea unui succesor.
Responsabilităţile obișnuite la întâlnirea de club cuprind: aranjarea sălii cu cel puţin 10
minute înainte de începerea întâlnirii; asigurarea că pupitrul este la locul lui, steagul clubului este
expus, formularele de evaluare și buletinele de vot sunt distribuite, premiile, catalogul de
materiale, posterele cu progresul membrilor în programul educaţional și materialele
educaţionale sunt expuse, etichetele rolurilor sunt la locul lor și ecusoanele de membru sunt
disponibile; întâmpinarea membrilor și invitaţilor și conducerea celor din urmă să ia loc printre
membri; întâmpinarea directorului de arie și a celorlalţi ofiţeri care vizitează clubul și însoţirea lor
în drum spre președintele clubului; asigurarea serviciilor de catering la întâlnirile unde se va
mânca; asigurarea că întâlnirile clubului încep la timp; strângerea buletinelor de vot și numărarea
acestora.
Cum să-ţi înfrângi nervozitatea și alte sfaturi utile
MICUL GHID AL MEMBRULUI

TOASTMASTERS
Nervozitatea, anxietatea, frica de scenă, panica – este cunoscută sub mai multe nume, însă este o problemă
cu care are de-a face orice vorbitor în public. De fapt este chiar sănătos să ai emoţii înainte de o prezentare
pentru că arată că discursul nu-ţi este indiferent și că îţi pasă de cum îl vei susţine. Însă dacă nu înveţi cum
să-ţi administrezi și să-ţi controlezi teama, acest lucru te va împiedica să vorbești bine în public.
Iată câteva recomandări cum s-o faci:
1. Familiarizează-te cu sala. Familiarizează-te cu locul unde vei vorbi. Sosește din timp și plimbă-te prin
zona de vorbit. Stai la pupitru și folosește microfonul. Dacă vei folosi materiale vizuale, exersează
împreună cu ele. Plimbă-te în zona unde va sta publicul. Deplasează-te de la locul unde vei sta jos
spre pupitru, exact așa cum vei face în momentul în care vei fi introdus.
2. Cunoaște-ţi publicul. Dacă este posibil, salută-i pe cei din public atunci când sosesc și stai la discuţii
cu ei. Este mai ușor să vorbești în faţa unui grup de prieteni decât în faţa unor străini.
3. Cunoaște-ţi prezentarea. Dacă nu ești familiarizat cu materialul prezentării, evident că emoţiile îţi vor
crește. Exersează-ţi discursul și modifică-l până când îl poţi prezenta cu ușurinţă.
4. Relaxează-te. Te poţi liniști făcând exerciţii. Stai confortabil și cu spatele drept. Inspiră calm, ţine-ţi
respiraţia pentru câteva secunde, apoi expiră încet. Repetă acest lucru de 10-20 de ori. Poţi face și
exerciţii fizice. Stai drept cu braţele întinse deasupra capului. Apleacă-te apoi până îţi atingi degetele de
la picioare. Fă așa de 10 ori. Pentru relaxarea mușchilor faciali deschide-ţi gura și ochii cât de mult poţi,
apoi închide-le înapoi strâns. Repetă acest lucru de 5 ori.
5. Vizualizează-te susţinând discursul. Imaginează-ţi că mergi încrezător spre pupitru în timp ce
publicul te aplaudă. Imaginează-ţi că vorbești cu vocea tare, clară și sigur pe tine. De asemenea,
vizualizează-ţi publicul aplaudându-te în timp ce finalizezi discursul și te întorci la loc. Când te
vizualizezi că ai succes, vei avea succes.
6. Realizează că publicul vrea să reușești. Publicul vrea să vadă discursuri interesante, informative,
motivante și distractive. Vrea ca tu să ai succes – nu să eșuezi. Acest lucru este valabil în special în clubul
Toastmasters în care activezi, unde publicul va fi întotdeauna înţelegător și te va susţine.
7. Nu îţi cere scuze. În majoritatea timpului nu ţi se vor vedea emoţiile. Dacă nu vorbești despre ele,
nimeni nu le va observa. Dacă însă vei menţiona în discurs că ai emoţii sau te scuzi pentru orice
probleme care apar, vei atrage atenţia publicului asupra lor. Dacă nu spui nimic, nimeni nu observă
nimic.
8. Concentrează-te pe mesaj – nu pe modul de transmitere. Emoţiile îţi vor dispărea dacă nu te
concentrezi la ele, ci la transmiterea mesajului și la public.
9. Transformă nervozitatea în energie pozitivă. Aceeași emoţie care cauzează frica de
scenă poate fi folosită în propriul avantaj. Stăpânește-o și transform-o în entuziasm și
dinamism.
10. Acumulează exprienţă. Experienţa îţi crește încrederea, un ingredient cheie pentru a
vorbi bine în public. Mulţi vorbitori aflaţi la început de drum află că cu cât vorbesc mai
mult în public, cu atât emoţiile se reduc ca intensitate.
SUGESTII DE SUBIECTE DE DISCURS
Petreci mai mult timp gândindu-te despre ce să vorbeşti decât pregătindu-ţi discursul
propriu-zis? Nici o problemă. Găseşti subiecte de discurs peste tot. Trebuie doar să înveţi să
le identifici.
Ce ştii şi i-ar interesa şi pe alţii? Eşti expert în grădinărit? Ai multe cunoştinţe despre
bursa de acţiuni? Ţi-ai deschis propria afacere? Călătoreşti mult? Dacă răspunsul este da, ce
informaţii ai putea transmite pe care ceilalţi le-ar considera utile?
De exemplu, dacă ai călătorit mult ai putea să vorbeşti despre următoarele subiecte:
Cum să-ţi împachetezi bagajul

Cum să călătoreşti cu copiii
Cum să-ţi reduci chetuielile de călătorie
Locuri de ieşit la final de săptămână
Obiecte de prim ajutor pe care fiecare turist ar trebui să le aibă
Cum să te protejezi de furt
Experienţele personale sunt surse excelente de subiecte de discurs. Ai auzit sau ai trăit o
experienţă care te-a tulburat sau te-a făcut să stai pe gânduri? De exemplu, poate ai fost
martorul unui gest frumos făcut de un copil unui om în vârstă. Poţi vorbi despre acea
întâmplare şi semnificaţia ei iar apoi să construieşti un mesaj util publicului în jurul povestirii.
Poate o persoană apropiată a fost diagnosticată cu o boală gravă. Studiază boala respectivă
şi prezintă un discurs despre ea pentru a-i ajuta pe cei din public să stabilească dacă nu
cumva se supun şi ei aceluiaşi risc. Sau poate ai avut o experienţă cu un mare impact
emoţional în copilărie. Poate ai avut un coleg de clasă ce provenea dintr-o familie nevoiaşă,
poate ai fost prins copiind la un examen sau poate ai avut şansa să participi într-un program
special. Ce învăţăminte ai tras din aceste experienţe pe care doreşti să le transmiţi şi
celorlalţi?
Poţi găsi subiecte de discursuri şi în alte locuri cum ar fi cărţi, reviste, ziare, emisiuni TV
sau internet. Ştiri, divertisment, sport, ştiinţă, medicină, afaceri şi dezvoltare economică, toate
acestea pot fi surse de subiecte de discursuri. De asemenea, secţiunile de întrebări şi
răspunsuri, scrisorile deschise şi comentariile din presă în general conţin multe idei utile.
Tot eşti blocat? Unul din următoarele subiecte te poate ajuta să găseşti idei de discurs:
Publicitate Disciplină Integritate

Cărţi Exerciţii Maniere
Voluntariat Obiceiuri Pensionare
Nutriţie Eroi Emisiuni TV
Ideile de discurs pot apărea la fel de repede cum dispar. Poartă cu tine permanent ceva
de scris şi un carneţel sau un dispozitiv electronic portabil. Când îţi vine o idee scrie-o
imediat şi foloseşte-o mai târziu. În curând vei avea destule idei din care să alegi pentru
următorul discurs.
Pentru mai multe informaţii despre cum să găseşti subiecte de discurs citeşte modulul
Alege-ţi Subiectul Discursului (Articolul 274) din seria Cum să vorbeşti mai bine în public.
DISCURSURILE IMPROVIZATE
Abilitatea de a gândi şi a vorbi rapid este importantă pentru a fi de succes. Acesta este motivul
pentru care a fost creată secţiunea de discursuri improvizate într-o întâlnire Toastmasters. Aici ai
oportunitatea să gândeşti şi să vorbeşti rapid. Vei învăţa cum să-ţi prezinţi ideile într-un mod
clar şi organizat, cu o pregătire minimă.
Această secţiune este moderată de Maestrul Discursurilor Improvizate. Acesta citeşte un subiect
şi apoi cheamă în faţă persoane din sală, una câte una, pentru a prezenta discursuri de 1-2 minute pe
tema respectivă. Sau poate numi explicit pe cineva să o facă.
Deseori vei fi chemat în faţă pentru a vorbi la secţiunea de Discursuri Improvizate. Iată nişte
sfaturi cum să te pregăteşti:
Citeşte. Vei răspunde mai bine dacă eşti la curent cu evenimentele actuale. Citeşte revistele
şi ziarele importante şi ascultă des ştirile.
Organizează-ţi gândurile. După ce ai primit subiectul, gândeşte-te care va fi punctul
principal al răspunsului. De exemplu, dacă ţi se cere părerea în legătură cu ceva, stabileşte-ţi
punctul de vedere. Apoi sprijină-ţi poziţia cu 2-3 argumente sau motive.
Structurează-ţi gândurile. La fel ca orice alt discurs şi discursul improvizat are o
introducere, un cuprins şi o încheiere.
Fii calm. Aminteşte-ţi că publicul va crede că eşti încrezător, dacă pari încrezător.
Pentru mai multe informaţii despre discursurile improvizate consultă modulul Discursurile
Improvizate (Articolul 273) din seria Cum să vorbeşti mai bine în public şi manualul oficial
Toastmasters International Gândeşte rapid! Manualul Discursurilor Improvizate (Articolul 1315).
CUM SĂ INTRODUCI UN VORBITOR
Într-un final, odată cu implicarea în club, vei avea şi rolul de Toastmaster. Una din responsabilităţile
tale va fi să-i introduci pe vorbitori. Fiecare vorbitor merită o introducere bine făcută şi folositoare.
Cele mai bune introduceri creează o legătură între vorbitor pe de o parte şi public pe de cealaltă
parte.
O introducere este de fapt un discurs scurt – într-un club Toastmasters durează mai puţin de 1
minut – care conţine toate elementele unui discurs. Are o introducere care atrage atenţia publicului
şi îl face să realizeze importanţa subiectului. Are un cuprins care explică de ce a fost ales acest subiect,
de ce vorbitorul este calificat să vorbească despre el, de ce este potrivit pentru public şi de ce acum.
Are o concluzie care în acest caz îi permite vorbitorului să-şi înceapă prezentarea.
Introducerea ar trebui să informeze publicul cu privire la expertiza vorbitorului precum şi alte
informaţii generale. Ar trebui să creeze atmosfera pentru discurs, un lucru nu chiar aşa de simplu
precum pare, mai ales dacă vorbim de o schimbare majoră faţă de cel precedent.
Când faci o introducere ai grijă să nu prezinţi tu discursul vorbitorului. Dacă faci doar aluzii
despre subiect vei atrage atenţia publicului şi nu vei “fura” din impactul discursului ce va urma. Creşte
aşteptările publicului şi încheie-ţi introducerea în punctul ei culminant. Menţionează în introducere
numele vorbitorului de oricâte ori poţi pentru ca publicul să facă legătura între el şi subiectul
discursului. Mai presus de toate, nu exagera. Spune ce trebuie spus şi ia loc.
Pentru o introducere ai nevoie de aproape aceeaşi pregătire ca pentru un discurs normal. Va
trebui să contactezi vorbitorul înainte pentru a discuta informaţii importante despre el şi despre
discurs. Apoi va trebui să-ţi schiţezi introducerea şi să o repeţi. O introducere pregătită va fi
observată şi apreciată atât de vorbitor cât şi de public.
Ia în considerare următoarea introducere de slabă calitate:
Vorbitorul din această seară, Linh Singh, este membru Toastmasters de doi ani de zile şi în
acest moment este vicepreşedintele membri al clubului nostru. În această seară, Linh ne va
povesti despre şoferii tineri până în 20 de ani. Doamnelor şi domnilor, un rând de aplauze
pentru Linh Singh.
Şi compar-o cu acest exemplu mult mai bun:
Acum doi ani de zile, fiul de 17 ani al lui Linh Singh a murit într-un accident de maşină. Linh a
descoperit după această tragedie ceva ce l-a cutremurat. Unul din cinci şoferi tineri până în
20 de ani are un accident în primul an de şofat iar accidentele de maşină conduc detaşat în
lista cauzelor de moarte pentru tinerii între 15 şi 20 de ani. În cei doi ani de zile de la moartea
fiului său, Linh a colaborat împreună cu autorităţile statului pentru a dezvolta un program de
conducere preventivă destinat tinerilor şi este un susţinător al legislaţiei stricte în domeniu
pentru şoferii tineri. Mulţi dintre noi avem copii care acum învaţă să conducă sau vor
conduce în următorii ani de zile. În discursul intitulat “Ajută-i să se întoarcă acasă” Linh ne va
spune ce putem face ca părinţi petru a ne asigura că tinerii noştri vor conduce mai sigur. Un
rând de aplauze pentru Linh Singh.
Pentru mai multe informaţii despre acest subiect citeşte modulul Introducerea unui Vorbitor
(Articolul 277) din seria Cum să vorbeşti mai bine în public.
CUM SĂ MULŢUMEŞTI UNUI VORBITOR
Responsabilităţile rolului de Toastmaster includ şi mulţumirile adresate unui vorbitor după

ce acesta a terminat discursul.
După ce prezentarea a fost finalizată, condu aplauzele în timp ce te întorci la pupitru.
Apoi mulţumeşte-i vorbitorului din partea publicului. Dacă doreşti, poţi face comentarii
despre unele aspecte ale discursului sau despre cât de potrivit a fost acesta. De exemplu,
poţi afirma “Săptămâna trecută încă doi tineri din oraşul nostru au murit în accidente de
maşină. Linh, îţi mulţumim pentru că ne-ai spus ce putem face noi pentru a preveni aceste
tragedii.”
Fă comentarii scurte şi plăcute. Fii amabil şi sincer, chiar dacă nu eşti de acord cu
punctul de vedere al vorbitorului. Evită să-ţi exprimi propria opinie sau, mai rău, să începi un
discurs pe aceeaşi temă. Fii politicos şi concentrează-te pe vorbitor.
EVALUEAZĂ-ȚI CLUBUL
Cât de mult te-a ajutat clubul să-ţi atingi obiectivele personale? Chestionarul de mai jos este oportunitatea ta
de a informa clubul dacă acesta își ajută sau nu membrii. Te rugăm să-ţi rezervi câteva momente pentru a
răspunde întrebărilor de mai jos. După ce ai făcut acest lucru, înmânează formularul președintelui clubului.
1. Când ai fost la prima ședinţă a clubului ai

fost primit/primită cu căldură de ofiţeri şi membri? __ Da __Nu
2. Când ai devenit membru ai fost prezentat/

prezentată într-o ceremonie în faţa celorlalţi? __ Da __Nu
3. Ţi-a fost alocat un mentor pentru a te ajuta la primele

proiecte și pentru a-ţi răspunde la întrebări? __ Da __Nu
4. Te-a întrebat vicepreședintele educaţie atunci când

ai devenit membru ce vrei să înveţi în Toastmasters? __ Da __Nu
5. Ţi-a fost alocat un rol într-o întâlnire imediat după ce

ai devenit membru? __ Da __Nu
6. Evaluările de discurs primite au fost pozitive și utile? __ Da __Nu
7. Întâlnirile de club au fost bine organizate? __ Întotdeauna __ De obicei __Câteodată __Rareori

8. Te-ai simţit bine la întâlnirile clubului? __ Întotdeauna __ De obicei __Câteodată __Rareori
9. Ţi-a fost oferită ocazia de a deveni ofiţer al clubului? __ Da __Nu
10. Ce ai dori să se schimbe în club?
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
11. Ce ţi-a plăcut în club?

________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
12. Ai de gând să continui să fii membru al clubului? __ Da __Nu
De ce?
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________
GRILA DE COMPLETARE A PROIECTELOR COMPETENŢE DE COMUNICARE
NUMĂRUL INIŢIALELE
TITLUL DISCURSULUI DATA
PROIECTULUI VPE
Proiectul 1
Proiectul 2
Proiectul 3
Proiectul 4
Proiectul 5
Proiectul 6
Proiectul 7
Proiectul 8
Proiectul 9
Proiectul 10
OPŢIONAL: Dacă doreşti, Toastmasters International poate trimite o scrisoare de informare angajatorului sau managerului.
IMPRIMEAZĂ SAU COMPLETEAZĂ
Angajator/Manager___________________________________________________________________________________
Nume companie_____________________________________________________________________________________
Adresa_____________________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________________________
Oraş______________________________________________________ Judeţul/Regiunea__________________________
Cod Poştal_________________________________________________ Ţara_____________________________________
REV. 2/2011 ARTICOLUL 255
LISTA COMPLETĂ A MANUALELOR DIN
SERIA DE COMUNICARE AVANSATĂ
Seria de comunicare avansată te învaţă cum să faci faţă la diverse situaţii de vorbit în public în afara Toastmasters. Oricare
dintre manualele următoare care conţin câte 5 proiecte de discursuri fiecare, poate fi folosit pentru a progresa spre nivelurile
Advanced Communicator Bronze, Advanced Communicator Silver și Advanced Communicator Gold.
DISCURSURI DISTRACTIVE (Articolul 226A) Discursurile distractive sunt astăzi la mare căutare. Proiectele din manual te instruiesc în
pregătirea și prezentarea discursurilor distractive, găsirea povestirilor și anecdotelor potrivite, folosirea umorului, folosirea de elemente dramatice și
prezentarea unui discurs după o cină festivă.
DISCURSURI INFORMATIVE (Articolul 226B) Discursurile informative sunt obișnuite și este foarte probabil să ţi se ceară să prezinţi unul.
Manualul conţine informaţii despre organizarea unui astfel de discurs, potrivirea lui la publicul prezent, livrarea unei prezentări, prezentarea unui raport și
livrarea unui discurs despre un concept abstract.
RELAȚII PUBLICE (Articolul 226C) Toţi avem beneficii dintr-o imagine publică bună. Proiectele abordează pregătirea unui discurs care
influenţează formarea unei atitudini favorabile privind un vorbitor, un produs sau serviciu, sau o companie sau serviciu; prezentarea unei imagini pozitive
pentru o persoană, o companie sau organizaţie la o emisiune de radio; influenţarea publicului pentru a-ţi adopta punctul de vedere; prezentarea în faţa
unui public ostil; comunicarea pe timp de criză.
MODERAREA DE DISCUȚII (Articolul 226D) Discursurile de grup sunt comune iar acest manual conţine instrucţiuni pentru a modera cele
mai cunoscute tipuri de astfel de discuţii. Poţi învăţa despre moderarea unei discuţii de grup, unei sesiuni de brainstorming, unei discuţii de soluţionare a
unei probleme, cum să faci faţă persoanelor dificile și cum să conduci un grup să ajungă la consens.
DISCURSURI SPECIALE (Articolul 226E) Suntem deseori chemaţi ca vorbitori pentru a prezenta diverse tipuri de discursuri. Manualul conţine
informaţii despre prezentarea celor mai comune tipuri de discursuri improvizate, pregătirea unui discurs care inspiră, vânzarea unui produs, citirea cu voce
tare și introducerea unui vorbitor.
DISCURSURI MANAGERIALE (Articolul 226F) Managerii se întâlnesc la serviciu cu o varietate de situaţii în care trebuie să ia cuvântul. În
acest manual vei învăţa cum să prezinţi instrucţiuni, feedback-uri, să influenţezi și să inspiri un public, să determini adoptarea unei schimbări și să dai vești
proaste.
VORBITORUL PROFESIONIST (Articolul 226G) Vorbitorii profesioniști prezintă multe tipuri de discursuri în faţa multor tipuri de public.
Manualul oferă sfaturi pentru pregătirea și prezentarea unui discurs de tip key-note, unui discurs distractiv, unui training de vânzare, unui seminar și a unui
discurs motivaţional. De asemenea, sunt incluse și informaţii despre cum să te vinzi ca vorbitor profesionist.
PREZENTĂRI TEHNICE (Articolul 226H) Prezentarea unor informaţii tehnice fără a plictisi publicul este o provocare. Vei învăţa cum să
pregătești prezentări de instrucţiuni tehnice, să creezi și să prezinţi un discurs tehnic în faţa unui public non-tehnic, să prezinţi un articol tehnic și să
îmbunătăţești un discurs tehnic cu ajutorul internetului.
DISCURSURI PERSUASIVE (Articolul 226I) Oamenii de succes știu cum să-i influenţeze pe ceilalţi să le cumpere ideile, produsele sau
serviciile. Proiectele te învaţă să vinzi un produs, să vinzi la primul contact, să pregătești o propunere câștigătoare, să convingi publicul să ia în considerare
punctul tău de vedere într-o chestiune controversată și să convingi un public să ajute la materializarea și realizarea unei viziuni și misiuni.
COMUNICAREA VIDEO (Articolul 226J) Prezentările video au nevoie de o pregătire specială și atenţie la detalii. Învaţă cum să prezinţi un
editorial, să fii intervievat la o emisiune, să moderezi o emisiune tip interviu, să moderezi o conferinţă de presă și să folosești video-urile pentru training.
MANUALUL POVESTITORULUI (Articolul 226K) O povestire bună îţi face un discurs mai bun și mai memorabil. În acest manual vei
învăţa să folosești povestiri populare, povestiri moralizatoare, povestiri emoţionale și povestiri despre personaje sau evenimente istorice.
CITIREA CU INTONAȚIE (Articolul 226L) Pentru a citi texte scrise de alţii ai nevoie de abilităţi speciale. Proiectele includ citirea de proză,
poezie, monologuri, piese de teatru și discursuri celebre.
COMUNICAREA INTERPERSONALĂ (Articolul 226M) În viaţa de zi cu zi ne lovim de multe situaţii de comunicare complexe.
Subiectele abordate în acest manual sunt conversaţiile ușoare, negocierea, cum să faci faţă la critică, coaching și comunicarea asertivă.
DISCURSURI LA OCAZII SPECIALE (Articolul 226N) Evenimentele speciale prezintă diverse oportunităţi pentru discursuri. Vei învăţa
despre toast-uri, cum să lauzi sau să elogiezi pe cineva, cum să ironizezi inofensiv și cum să prezinţi și să accepţi un premiu.
DISCURSURI UMORISTICE (Articolul 226O) Fiecare vorbitor poate beneficia din folosirea umorului. Poţi învăţa cum să incluzi anecdote sau
glume în introducerile, cuprinsurile și concluziile discursurilor. De asemenea, vei învăţa cum să pregătești și să prezinţi un întreg discurs umoristic.
SERIA DE COMUNICARE AVANSATĂ (SET COMPLET) (Articolul 226Z) Dacă vei comanda toate cele 15 manuale din Seria
de Comunicare Avansată, vei economisi 15 dolari.
Comandaţi online pe www.toastmasters.org/shop
POSTERE
Progresul spre Competent Communicator (Articolul 307) Aceste materiale sunt disponibile doar pentru membrii Toastmasters. Pentru a le
Progresul spre Competent Leader (Articolul 308) comanda, vizitaţi magazinul online www.toastmasters.org/shop sau sunaţi la
Progresul spre Avanced Communicator (Articolul 309) Toastmasters Internaţional la 949-858-8255.
PROPUNEREA Set de Postere – câte un exemplar din Toastmasters International P.O. Box 9052 ● Mission Viejo, CA, 92690 ● SUA
Articolul 209 Rev. 9/2012
NOTE
www.toastmasters.org

Competente de Comunicare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Competente de Comunicare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0 COMPETENȚE DE COMUNICARE

Rev. 9/2012 Articolul 255

MISIUNEA UNUI CLUB TOASTMASTERS

PROMISIUNEA UNUI MEMBRU TOASTMASTERS

Ca membru Toastmasters International și al clubului meu, promit...

Să vin regulat la întâlnirile clubului;

Cum să Mulţumești unui Vorbitor...................................................................82

Grila de Completare al Proiectelor..............................................................................85

Lista Completă a Manualelor din Seria de Comunicare Avansată.......86

DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE CONDUCERE

BENEFICIILE SUNT NUMEROASE

INTRODUCERE, CUPRINS ŞI ÎNCHEIERE

Ca orice povestire bună, discursul are nevoie de o introducere și o încheiere clară.

Evaluator _________________________________________________________ Data ________________

Care sunt punctele tari pe care vorbitorul le are deja?

Cât de bine a reuşit să-l cunoască publicul pe vorbitor?

Discursul a reflectat o pregătire corespunzătoare?

Persoana a vorbit clar? Discursul a fost auzit?

Discursul a avut o introducere, un cuprins și o încheiere bine definite?

Fă câteva observaţii privind folosirea notiţelor.

Ce ar fi putut face diferit vorbitorul pentru ca discursul să fie mai bun?

Ce ţi-a plăcut la discurs?

Discuţii pe care le-ai avut recent cu prieteni sau colegi de serviciu

Oricare dintre ideile de mai sus poate genera subiecte de discurs.

La Proiectul 1 ai învăţat că orice discurs are o introducere, un cuprins şi o încheiere.

O întrebare surprinzătoare sau o afirmaţie provocatoare sau sfidătoare

Evită folosirea următoarelor tipuri de introduceri nepotrivite:

1. Mâncând fructe şi legume oferi corpului tău nutrienţii necesari funcţionării.

Statistici. Statisticile sunt metode de prezentare numerică a informaţiilor referitoare la

Mai jos ai un rezumat al unui discurs ce conţine trei puncte principale.

de la introducerea unui discurs la cuprins lui

În acest proiect ne vom concentra pe buna organizare a unui discurs.

Evaluator _________________________________________________________ Data ________________

CRITERIU NOTĂ COMENTARII/SUGESTII

Ce ar fi putut face diferit vorbitorul pentru ca discursul să fie mai bun?

Ce ţi-a plăcut la discurs?

Să presupunem că intenţionezi să prezinţi un discurs informativ despre

FII SIGUR PE TINE

ÎNCEARCĂ FĂRĂ NOTIŢE

Alege un subiect şi stabilește scopul general şi scopul specific al discursului.

În timpul pregătirii acestui discurs aruncă o privire și pe lista de la finalul Proiectului 1.

Evaluator _________________________________________________________ Data ________________

CRITERIU NOTĂ COMENTARII/SUGESTII

Scopul general al discursului a fost 5 4 3 2 1

Ce ar fi putut face diferit vorbitorul pentru ca discursul să fie mai bun?

Ce ţi-a plăcut la discurs?

Cuvintele din discurs ar trebui să influenţeze simţurile şi să stimuleze imaginaţia publicului. Ar

FII ATENT LA JARGON

VARIANTĂ DE JARGON VARIANTĂ PREFERATĂ

Acordul dintre subiect şi predicat. Un subiect la singular cere un verb la singular şi un

Pronumele folosit greşit. Foloseşte pronumele corect. “El şi cu mine am alergat pe

Acest proiect se concentrează pe limbaj.

Evaluator _________________________________________________________ Data ________________

EXCELENT SATISFĂCĂTOR SE POATE ÎMBUNĂTĂŢI COMENTARII/SUGESTII

Subiectul discursului a fost potrivit ______ ______ ______

Scopul discursului a fost clar? ______ ______ ______

Discursul a fost bine organizat? ______ ______ ______

Ce ar fi putut face diferit vorbitorul pentru ca discursul să fie mai bun?

Ce ţi-a plăcut la discurs?

Acest proiect se concentrează pe limbajul trupului.

Alege-ţi un subiect de discurs ce-ţi va permite să foloseşti limbajul trupului.

Asigură-te că limbajul trupului subliniază şi clarifică cuvintele rostite şi că ajută publicul să

Limbajul trupului trebuie să fie calm şi natural.

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data

Subiectul discursului a fost potrivit __

Scopul discursului a fost clar? __

Discursul a fost bine organizat? __

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data

Volumul: _Excelent _Satisfăcător ___Prea tare sau prea încet

Ritmul: _Excelent, variat _Satisfăcător ___Prea rapid sau prea lent

Înălţimea: _ Variată, conversaţională _Satisfăcătoare ___Monotonă, artificială

Calitatea vocii: _Plăcută, prietenoasă _Satisfăcătoare ___ Aspră, monotonă

Pauzele: _ Adecvate, eficiente _Satisfăcătoare ___Pot fi îmbunătăţite

Expresivitatea: _ A exprimat emoţii, a dat sens _Satisfăcătoare ___Poate fi îmbunătăţită

Varietatea vocală: _A îmbunătăţit discursul _Satisfăcătoare ___Poate fi îmbunătăţită

Organizarea _ Șir logic al ideilor _Satisfăcătoare ___Trebuie îmbunătăţită

Limbajul trupului: _ Natural, expresiv _Satisfăcător ___Artificial, a distras atenţia

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data

Evaluator _________________________________________ Data