Tehnici de analiza comportamentala aplicata in tulburarile de spectru autist

Dezvoltarea autonomiei personale la copilul cu autism

Prezentarea generală a sesiunii

 Autism şi autonomie,
 Arii în care se achiziţionează autonomia,
 Trainingul de toaletă,
 Programul de masa,
 Alte comportamente in baie,
 Autonomie pe strada / in parc / la magazin,
 Jocul independent / activitatile independente,
 Viata de zi cu zi in familiile cu autism,
 Vacantele / alte situatii impreuna cu familia (sarbatori, petreceri)
 Situaţii speciale
 Siguranta copiilor cu autism
Autism şi autonomie
 Deşi autismul desemnează centrarea pe sine, el nu implică si îngrijirea de sine.
 Aceasta din urmă are o componentă socială majora.
 Gradul în care o persoană are achizitionate deprinderile de auto-ingrijire este unul din
factorii care determină acceptarea sau excluderea lui sociala.
Obiectivele programelor de autonomie
 Dobândirea independenţei în activităţile zilnice de rutină.
 Elevul va semăna mai mult copiilor de aceeaşi vârstă şi va deveni mai funcţional.
 Integrarea socială va fi facilitată.
 Calitatea vieţii persoanei şi a familiei sale se va îmbunătăţi.
Evaluarea copilului se face pe toate ariile de dezvoltare
 Comunicare si limbaj
 Socializare
 Independenta si autonomie personala
 Cognitiv
 Motric
 Comportament adecvat
Arii în care se achiziţionează autonomia
 la toaleta
 la masă
 dezbrăcat/îmbracat
 încălţat/descălţat
 la baie
 îngrijire personală
 în casă
 în comunitate – ORIUNDE!
Prerechizite
 concentrarea atenţiei şi menţinerea ei
  statul pe scaun
 motricitate
 imitatie
 cooperare
 raspuns la instrucţiuni

Autonomie si motricitate
Autoservire mancat, Imbracat, Folosirea toaletei, Folosirea mainii, Motricitate fina-
maniulare, Abilitati bilaterale, Folosirea uneltelor 2,5 – 3,5 ani
 Mananca independent o intreaga masa cu lingura;
 Bea dintr-un pahar mic pe care il tine cu o singura mana;
 Isi ia apa singur;
 Varsa apa dintr-un vas in altul;
 Intinde untul pe paine cu cutitul;
 Taie cu varful furculitei;
 Incepe sa foloseasca furculita;
 Se descalta;
 Isi da jos geaca;
 Se imbraca (caciula, bluza, pantaloni, sosete, chiloti);
 Se imbraca singur avand nevoie de ajutor doar pentru fermuar, sireturi;
 Desface fermuarul, capsule, sireturile;
 Se sterge pe maini;
 Se spala pe maini;
 De obicei indica cand trebuie sa mearga la toaleta si rar are accidente;
 Foloseste toaleta singur avand nevoie doar sa fie sters dupa nevoia fiziologica;

2,5 - 3,5 ani – continuare

 Se joaca cu plstelina, lut, acuarele;
 Arata preferinta pentru o anumita mana stanga sau dreapta (de obicei cand mananca);
 Identifica un obiect prin palpare;
 Face un turn de 8-10 cuburi;
 Apasa pe clanta;
 Desface dopul unei sticle mici;
 Desface nasturi mari;
 Invarte un surub;
 Insira margele mari;
 Transfera materiale cu ajutorul unei linguri;
 Insira margele mici;
 Transfera materiale cu ajutorul unei linguri;
 Foloseste un ciocan din lemn pentru a bate cuie de jucarie.

4 – 4,5 ani
  Isi prepara singur cereale cu lapte;
 Tine furculita cu degetele;
 Bea din tasnitoarea de apa independent;
 Isi inchide si deschide nasturii;
 Se imbraca si se dezbraca cu putin ajutor;
 Isi inchide fermoarul;
 Se spala pe dinti;
 Se piaptana;
 Sta singur la toaleta;
 Arunca hartia igienica si trage apa;
 Pune ‘’pioneze’’ mici pe o plansa;
 Tine obiecte mici in palma si foloseste pensa digitala pentru a lua alt obiect din cealalta
mana;
 Isi inchide nasturii mari;
 Baga siretul prin 2 gauri de pantof;
 Coase singur pe cartonas sau material;
 Foloseste penseta de lemn pentru a transfera materialele;

5 ani
 Isi prepara singur un sandvis;
 Isi inchide fermoarul;
 Isi sterge nasul atunci cand ii se cere;
 Se sterge singurel la fund;
 Pune 10 bile intr-o sticla in 30 de secunde;
 Pune agrafe de hartie pe o foaie;
 Impatureste o foaie in mai multe parti;
 Foloseste carlig de haine (penseta) pentru a transfera obiecte mici;

Trainingul de toaletă

Cum ştim dacă e pregătit

 Varsta mentală: minim 18 luni.
 Se comportă diferit/observă când îşi udă sau murdăreste hainele.
 Este interesat de comportamente legate de baie, de îmbrăcat-dezbrăcat.
 Este interesat sau îşi schimbă comportamentul când alte persoane desfăşoară activităţi de
îngrijire personala.

Impedimente
 Evitarea “stresării” copilului
 Lipsa de impact social până la vârsta de 5 ani
 Aparenta economie de timp
 Accentul exclusiv pe achiziţii cognitive
 Dificultatea ca toţi îngrijitorii să acţioneze după acelaşi plan.
Etapele
 cere la baie – din orice cameră
 merge la baie
 dă jos hainele
 se aşează pe wc
 stă acolo până când face
 primeşte recompense pentru success
 se ridică
 se şterge dacă e cazul
 trage apa
 se spală pe mâini

Ce e necesar sa asiguram
 Haine uşor de dat jos şi de îmbrăcat
 Reductor pentru vasul de toaletă
 Taburet sau treaptă pentru WC şi chiuvetă
 Săpun uşor de folosit
 Prosop la îndemână

Cum cream rutina pentru toaleta:

 Deprinderea de a se aşeza pe oliţă sau pe wc
 Stabilirea unui program de masă şi de consum de lichide
 Orar aproximativ cu cât de des face pipi si cand
 Crearea unui program vizual în care toaleta să fie inclusă
 Eliminarea completă a pampers-ului în timpul zilei
 Ingrijitorii copilului să urmeze cu stricteţe aceiaşi paşi
 Răbdare şi perseverenţă

Reguli utile
 1. Odata scos, pampersul ramene scos pe toata durata cat copilul este treaz!
 2. Este recomandat sa nu se exagereze cu reprosurile pentru eventualelele accidente.
 3. La inceput adultul este responsabil pentru ducerea copilului la baie; nu se asteapta de la
copil sa ceara.
 4. Copilul va sta pe toaleta pana va avea un succes, indiferent cat timp va dura.

Situatii speciale
 Cum învăţăm băieţii să faca pipi stând în picioare,
 Ce facem când copilul face doar pipi la oliţă/WC,
 Ce facem când copilul se sperie atunci când trage apa de zgomotul produs,
 Cum il invatam sa inchida usa la baie si acolo sa aiba un comportament adecvat?
Alte comportamente in baie
 Spalat pe maini / sters,
 Spalat pe dinti,
 Spalat pe cap,
 Pieptanat / Tuns.

Spalatul pe maini
 Task analysis
 Ce inseamna spalatul pe maini ca inlantuire de comportamente?

Spalatul pe dinti
Copilul devine independent in periatul dintilor la 4 ani!
 - obisnuirea cu periuta,
 - obisnuirea cu pasta de dinti,
 - invata sa scuipe la cere,
 - rutina periatul dintilor de 2 ori pe zi.
Spalatul pe cap
Desensibilizare si acceptare
 - obisnuirea du apa pe par,
 - obisnuirea cu apa pe fata,
 - cresterea treptata a duratei spalatului parului,
 - asocierea baii cu un mediu placut,

La masa
Programul de masa
 Cine decide cat si ce mananca un copil?
 A manca singur, cu tacamuri,
 Diversificarea alimentatiei, Desensibilizarea,
 Programul si rutina mesei

Introducerea alimentelor noi

 1. alegerea unei recompense.
 2. acceptarea alimentului pe masa;
 3. atingerea alimentului cu mana;
 4. mirosirea alimentului;
 5. punerea alimentului pe buze;
 6. mestecarea unei bucati / cantitati mici;
 7. cresterea cantitatii alimentului;
 8. modificarea consistentei / culorii;

Trainingul nu inlocuieste mesele!

 Nu se face trainingul de masa cand copilul este infometat.
  Acest training este considerat program de terapie pana la masterare, apoi se introduce
noua abilitate in viata de familie, in timpul mesei obisnuite.

Cand copilul nu sta la masa!

 In situatia in care copilul mananca independent, si diversificat, dar numai cate o lingura si
apoi pleaca de la masa, se recomanda reducerea substantiala a cantitatii si promptarea
copilului sa ramana pana termina de mancat.

Cand copilul nu mananca fara TV / tableta

 Se recomanda transformarea TV / tabletei in recompensa.
 Adica oferirea ei dupa ce copilul a mancat o anumita cantitate.

Comportamente de protest la masa!

 Identificam functia.
 Propunem o modalitate de schimbare a comportamentului.
 Notam.

Programele de masa nu arata ca mesele tipice in familie!

 Feeding and Swallowing - Feeding Therapy Sessions - The Children's Hospital of
Philadelphia
 "Messy Eating" Real Look Autism

Alte activitati independente

 Imbracatul / dezbracatul,
 Incaltatul / descaltatul,
 Ordine in camera cu jucarii,
 Mersul pe jos,
 Ajutorul oferit adultilor,
 Jocul independent,
 Temele copilului

Jocul independent

 Obiectiv: realizarea unor activitati functionale, utile, cand adultii nu se pot ocupa in mod
special de copil.
 Copilul va invata sa se joace singur, sau sa se angajeze singur intr-o activitate
functionala.

Ce urmarim in aceasta activitate?

 1. Copilul se duce la dulapul cu jucarii si isi alege un joc de pe raft.
2. Ia jocul si il pune pe masa sau pe covor.
 3. Scoate piesele din cutie.
4. Se joaca cu jocul respectiv.
5. Pune toate piesele la loc (in cutia lor) la sfarsit.
6. Pune jocul la loc pe raft, de unde l-a luat initial.
7. Vine la adult si anunta ca a terminat jocul (facand contact vizual, sau prin cuvinte, daca
vorbeste).
 Sd-ul este: “Ia-ti un joc si joaca-te!”

Cum se lucreaza?
Dupa ce se da SD-ul, terapeutul se pozitioneaza in spatele copilului si il ajuta numai fizic, fara
sa intervina verbal. Terapeutul nu vorbeste!!! decat la sfarsit, cand copilul a anuntat sfarsitul
jocului si el ofera recompensa sociala.
Pe masura ce copilul devine independent, terapeutul se indeparteaza de copil, stand tot in spatele
lui.
Terapeutul se indeparteaza pana ajunge sa iasa din camera, copilul ramanand si jucandu-se
singur.

Exemple de jocuri si activitati

 Incastru, puzzle, sorter
Trenulet – copilul ia cutia cu jocul, il pune pe covor, asambleaza sinele, pune vagoanele
pe sine, se joaca cu el (plimba trenul), strange piesele, le pune in cutie si cutia la loc, apoi
anunta sfarsitul jocului.
Carti - copilul isi alege o carte, o pune pe masa, da fiecare pagina, inchide cartea si o pun
ela loc pe raft.

 Margele de insirat, cuburi de construit

 Colorat – copilul va avea la indemana foi si creioane, si in plus poate avea in cutie si
lipici, foarfeca, hartie colorata.
 Papusi, masinute, soldati, figurine, personaje

Structurarea orarului
 Orare vizuale,
 Crearea rutinei de a respecta un program.

Orarul vizual
 Reprezinta o serie de activitati reprezentate prin poze sau simboluri ale acestora.
 Scopul acestor orare este de a-l face pe copil sa inteleaga care-I sunt responsabilitatile sau
activitatile zilei, sau sa-l ajute sa inteleaga o sarcina mai complexa – impartind-o in pasi
mai mici.

Folosirea orarelor poate ajuta la:

 Stabilirea rutinelor si asteptarilor
 Impartirea zilei sau activitatilor in pasi mai mici,
  Ofera suport in tranzitia de la o activitate la alta, mai ales cand iese din rutina zilnica.
 Minimizeaza rezistenta in fata activitatilor nepreferate,
 Creste independenta si increderea in sine a copilului,
 Dezvolta independenta copilului.

Program specific pentru a regla anumite probleme

 Pentru rutina de dimineata,
 Pentru rutina de culcare,
 Rutina temelor,
 Etc.

Recomandari:
 Exista diferite tipuri de orare si fiecare parinte sau terapeut poate alege pentru copilul sau
varianta dorita,
 Orarul trebuie sa fie cat mai clar si simplu,
 Daca se poate este important sa implim copilul in crearea orarului,
 Expunerea orarului trebuie sa fie cat mai evidenta, la indemana copilului.
 Este necesara consecventa in aplicarea regulilor si a beneficiilor, dar si in folosirea
acelorasi imagini.
 Finalizarea unei activitati va fi evident subliniata (fie luand poza de pe orar, fie printr-o
sageata indicatoare).
 Bine-inteles ca un orar cu beneficii are mai mari sanse sa fie eficient decat unul doar cu
responsabilitati.

Situatii speciale
 Situatiile speciale sunt cele care nu au loc in fiecare zi si care urmeaza anumite activitati
specifice:
 - vacantele (acasa)
 - vacantele in alte locuri
 - vizitele
 - Sarbatorile

Siguranta copiilor cu autism

Caracteristici ale autismului – riscuri pentru siguranta
Copiii cu tulburare de spectru autist:
 Pot sa nu raspunda la nume (se pot ascunde si nu vor raspunde cand sunt cautati);
 Pot sa nu isi caute parintii cu privirea (nu se ingrijoreaza cand nu isi mai vad parintii);
 Pot sa nu fie constienti de pericol (trafic, lac, inaltime);
 Pot sa fie sensibili la atingere;
 Pot sa fie agresivi cu sine sau cu altii;
 Pot sa nu diferentieze adultii familiari de cei nefamiliari (pot pleca impreuna cu un
strain);
  Pot sa nu aiba limbaj (nu ofera nicio informatie);
 Pot sa nu sesizeze ca s-au pierdut (intarzie reactia oamenilor);
 Au interese specifice care ii pot distrage;

Beneficiile terapiei pentru siguranta si independenta copiilor cu autism

Odata cu achizitiile dobandite pe parcursul terapiei, pericolele la care se expune un copil
cu autism pot scadea iar independenta lui poate creste. Astfel, el ar putea ajunge:
 Sa stie care sunt persoanele familiare;
 Sa indeplineasca cerinte simple;
 Sa raspunda la intrebarea “Cum te numesti?” verbal sau cu un card;
 Sa comunice cu cei din jur legat de nevoile si sentimentele lui;
 Sa evite atingerea lucrurilor fierbinti;
 Sa manipuleze corect obiectele;
 Sa distinga intre alimente si produsele non-alimentare;
 Sa-si identifice parintii sau sa spuna cum se numesc;
 Sa spuna numarul de telefon al unui parinte sau alte informatii esentiale.
 Sa traverseze strada prin locurile amenajate special si sa nu fuga in mijlocul
unei strazi;
 Sa se opreasca la cerere.

Un copil este un copil

 Indiferent daca au sau nu o tulburare de dezvoltare, copiii sunt predispusi la accidente.
 Rapoartele privind siguranta copiilor publicate de Alianta Europeana pentru Siguranta
Copiilor (2012), semnaleaza pericolele responsabile de accidentele copiilor, in ordinea
frecventei lor.
Principalele pericole:
 - Ranirea;
 - Inecul;
 - Otravirea;
 - Caderea de la inaltime;
 - Arsurile si oparirea.

Situatii de risc
Sa iasa pe geam
 Ceea ce e dincolo de geam poate fi atractiv;
 Poate sa nu fie constinent de riscul de inaltime;
Sa sparga geamul
 Probleme de motricitate (se impiedica);
 Momente de suparare (se agita, loveste);
 Dificultati de atentie.
Sa atinga obiecte fierbinti
 Lipsa simtului pericolului;
 Hiposensibilitate la nivelul pielii;
Sa inghita substante otravitoare
 Obiceiul de a baga lucruri/lichide in gura;
Sa se sufoce
 Preferinta pentru obiecte neobisnuite: pungi, sfori, ate, saci.
Sa atinga obiecte ascutite
 Obiectele ascutite precum cutul sau foarfeca pot atrage prin textura, temperatura,
stralucire.
Haideti sa-i invatam…
 Sa traverseze strada;
 Recunosc trecerea si semaforul;
 Culoarea verde a semaforului – bun exemplu al parintilor;
 Sa se asigure;
 Sa nu traverseze neinsotiti.
 Sa mearga cu liftul;
 Apasa pe buton;
 Asteapta deschis usi;
 Sta departe de usi;
 Da prioritate celor care coboara;
 Apasa doar pe un buton si gata;
 Asteapta sa se deschida usile;
 Nu urca neinsotiti.
 Sa urce cu scarile rulante;
 Sa puna piciorul pe treapta;
 Sa nu incerce sa plece in directia opusa;
 Sa nu se aseze pe margine;
 Sa-si puna centura in masina;
 Sa inoate;
 Sa nu stea in spatele masinilor;
 Sa taie cu cutitul si foarfeca;
 Sa se dea jos de pe scaune inalte, din pat, de pe o scara;

Autismul la gradinita

Ce are specific o persoana cu autism

 De ce poate fi dificil sa integram o persoana cu autism?
 Nu stie sa isi comunice nevoile si dorintele;
 Nu dezvolta limbaj, sau daca dezvolta acesta este ecolalic;
 Se angajeaza in actiuni repetitive, stereotipe care ii pot deranja pe ceilalti (copiii sau
educatoarea);
 Are puternice iesiri comportamentale atunci cand intervine frustrarea;
 Nu imita actiunile altor copii sau ale adultilor;
 Nu stabileste contact vizual, sau daca il stabileste nu il mentine.
Prerechizite necesare intrarii in gradinita
 sa poata sta pe scaun la cerere o perioada de timp;
 sa aiba abilitati de imitare ;
 sa raspunda la instructiuni simple, indiferent de persoana care le da;
 sa poata raspunde la intrebarea “Ce vrei?” – verbal sau cu imagini;
 sa poata bea cu cana si sa manance cu lingura;
 sa poata folosi toaleta;

Setarea obiectivelor
Caracteristici
 Comunicare si limbaj
-copilul nu raspunde la solicitarile adultului (decat cand “vrea”) si pare ca nu aude sau nu
intelege ceea ce i se cere;
-nu doreste sau nu poate sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
-ecolalia (repetarea la nesfarsit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc);
 Socializare
-jocul nu este functional, si este marcat de un caracter stereotip;
-nu este interesat de joaca cu alti copii si va fi tentat sa se izoleze;
-nu reactioneaza la prezenta sau absenta cuiva din sala;
-poate sa nu reactioneze la plecarea sau venirea parintilor;
-poate sa fie deranjat de sunetele copiilor din clasa sau de agitatie;
-hiper sau hiposensibilitate tactila
 Comportament
-copilul protesteaza la orice schimbare de atitudine sau de mediu;
-copilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual;
-prezinta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
-autostimulari;
-autoagresiune;

Probleme de comportament – ce facem?

 Scoatem comportamentul din clasa si lucram in terapia individuala, daca se poate,
 Recompensam comportamentele pozitive,
 Invatam copiii sa imparta jucarii si alte materiale,
Invatam copiii sa se joaca impreuna
Ce putem face?
 Invatam copiii sa ignore comportamentele neadecvate,
 Invatam copiii sa faca schimb,
 Ii invatam sa ceara frumos,
 Sa foloseasca «Te rog» si «multumesc»,
 Ii invatam sa accepte un refuz,
 Ii invatam sa astepte,
  Construirea unui orar pentru folosirea materialelor,
 Invatam copiii sa cheme un adult cand au o problema, si sa nu isi faca dreptate singuri

Cat de importanta este socializarea?

Recompensa si motivatie (I)
 Recompense specifice (o jucarie, o melodie, pauza), insotite de aprecieri sociale;
 Feedback-ul sa vina mai des, pentru pasi mai mici ai unei actiuni;
 Recompensele au un “termen de valabilitate”;
 Prezentarea recompensei inaintea cerintei ;
Recompensa si motivatie (II)
 Sistemul de tokeni
-prelungrea timpul pana la oferirea recompensei prin fragmentarea activitatii
Acest sistem poate fi folosit pentru intreaga clasa
Recompensa si motivatie (III)
 Motivarea copiilor cu autism in conditiile de grup
 sa tinem cont de regulile stabilite pentru intreaga grupa;
 sa avem in vedere nevoia lui de integrare;
 sa tinem cont de nevoia celorlalti copii de consecventa si corectitudine din partea
adultului.
Cum integram copilul cu autism (I)
Prezenta unui copil cu autism intr-un grup :
Avantaje
Creste gradul de atentie al copiilor unii fata de altii
Apare dezvoltarea responsabilitatii si a empatiei
Isi dezvolta capacitatea de a exprima ceea ce ii deranjeaza
O toleranta mai mare la diversitate – mai putine prejudecati
Cum integram copilul cu autism (II)
Problemele ce pot aparea
 copilul cu autism poate deranja ora in timpul unui protest sau prin comportamente;
 copiii din grup pot imita comportamente ale copilului cu autism;
 in timpul protestului, copilul cu autism poate lovi un alt copil (aruncand cu ceva sau
lovind cu mana);
Cum integram copilul cu autism (III)
 Mesajul transmis parintilor: Orice copil are dreptul la educatie si integrare sociala, iar
acest lucru poate fi facut cu ajutorul comunitatii.
 Mesajul transmis copiilor: Fiecare copil este diferit si putem comunica unii cu altii daca
tinem cont si de nevoile celorlalti. Ii ajutam sa constientizeze cum isi comunica ei
emotiile, de ce au nevoie ca sa le fie mai usor sa accepte un anumit lucru. Ce poate si ce
nu poate sa faca copilul cu autism, cum il putem ajuta sa faca parte din grup.

Shadow la gradinita / scoala

Shadow– cine este si care e rolul sau?
 Este o persoana cu studii de specialitate (psihologie, psihopedagogie speciala)
 Insotitorul sta in spatele copilului si il ajuta fizic sau verbal atunci cand este nevoie.
 Umbra are rolul sa imbunatateasca abilitatile slabe si sa-l ajute pe copil sa devina
independent, urmarind deci anumite obiective inainte stabilite.
 Toate lucrurile care se intampla la gradi sunt contorizate intr-un tabel pe care umbra
il completeaza in fiecare zi si in care sunt notate raspunsurile copilului:

De ce are nevoie copilul cu autism de shadow?

 Trecerea de la terapie individuala si de grup, in grupuri care nu depasesc 4 persoane, la
colectivitatea din gradinita poate fi dificila si copilul are nevoie de o persoana de
specialitate care sa il ajute sa faca fata acestor noi cerinte.
 Sa se integreze mai usor in grup.
 Pentru a fi observate ariile in care mai este nevoie de lucru si pentru a se realiza o
interventie adecvata in afara orarului de la gradinita.
 Pentru a invata sa raspunda la cerintele educatoarei.
 Pentru a-i fi mai usor sa inteleaga care sunt limitele in interactiunea cu ceilalti din acest
mediu nou.

La gradinita
Ce face educatoarea / invatatoarea?
Atributiile educatoarei
 Rolul educatoarei ramane neschimbat indiferent daca copilul are sau nu are autism/are
sau nu are shadow.
 Educatoarea conduce clasa si lectiile, iar umbra ajuta copilul sa raspunda la solicitarile
acesteia.
 Insotitorul nu face lectii si nu intervine in activitatile propuse de educatoare
 Educatoarea trebuie sa impuna copilului cu autism aceleasi reguli ca tuturor celorlalti
copii din grupa
 Educatoarea trebuie sa-i ofere copilului o consecinta la comportamentele nepermise

Obiective personalizate de atins în grădiniță, în grupul de copii

 intelegerea si respectarea regulilor in cadrul unui grup social
 desensibilizarea treptata la stimulii disturbatori si adaptarea cat mai mult la realitate
 dezvoltarea limbajului functional
 intretinerea si ameliorarea abilitatilor de baza pentru sistemul educational
 mentinerea si imbunatatirea abilitatilor de baza de autoservire
 dezvoltarea abilitatilor necesare in joc si acceptarea celorlalti copii in jocul sau
 modelul unor interactiuni cat mai normale si naturale, modele pozitive.
 pregatirea pentru scoala

Reguli la gradinita si scoala

 Am autism. Cu autismul la gradinita

Comunicarea cu parintii despre eventuale probleme ale copilului (I)

Cand educatoarea observa comportamente atipice (credem ca are autism)
 Informarea se poate face in prezenta psihologului.
 Ii transmite lucruri obiective despre copil, incepand cu cele pozitive, dupa care ii expune
ce comportamente problematice au fost observate, fara interpretare.
 Poate cere feedback despre comportamentul copilului acasa.
 Ii poate sugera sa urmareasca anumite lucruri acasa.
 Il poate invita sa observe copilul, o ora la gradinita.
 Poate fi indrumat spre evaluarea pediatrului, a unui psiholog sau spre un neuropsihiatru.
 Ii se poate oferi si o grila de screening.
 Daca parintele devine defensiv, educatoarea poate face un pas inapoi pentru a atrage
cooperarea acestuia.
Comunicarea cu parintii despre eventuale probleme ale copilului (II)
Dupa ce copilul a fost diagnosticat
 Puteti incuraja o negociere a obiectivelor ce vor fi urmarite in cadrul grupului, luand in
consideratie regulile clasei si continuitatea interventiei terapeutice.
 Negocierea prezentei sau absentei unui adult insotitor in clasa, si a momentelor in care
intervine
 Informatiile despre programele copilului vor fi adunate de la parinti si nu de la shadow
  In ceea ce priveste activitatile adecvate nivelului copilului, educatorul se poate sfatui cu
shadow-ul, dar inainte de inceperea lectiei.

Adolescentul și adultul cu autism

Adolescenții cu autism

Adolescența este în sine o perioadă de provocare pentru părinți.

Simptomele autiste pot părea că se întrăutățesc.
Nevoia de independență e prezentă.
Dificultățile de somn pot persista.
Anxietate.
Nu reperează indicii sociale.
Diferențiază greu între ceea ce este social acceptabil și ceea ce nu este.
Nevoia de a avea prieteni.
Pot să înțeleagă teoria, dar să le fie greu să o raporteze la sine (igienă, sexualitate).

Cum să îi ajutăm?

Îi pregătim pentru pubertate (schimbări).

Le permitem să își organizeze propriul orar vizual.
Comunicarea frecventă cu profesorii.
Facem pe detectivii pentru a descoperi ce găsesc aversiv la a se spăla (dacă e cazul).
Îi învățăm să vorbească despre interesele lor speciale.

Adulții cu autism

Diagnosticarea adulților cu autism poate fi provocatoare, în cazul persoanelor care nu au fost

diagnosticate în copilărie.

Caracteristici și simptome
Relații putine (prietenii ori relații colegiale, amiciții).

Angajarea în relații poate fi considerată o provocare pentru o persoană cu autism:

Limbajul nu este forte bogat sau fluent;
Comportamentele autostimulatoare nu sunt bine ținute sub control;
Abilități limitate de a înțelege perspectiva celuilalt;
Abilități limitate de ascultare;

Relațiile de cuplu pot fi afectate si și ele din cauza unei limitări în înțelegerea limbajului non-
verbal.
Provocarea limbajului non-verbal
Dificultatea de a interpreta gesturile și expresiile faciale;
Dificutatea de a face și de a menține contactul vizual, mai ales atunci când vorbesc cu ceilalți;
Adulții cu autism, adesea au impresia că nu înțeleg totul, că le scapă ceva, cand interactioneaza
cu ceilalți, se concentrează pe detalii și uneori pierd firul discuțiilor.
Persoanele cu autism pot avea cunoștințe vaste într-un anumit domeniu, de regulă cât se poate de
tehnic.
Când își găsesc interlocutori cu aceeași pasiune o împărtașesc cu plăcere, dar nu vor schimba
subiectul cu placere.
Hiper sau hipo- sensibilitate ori chiar tulburări de integrare senzorială care îi pot crea persoanei
reale dificultăți în relaționare;
Cunoașterea unei persoane noi aduce cu sine o noua experiență senzorială, cu sunete noi,
mirosuri, imagini, sau alte imputuri care pot determina o persoana cu autism sa evite sa se mai
angajeze in noi relatii;
Pentru unele persoane cu autism, anumite comportamente se pot repeta pe o lungă durată pentru
că acest fapt le confera un anumit confort: repetă anumite cuvinte, fraze, comportamente, gesturi
etc.
Scopul acestor repetiții este de a-i mentine în niște tipare cunoscute de ei, predictibile.
Nevoia de rutină– este prezentă la orice vârstă.
Nevoia de rutină poate avea multe forme:
nu le plac călătoriile,
refuza tipuri noi de alimente, restaurantele noi, magazinele noi,
au același program în fiecare zi,
simt un puternic discomfort când nu-și pot urma rutinele,
au dificultati in a-si schimba planurile.

Pana la 10% dintre persoanele cu autism dispun de o abilitate savantă(The National Autistic
Society)

Ei exceleaza intr-un domeniu particular: matematică, muzică, informatică, istorie, arheologie etc.
Pot avea o memorie excepțională sau o atenție deosebită.
Tot The National Autistic Society raportează că 70% dintre persoanele cu autism au tulburări de
somn, care pot avea legatură cu problemele senzoriale.
Insomnia nu este caracteristica persoanelor cu autism, dar poate fi prezentă adesea.
De asemenea, anxietatea este o problema des întâlnită la persoanele cu autism.

Recomandări

Pentru a putea conviețui cu persoanele cu autism, ținem cont de:

Persoanele cu autism adesea se simt izolate.
Adesea pot să intre în despresie pentru că își doresc foarte mult să fie ca ceilalți și nu reușesc.
Oferiți laude, recompense, suport, răbdare și înțelegere.
Veți fi nevoiți să creați rutine și pentru voi.
Când doriți ceva, dați instructiuni clare și detaliate exact despre ce doriți de la ei.
Uneori, când vorbiți vor lua lucrurile și le vor scoate din context.

Strategii pentru a face față anxietății

• Jurnal cu situatiile concrete în care se simte anxios și cu soluțiile găsite.

• Plan cu situații și soluții, gasirea de tipare
• Tehnici de relaxare
• Ajutor specializat, grupuri de suport.

Contractul de contingenta

Document care specifică relația directă dintre îndeplinirea unei sarcini și primirea unei
recompense specifice.
Contractul de contingență conține:
1. Sarcina
Ce?
Când?
Cât de bine?
2. Recompensa
Cine?
Care este?
Când?
3. Tabel de monitorizare
4. Semnăturile

Exemplu de contract

1. Sarcina
Alexandra isi va scrie temele, de luni pana vineri, dupa ce manaca de pranz in decursul a 2 ore
(intre orele 14:00-16:00).
2. Recompensa
Sambata, mama si tata vor merge cu Alexandra la o pizza si la un film ales de ea.
3. Tabel de monitorizare

Luni Marti Miercuri Joi Vineri

4. Semnaturi
Alexandra

Cărti scrise de persoane cu autism

*Glass half empty, glass half full: how Asperger's syndrome has changed my life by Chris
Mitchell *Making sense of the unfeasible: my life journey with Asperger syndrome by Mark
Fleisher *Thinking in pictures by Temple Grandin

http://www.youtube.com/watch?v=rbgUjmeC-4o

http://www.romania-actualitati.ro/autism_baiatul_caruia_ii_place_sa_alerge-25605