Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
ARIA CURRICULARĂ
MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
DISCIPLINA
FIZICĂ
clasele VI – IX
Chişinău 2019
Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (procesul verbal nr.22 din 5 iulie 2019)
PRELIMINARII
2
de evaluare a rezultatelor învățării etc.
Curriculumul la disciplina ”Fizica”este adresat cadrelor didactice, autorilor de
manuale, evaluatorilor, metodiștilor, altor persoane interesate.
De menționat, că beneficiarul principal al acestui document este elevul (având un
statut specific în acest sens).
I. REPERE CONCEPTUALE
3
Unitățile de conținuturi constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se
vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/
transdisciplinare.
Unitățile de conținuturi includ temele și liste de termeni specifici disciplinei:
cuvinte/sintagme care trebuie să se acumuleze în vocabularul activ al elevului la finalizarea
respectivei unități de învățare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de
contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe Proiectate pentru
formare/dezvoltare și evaluare în cadrul unității respective de învățare. Cadrul didactic are
libertatea și responsabilitatea să valorifice această listă în mod personalizat la nivelul
proiectării și realizării lecțiilor, dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete
de elevi, de resursele disponibile etc.
Note:
1. Profesorul este liber de a stabili ordinea studierii compartimentelor, de a repartiza orele
alocate prin planul de învăţământ, respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinutului
şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta
curriculumul la condiţiile şi la ritmul fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
2. Unitățile de competență, unitățile de conținut și activitățile notate cu asterisc (*) se vor
studia la extinderi la solicitarea elevilor sau a părinţilor.
3. Toate testele de evaluare sumativă vor conține itemi prin care vor fi evaluate doar unitățile
de competență și unitățile de conținut obligatorii.
4. Lucrările de laborator, poartă un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le
înlocuiască cu altele, similare, în funcţie de posibilităţile laboratorului de fizică din
instituţie.
5. La elaborarea manualelor autorii vor respecta integral prevederile prezentului
curriculum. În conţinuturi notarea mărimilor fizice se va realiza conform standardelor
metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminlogia specifică disciplinei corespunzător
expunerii în curriculum.
4
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene fizice simple și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de
probleme și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
Clasa a VI-a
Unități de competențe Unități de conținuturi Activități și produse
de învățare recomandate
I. Introducere în studiul fizicii
1.1. Recunoașterea, observarea şi Ce este fizica? Activități de învățare:
descrierea fenomenelor fizice din Fenomen fizic. - observarea fenomenelor fizice.
activitatea cotidiană (exemplu: Produse școlare:
mișcarea corpurilor, încălzirea - fenomen fizic observat,
apei, propagarea luminii etc.). descris, clasificat.
1.2. Clasificarea fenomenelor
fizice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: fizica, fenomen fizic, fenomene (mecanice, termice,
electromagnetice, optice)
II. Mărimi fizice. Măsurări
2.1. Determinarea mărimii fizice Mărimi fizice, unități Activități de învățare:
ce poate fi măsurată direct cu de măsură. - măsurarea/determinarea
instrumentul dat, limitelor de Măsurarea/determina- lungimii, ariei suprafețelor
măsurare, valorii unei diviziuni și rea lungimii, ariei, regulate, duratei, volumului
erorii absolute instrumentale. corpului solid şi al lichidului;
volumului și
- realizarea unui experiment
2.2. Utilizarea instrumentelor de timpului. Aplicații.
simplu conform etapelor
măsură pentru Înregistrarea datelor stabilite;
măsurarea/determinarea mărimilor într-un tabel, eroarea - înregistrarea datelor în tabel.
fizice: lungime, arie, volum, timp. absolută Lucrări de laborator:
instrumentală. 1)“Determinarea volumului
2.3. Identificarea mărimilor fizice Scrierea rezultatului unui paralelipiped
care nu pot fi măsurate direct. măsurării unei mărimi dreptunghic”.
2.4. Înregistrarea în tabel a fizice. 2) “Măsurarea volumului unui
valorilor mărimilor fizice corp de formă neregulată”.
măsurate. Produse școlare:
- instrument de măsură descris,
2.5. Scrierea rezultatului măsurării valoarea unei diviziuni
directe/indirecte unei mărimi determinată;
fizice. - mărime fizică
2.6. Efectuarea transformărilor măsurată/determinată;
unităților de măsură în SI, pe bază - eroarea absolută
de relații dintre multipli și instrumentală determinată;
submultipli. - tabelul măsurărilor completat;
- experiment realizat;
- raportul unui
experiment/lucrare de laborator
5
prezentat.
- Comunicare "Contorul de
apă”/”Mensura”/”Contorul de
gaz natural” prezentată.
Proiect STEM/STEAM
”Instrumente de măsură”
realizat.
- Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mărime fizică, valoarea mărimii fizice, valoarea unei
diviziuni, eroarea absolută instrumentală, măsurare directă.
III. Fenomene mecanice
3.1. Definirea masei și inerției Inerția. Masa Activități de învățare:
corpului. corpului. Cântărirea. - observarea fenomenelor în
3.2. Utilizarea instrumentelor Aplicații. care se manifestă inerția
pentru măsurarea/determinarea corpurilor;
mărimilor fizice: lungime, arie, - măsurarea/determinarea
Densitatea substanței.
volum, masă, densitate. volumului, masei, densității;
Determinarea
3.3. Înregistrarea în tabel a - rezolvarea problemelor.
valorilor mărimilor fizice densității.
măsurate. Densimetru. Lucrare de laborator:
3.4. Extragerea din tabele a 3) „Determinarea densității
valorilor densității unor substanțe. substanței”.
3.5. Executarea etapelor unui Produse școlare:
experiment fizic, de măsurare şi - probleme rezolvate;
înregistrare a datelor. - activitate practică realizată:
3.6. Analizarea rezultatelor “Măsurarea masei unui corp”.
măsurărilor efectuate. - experiment realizat;
3.7. Comunicarea rezultatelor - fenomen de manifestare a
investigațiilor. inerției descris;
3.8. Aplicarea simbolurilor - raportulpentru
mărimilor fizice, formulelor experiment/lucrare de laborator
aferente și unităților de măsură prezentat.
studiate (masa, densitatea, aria, - Comunicare ”Centura de
volumul) la rezolvarea siguranță”/”Cântarul cu
problemelor. balanță”/”Cântarul electronic”
3.9. Practicarea comportamentului prezentată.
de precauție în timpul lucrului cu
instrumentele de măsură, vase din - Test de evaluare sumativă
sticlă diferite substanţe, la rezolvat.
securitatea în traficul rutier, în
perioada activităţilor sportive,
activităţilor de muncă la domiciliu
şi în comunitate.
3.10. Efectuarea transformărilor
unităților de măsură în SI, pe baza
de relații dintre multipli și
submultipli.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: inerție, densitatea substanței, densimetru.
6
IV. Fenomene termice
4.1.Observarea şi descrierea Structura Activități de învățare:
fenomenelor termice din activitatea moleculară a - observarea unor fenomene
cotidiană (de exemplu: încălzirea - substanței. Stare termice din activitatea cotidiană;
răcirea, evaporarea, fierberea, termică, - măsurarea temperaturii
topirea, dilatarea-contractarea etc.). modificarea stării corpurilor;
4.2. Utilizarea termometrului - compararea stărilor termice a
termice.
pentru măsurarea temperaturii. corpurilor ce au conductibilitate
Încălzire, răcire,
4.3. Înregistrarea în tabele a termică diferită;
temperaturii (de exemplu: răcirea echilibru termic. - urmărirea buletinelor meteo;
apei, buletinul meteo). Temperatura. - extragerea informațiilor dintr-un
4.4. Reprezentarea grafică a Aplicații. grafic şi/sau tabel;
evoluției temperaturii (hârtie Termometrul. Lucrare de laborator:
milimetrică). Scări de temperatură. 4) „Măsurarea temperaturii
4.5. Practicarea comportamentului Dilatare/contra- corpurilor solide/lichide/gazoase”.
de precauție la încălzirea și cție (calitativ). Produse școlare:
utilizarea corpurilor fierbinți, Aplicații - temperatură masurată;
protejarea contra arsurilor. (anomalia termică - grafic al variației temperaturii
4.6. Utilizarea termometrului cu construit;
a apei).
lichid (reguli de securitate - în mod - fenomen observat descris și
special, termometrul cu mercur). definit;
4.7. Recunoașterea condițiilor de - probleme rezolvate;
modificare a evoluției fenomenelor - activitate practică realizată:
(dependența duratei de răcire a apei “Măsurarea temperaturii corpurilor
de diferența de temperatură a solide, lichide și gazoase”;
lichidului și a mediului exterior - raportulpentru experiment/lucrare
etc.). de laborator prezentat.
4.8. Extragerea informațiilor dintr- - Comunicare ”Anomalia apei la
un grafic şi/sau tabel. dilatarea termică”/”Dilatarea
termică în tehnică” / ”Protejarea
contra arsurilor” prezentată.
Proiect STEM/STEAM
”Măsurarea temperaturii” realizat.
- Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: dilatare, contracție, echilibru termic, contact termic,
reprezentare grafică, anomalie termică.
V. Fenomene electrice. Fenomene magnetice
5.1 Explicarea rezultatelor • Electrizarea Activități de învățare:
observărilor, experienţelor şi corpurilor, sarcină - electrizarea corpurilor prin
întâmplărilor personale privind electrică. Structura frecare, prin contact şi prin
fenomenele electromagnetice atomică a influenţă;
din natură. substanței. Modelul - observarea interacţiunii
5.2 Descrierea fenomenului de planetar al atomului. magneţilor, acţiunii magneţilor
electrizare. asupra corpurilor şi asupra acului
• Conductoare şi
5.3 Respectarea regulilor de magnetic.
izolatoare electrice.
protecție împotriva Produse școlare:
electrocutării. Fenomene electrice - fenomen electromagnetic explicat;
5.4 Practicarea comportamentului în natură. Aplicații. - reguli de securitate și norme de
de protecție în cazul Norme de protecţie comportament explicate;
7
fenomenelor electrice naturale. împotriva - fenomene electromagnetice in
5.5 Crearea unor prezentări ale electrocutării. cotidian identificate;
fenomenelor investigate, în • Magneţi, -problemă/situație-problemă
diverse forme: planşe, interacţiuni între rezolvată.
prezentări (Power Point, Prezi, magneţi, poli - Comunicare ”Izolarea electrică”/
Smart Notebook, ș.a.). magnetici.Aplicații. ”Norme de protecţie împotriva
5.6 Clasificarea corpurilor în electrocutării” / ”Busola”
izolatoare și conductoare. prezentată.
5.7 Descrierea interacţiunilor între
corpurile electrizate și între - Test de evaluare sumativă
magneţi. rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: corp neutru, corp electrizat, electrizare (prin frecare,
contact, influență), conductoare electrice, izolatoare electrice, electroscop, sarcină electrică,
coulomb, nucleu, electron, proton, neutron, sarcină electrică elementară, fulger, trăsnet,
paratrăsnet, magnet, pol magnetic, regiune neutră.
VI. Fenomene optice
6.1. Recunoașterea surselor de • Surse de lumină, Activități de învățare:
lumină şi a corpurilor luminate, corpuri transparente, - clasificarea surselor de lumină;
6.2. Clasificarea corpurilor în translucide, opace. - clasificarea fasciculelor de
transparente, opace şi translucide; Aplicații. lumină;
6.3. Explicarea unor fenomene • Propagarea - identificarea elementelor
optice în baza legii propagării rectilinie a luminii. reflectorizante și fluoriscente;
rectilinii a luminii. - studiul formării umbrei şi
Fascicul de
6.4. Utilizarea elementelor penumbrei;
lumină.Umbra și
reflectorizante și fluoriscente - vizualizarea eclipselor de Soare
pentru securitatea la trafic pe timp penumbra. Eclipse de și de Lună.
de noapte și în condiții de Soare și de Lună. Produse școlare:
vizibilitate redusă. Aplicații. - clasificare efectuată;
- fenomen optic explicat;
- umbră și penumbră construită.
- Comunicare ”Umbrirea
geamurilor”/ ”Farul” / ”Ceasul
solar”/ ”Nivela cu LASER”
prezentată.
- Test de evaluare sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sursă de lumină, corp luminat, fascicul luminos,
convergent, divergent, paralel, rază de lumină, corp (translucid, transparent, opac), mediu
omogen, umbră, penumbră, eclipsă, elemente reflectorizante și fluoriscente, umbra, penumbra.
8
explica modul de calcul şi determinare a limitelor de măsurare, a valorii unei diviziuni și a
erorii absolute a instrumentelor de măsurat;
identifica instrumentele de măsurat;
completa /extrage informaţiile într-un/ dintr-un grafic şi/sau tabel;
comunica rezultatele măsurărilor efectuate;
exprima şi compara rezultatele unor măsurări, utilizând unităţi de măsură în Sistemul
Internaţional șitransformări ale lor: pentru lungime (mm, cm, dm, m, dam, hm, km), pentru
arie (dm2, cm2,m2, km2), pentru volum (ml, l, cm3,dm3, m3), timp (s, min, h, zi, săptămână,
lună, an), masă (mg, g, kg, t), temperatură (°C, K);
aplica formulele mărimilor fizice și unitățile de măsură la rezolvarea
problemelor/situaţilor-problemă;
propune un plan propriu de măsuri în scopul formării comportamentului de protecție în
cazul fenomenelor mecanice, electromagnetice, termice și optice.
Clasa a VII-a
Unități de competențe Unități de Activități și produse
conținuturi de învățare recomandate
FENOMENE MECANICE
I. Mişcarea şi repausul.
1.1. Clasificarea și descrierea • Mişcarea şi Activități de învățare:
tipurilor de mişcări (rectilinie, repausul. - măsurarea distanței, timpului,
curbilinie, circulară, uniformă, Punct material, vitezei;
variată). sistem de - reprezentarea grafică a mișcării;
1.2. Utilizarea instrumentelor de referinţă. Mişcare - clasificarea mișcărilor în funcție de
măsură specifice pentru mecanică. tipul traiectoriei și de valoarea vitezei
măsurarea mărimilor fizice: (rectilinie, curbilinie, uniformă,
Traiectoria
lungime, timp, viteză. variată ...).
mişcării. Lucrare de laborator:
1.3. Înregistrarea în tabele cu
rubrici prestabilite a valorilor • Mişcarea 1) „Determinarea vitezei medii a unui
mărimilor fizice măsurate (de rectilinie mobil”
exemplu: lungime, timp, viteză uniformă. Viteza. Produse școlare:
etc.). Aplicații. - clasificare a mișcărilor realizată;
1.4. Definirea termenilor și Reprezentarea - grafic al mișcării construit;
mărimilor fizice: punct material, grafică a mişcării - probleme rezolvate;
traiectorie, drum parcurs, viteză, rectilinii - reguli de securitate și norme de
viteza medie, legea mișcării
*
uniforme. comportament explicate;
rectilinii uniforme. - experiment realizat;
- raportulpentru experiment/lucrare
9
1.5. Reprezentarea grafică a de laborator prezentat.
mișcării unui corp pe baza unui - Comunicare
tabel de valori primit. • Extindere:Cara ”Vitezometrul”/”Pedometrul”/”Recor
*
1.6. Descrierea mişcării unui cteristicile vitezei duri ale vitezelor” prezentată.
mobil pe baza interpretării (direcţie, sens). - Proiect STEM/STEAM ”Unități de
graficului mişcării acestuia. Compunerea măsură” realizat
1.7. Exemplificarea unor situaţii
vitezelor
din viaţa de zi cu zi în care se - Test de evaluare sumativă rezolvat.
coliniare. Legea
identifică diverse tipuri de
mişcare. mișcării rectilinii
1.8. Identificarea datelor uniforme.
relevante pentru rezolvarea unei
probleme/situaţii-problemă.
1.9. Utilizarea simbolurilor
mărimilor fizice, unităților de
măsură şi a formulelor aferente
(*compunerea vitezelor coliniare,
legea mișcării rectilinii uniforme)
la rezolvarea problemelor.
1.10. Efectuarea de transformări
de unităţi de măsură în SI, pe
baza relaţiilor dintre multipli şi
submultipli.
1.11. Manifestarea unui
comportament de precauție la
traversarea regulamentară a
străzilor, ținând cont de distanța
de frânare, aceeași referință și la
traversarea căii ferate).
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: punct material, mișcare mecanică, repaus,
traiectorie, rectilinie, curbilinie, drum parcurs, viteză, viteză medie, *coordonată, *legea
mișcării, *direcţie, *sens.
II. Interacţiuni.
2.1.Observarea şi descrierea • Interacţiunea. Activități de învățare:
efectelor fenomenelor fizice Efectele - observarea efectelor static și
(efect static, efect dinamic). interacţiunii dinamic;
2.2. Recunoaşterea și (static, dinamic). - măsurarea forței cu dinamometrul;
caracterizarea mărimilor fizice Forţa - măsură a - realizarea unui experiment conform
scalare şi vectoriale. interacţiunii. etapelor stabilite;
2.3. Definirea mărimilor fizice: - înregistrarea datelor în tabel;
Măsurarea
forţa, forța de greutate, ponderea, - calculul erorii absolute.
forţelor. Aplicații.
forța elastică, forța de frecare. Lucrări de laborator:
2.4. Reprezentarea grafică a • Forța – mărime 2) “Gradarea dinamometrului”.
forțelor. vectorială. 3) “Determinarea constantei
2.5. Determinarea limitelor de Compunerea elastice a resortului”.
măsurare, valorii unei diviziuni forţelor coliniare. Produse școlare:
șia erorii absolute a • Echilibru - instrument de măsură descris,
dinamometrului. mecanic. Condiția valoarea unei diviziuni determinată;
2.6.Înregistrarea în tabel a de echilibru. - mărime fizică măsurată;
valorilor mărimilor fizice - surse de erori identificate.
10
măsurate (dependența alungirii • Tipuri de forţe: - tabelul măsurărilor completat.
absolute de valoarea forței forța de greutate, - experiment realizat;
deformatoare). forţa de apăsare - raportul pentru experiment/lucrare
2.7. Identificarea mărimilor fizice normală de laborator prezentat;
care nu pot fi măsurate direct. (ponderea), forţa - probleme rezolvate.
2.8. Calcularea erorii absolute. elastică (forța de - Comunicare ”Dinamometrul”
2.9. Scrierea rezultatului /”Rulmenții” prezentată.
tensiune din
măsurării unei mărimi fizice. - Proiect STEM/STEAM ”Forțe în
fir/bară, forța de
2.10. Utilizarea simbolurilor natură și tehnică” realizat.
mărimilor fizice, unităților de reacțiune
măsură şi formulelor aferente la normală), forţa de - Test de evaluare sumativă rezolvat.
rezolvarea problemelor. frecare.
2.11. Transformarea unităţilor de • Eroarea
măsură în SI, pe baza relaţiilor absolută. Scrierea
dintre multipli şi submultipli. rezultatului
2.12. Utilizarea condiției de măsurării
echilibru (starea de repaus, (indirecte) unei
mișcare rectilinie uniformă) la mărimi fizice.
rezolvarea problemelor. • *Extindere:
2.13.*Aplicarea algoritmilor de Compunerea
rezolvare a unor probleme cu mai
forţelor
multe operații referitoare la:
necoliniare.
compunerea forţelor, acţiunea şi
reacţiunea, aplicarea condiţiei de Regula
echilibru. paralelogramului.
Descompunerea
unei forţe după
două direcţii
reciproc
perpendiculare.
Coeficientul de
frecare la
alunecare.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: efect static, efect dinamic, interacțiune, forță, forța
de greutate, ponderea, alungirea absolută, constanta elastică (rigiditatea), echilibru mecanic,
forța de reacțiune normală, forța elastică, forța de tensiune, forța de frecare, forța rezultantă,
dinamometru, newton, mărime fizică scalară, mărime fizică vectorială, *necoliniar,
*
coeficientul de frecare.
III. Statica fluidelor
3.1. Definirea mărimilor fizice: • Presiunea Activități de învățare:
presiunea, presiunea hidrostatică, corpului solid. - studiul dependenței presiunii
presiunea atmosferică, forța Presiunea corpului solid de aria suprafeței de
Arhimede. hidrostatică. apăsare și valoarea forței de apăsare
3.2.Comunicarea observaţiilor şi Presiunea normală;
concluziilor parţiale ale atmosferică. - studiul dependenţei presiunii
investigaţiilor (exemplu: hidrostatice de natura lichidului şi de
• Legea lui
dependenţa forţei arhimedice de adâncime;
densitatea fluidului/volumul de Pascal. Aplicaţii. - studiul dependenţei forţei
fluid dezlocuit; dependenţa (presa hidraulică, arhimedice de densitatea fluidului și
11
presiunii hidrostatice de natura vase comunicante de volumul de fluid dezlocuit;
lichidului şi de adâncime, – calitativ). - măsurarea presiunii cu:
dependența presiunii corpului • Legea lui manometrul, barometrul aneroid;
solid de aria suprafeței de apăsare Arhimede. - rezolvarea problemelor.
și forța de apăsare normală) Aplicaţii. Lucrare de laborator:
3.3. Descrierea fenomenelor pe 4) „Determinarea densității
baza unor legi fizice (exemplu: uneisubstanțe necunoscute aplicând
• *Extindere:
legea lui Pascal, legea lui legea lui Arhimede”.
Presa hidraulică,
Arhimede). Produse școlare:
3.4. Reprezentareagrafică a Vase - presiune măsurată;
forţelor ce acţionează asupra unui comunicante– - probleme/situații-problemă
corp. cantitativ. rezolvate;
3.5. Utilizarea instrumentelor - eseu structurat (vase comunicante în
pentru măsurarea mărimilor viața cotidiană);
fizice: forța, presiune, volum. - experiment realizat;
3.6.Înregistrarea în tabel a - machet funcțional (aplicarea legii
valorilor mărimilor fizice lui Pascal) construit;
măsurate cu calcularea erorii - raportulpentru experiment/lucrare
absolute. de laborator prezentat.
3.7. Analiza rezultatelor - Comunicare ”Presa
măsurărilor efectuate și hidraulică”/”Vase
formularea concluziilor prin comunicante”/”Densimetrul”/
aprecierea rezultatului obținut. ”Plutirea corpurilor” prezentată.
3.8. Utilizarea simbolurilor - Proiect STEM/STEAM ”Măsurarea
mărimilor fizice (presiune, presiunii” realizat
presiune hidrostatică, presiune
atmosferică, forța arhimedică), - Test de evaluare sumativă rezolvat.
unităților de măsură şi a *Rezolvarea problemelor/situațiilor-
formulelor aferente la rezolvarea problemă cu aplicarea legii vaselor
problemelor. comunicante, legii lui Pascal (în
3.9.*Aplicarea legii vaselor cazul presei hidraulice).
comunicante, legii lui Pascal (în
cazul presei hidraulice) la
rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: presiune, presiune hidrostatică, presiune
atmosferică, presă hidraulică, vase comunicante, volum dezlocuit, manometru, barometru,
pascal, fluid, legea lui Arhimede, forța Arhimede, legea lui Pascal.
IV. Lucrul, puterea şi energia mecanică.
4.1.Definirea mărimilor fizice: • Lucru mecanic Activități de învățare:
lucrul mecanic efectuat de forțe efectuat de forţe - studiul transformării energiei
constante, puterea şi energia constante. Puterea potențiale în energie cinetică și invers
mecanică, energia cinetică și mecanică. (la căderea liberă și la aruncarea
energia potențială gravitațională. vertical în sus/jos a corpurilor);
4.2. Aplicarea legii conservării • Energia cinetică. - rezolvarea problemelor.
energiei mecanice la rezolvarea Energia potenţială
problemelor/situațiilor-problemă. gravitaţională.
4.3. Extrapolarea cunoştinţelor Produse școlare:
despre conservarea energiei Energia - experiment realizat;
mecanice la studiul mişcării mecanică. - raportul pentru experiment/lucrare
12
corpurilor. Conservarea de laborator prezentat;
4.4. Aplicarea mărimilor energiei - probleme rezolvate.
fizice: lucrul mecanic mecanice.
efectuat de forțe constante, - Test de evaluare sumativă rezolvat.
puterea şi energia mecanică,
energia cinetică și energia
• * Extindere:
potențială gravitațională. la
rezolvarea problemelor. Energia potenţială
4.5.*Aplicarea mărimilor elastică. Lucrul
fizice: lucrul mecanic mecanic efectuat
efectuat de forțe variabile, de forțe variabile.
energia potențială elastică la
rezolvarea roblemelor.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: lucrul mecanic, puterea mecanică, Joule, Watt, cal
putere, energie cinetică, energie potențială gravitațională, *energie potențială elastică,
conservarea energiei mecanice.
V. Echilibrul de rotație.
5.1. Identificarea mecanismelor • Echilibrul de Activități de învățare:
simpleîn natură şi tehnică. rotaţie. Aplicații. - determinarea experimentală a forței
5.2. Investigarea experimentală Pârghia (cazul active cu ajutorul dinamometrului și
amecanismelor simple. când efect de verificarea experimentală a condiției
5.3. Crearea strategiilor şi rotație produc de echilibru (la pârghie, scripete, plan
tacticilor de aplicare a maxim două înclinat);
mecanismelor simple la - determinarea lucrului forței active și
forțe, tratare
rezolvarea problemelor în diferite lucrului forței rezistente, compararea
interdisciplinară –
contexte. valorilor obținute (scripete, pârghie,
5.4. Proiectarea unui tabel pentru pârghii în plan înclinat);
colectarea datelor experimentale sistemul - rezolvarea problemelor.
(exemplu: determinarea condiţiei locomotor). Lucrări de laborator:
de echilibru la rotaţie). • Scripetele. 6) „Determinarea lucrului forței
5.5.Analizarea imaginilor unor • Planul înclinat. active, lucrului forței rezistente,
stări de echilibru mecanic cu compararea valorilor obținute”.
scopul evaluării condiţiilor de (pârghie, scripete, plan înclinat – la
echilibru (exemplu: sportiv la • * Extindere: alegere)
paralele, bârnă, poziţia în apărare Randamentul
a unui jucător de baschet ... ) 7)*„Determinarea randamentului
5.6. Calcularealucrului forței
mecanismelor unui mecanism simplu”.
active, lucrului forței rezistente,
simple. Produse școlare:
compararea valorilor obținute - forțe grafic reprezentate;
pentru seturi de date înregistrate - experiment realizat, concluzii
în tabel (scripete, pârghie, plan formulate;
înclinat). - raportul pentru experiment/lucrare
5.7.Identificarea cauzelor şi de laborator prezentat;
efectelor unor interacţiuni sau a - machet funcțional format din
comportamentului unor sisteme mecanisme simple construit;
fizice în diverse condiţii de - probleme rezolvate.
exploatare (scripeţi, pârghii, plan - Comunicare
înclinat) ”Pârghia”/”Scripeți”/”Plan
5.8. Reprezentarea grafică a înclinat”//”Troliul”/ ”Scripetele
forţelor ce acţionează asupra unui compus” prezentată.
13
sistem mecanic. - Proiect STEM/STEAM
5.9.*Determinarea randamentului ”Mecanisme simple” realizat.
unui mecanism simplu. - Test de evaluare sumativă rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: echilibru, echilibru de rotație, pârghie, scripete,
braț al forței, plan înclinat, *randamentul mecanismelor simple.
La sfârşitul clasei a VII-a, elevul poate:
clasifica,descrie diverse tipuri de mişcări (rectilinie, curbilinie, circulară, uniformă,
variată)
identifica simbolurile mărimilor fizice şi unităţile de măsură;
recunoaşte mărimi fizice scalare, vectoriale;
măsura mărimile fizice (forţă, viteză, presiune ...);
identifica și selecta instrumentele de măsurat;
explica modul de calcul a erorii absolute;
reprezenta grafic forţele (forţa de greutate, ponderea, forța elastică, forța de frecare, forța
de reacțiune normală, tensiunea în fir/bară);
identifica cauzele şi efectele unor interacţiuni sau a comportamentului unor sisteme fizice
în diverse condiţii de exploatare (scripeţi, pârghii)
completa /extrage informaţiile într-un/ dintr-un grafic şi/sau tabel.
descrie mişcarea unui mobil pe baza analizei graficului mişcării acestuia.
comunica rezultatele măsurărilor efectuate;
exprima şi compara rezultatele unor măsurări, utilizând unităţi de măsură în Sistemul
Internaţional șitransformări ale lor;
aplica formulele mărimilor fizice studiate, legea conservării energiei mecanice, legea lui
Pascal, legea lui Arhimede, condiția de echilibru a pârghiei la rezolvarea
problemelor/situaţilor-problemă;
propune un plan propriu: de elaborare a strategiilor şi tacticilor de aplicare a mecanismelor
simple la soluţionarea diverselor situaţii cotidiene, de evaluare a condiţiilor de echilibru
(exemplu: sportiv la paralele, bârnă, poziţia în apărare a unui jucător de baschet ... ).
traversa regulamentar străzile, luând în considerație faptul că la orice viteză vehiculul
parcurge un anumit drum (spațiu) de frânare, aceeași referință și la traversarea căii ferate).
14
de învățare recomandate
15
perioada, undă mecanică, lungimea de undă, pendul gravitațional, *pendul elastic, oscilații libere,
oscilații forțate, unde sonore, ultrasunetul, infrasunetul.
II. Fenomene termice.
2.1.Observarea diferitelor • Structura substanței. Activități de învățare:
fenomene termice Mișcarea moleculelor. - măsurarea temperaturii;
(conducţia termică, convecţia, Energia internă. Cantitatea de - realizarea experimentelor: moduri de
radiaţia, transformări de stare căldură. Moduri de transmitere a căldurii, topire-
de agregare etc.). transmitere a căldurii. solidificare, vaporizare-condensare,
2.2. Definirea conceptelor și Echilibru termic. transformări reciproce ale lucrului şi
mărimilor fizice caracteristice • Căldura specifică. căldurii;
fenomenelor termice Capacitatea termică. - studiul modelul motorului cu ardere
(temperatură, energie internă, Transformări ale stărilor de internă în 4 timpi;
cantitate de căldură, căldură agregare (topire – - *Reprezentarea grafică a proceselor:
specifică, capacitatea termică, solidificare; vaporizare- încălzirii, topirii, solidificării,
călduri latente, putere condensare). Călduri latente. vaporizării, condensării;
calorică). • Producerea căldurii. - rezolvarea problemelor cu aplicarea
2.3. Investigarea Combustibili. Puterea noțiunilor: energia internă, cantitatea
experimentală a modurilor de calorică. Aplicații. de căldură, căldura specifică,
transmitere a căldurii, a •Transformări reciproce ale capacitatea termică, călduri latente,
transformărilor reciproce a lucrului şi căldurii. Mașini randamentul motorului termic. (pentru
lucrului şi căldurii, a termice. Randamentul rezolvarea problemelor și soluționarea
transformărilor stărilor de mașinilor termice. Mașinile situației-problemă să se aplice maxim
agregare. termice şi poluarea mediului. două expresii pentru cantitatea de
2.4. Calcularea cantității de Aplicații. căldură);
căldură la încălzire-răcire, *Lucrare de laborator :
topire-solidificare, * Extindere: Ecuația 3) „Determinarea căldurii specifice a
vaporizare-condensare şi la calorimetrică. Calculul unei substanțe.
arderea combustibililor cantității de căldură la Produse școlare:
(pentru rezolvarea încălzire-răcire, topire – - eseu structurat la descrierea
problemelor și soluționarea solidificare, vaporizare- modurilor de transmitere a căldurii
situației-problemă să se aplice condensare şi la arderea scris;
maxim două expresii pentru combustibililor (pentru - raport pentru experiment/lucrare de
cantitatea de căldură), soluționarea situației- laborator prezentat;
(*pentru soluționarea situației problemă pot fi aplicate mai -probleme/situații-problemă rezolvate;
problemă pot fi aplicate mai mult de două expresii pentru - comunicări prezentate:
mult de două expresii pentru cantitatea de căldură). 1. Utilizarea motorului termic şi
cantitatea de căldură). impactul asupra mediul ambiant;
2.5. Descrierea principiului 2. Protecția mediului ambiant;
de funcționare a motoarelor 3. Comportamentul cu precauție la
termice. încălzirea și utilizarea corpurilor
2.6. Estimarea randamentului fierbinți, protejarea contra arsurilor;
motoarelor termice. 4. Utilizarea cu precauție a
2.7.Explicarea din punct de termometrului cu mercur: evitarea
vedere fizic a unor fenomene pericolului de intoxicare cu vapori de
studiate la alte discipline mercur sau întreprinderea măsurilor
(diferenţa dintre climatul urgente de protecție în cazul
continental şi cel temperat deteriorării termometrului;
oceanic, cauze ale poluării) 5. Protecția antiincendiară în cazul
2.8. Expunerea opiniilor utilizării combustibililor (în deosebi,
proprii privitor la încălzirea acasă), identificarea cauzelor ce pot
16
globală şi poluarea cauzată de provoca incendii și prevenirea
motoarele termice. acestora);
2.9. Utilizarea instrumentelor 6. Randamentul mașinilor termice.
pentru măsurarea mărimilor 7. Motoare termice. Impactul utilizării
fizice: temperatură, masă, motoarelor termice.
volum. 8. Combustibili.
2.10.*Înregistrarea în tabel a - Proiect STEM/STEAM ”Diminuarea
valorilor mărimilor fizice poluării cauzate de utilizarea
măsurate. Calcularea erorii motoarelor termice și/sau a
absolute. Formularea combustibililor” elaborat;
concluziilor. - Proiect STEM/STEAM ”Surse
2.11.*Aplicarea ecuației alternative de energie” realizat.
calorimetrice la rezolvarea - Test de evaluarea sumativă
problemelor. rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: proces termic, energie internă, cantitate de căldură,
conducția termică, convecția, radiația, căldură specifică, capacitate termică, călduri latente, evaporare,
vaporizare, condensare, fierberea, topire, solidificare, puterea calorică, combustibili, motor termic,
randamentul motorului termic.
III. Fenomene electromagnetice. Electrocinetica.
3.1. Efectuarea observărilor Curentul electric Activități de învățare:
proprii asupra fenomenelor continuu. - Experimente:
electromagnetice din viața Circuite electrice. Intensitatea montarea unui circuit electric simplu,
cotidiană. curentului măsurarea intensității curentului
3.2. Definirea mărimilor electric. Tensiunea electrică. electric şi a tensiunii electrice,
fizice și unităților de măsură Instrumente de măsurat - studiul dependenței intensității
(intensitatea curentului ampermetru, voltmetru, curentului electric de tensiunea
electric, amperul, tensiune multimetru. Aplicații. electrică şi de rezistența electrică,
electrică, voltul, rezistență Rezistența electrică. studiul dependenței rezistenței
electrică, ohmul, Reostate. Legea lui Ohm electrice de natura substanței
rezistivitatea, lucrul și puterea pentru o porțiune de circuit. şi dimensiunile conductorului,
curentului electric, kW•h). Gruparea serie şi paralel a reglarea intensității curentului electric
3.3. Măsurarea/determinarea conductoarelor. Aplicații. în circuit cu ajutorul reostatului;
intensități curentului electric, Lucrul şi puterea - studiul experimental al circuitelor
tensiunii electrice, rezistenței curentului electric. Legea lui electrice serie şi paralel;
electrice și a puterii Joule. Aplicații. - rezolvarea problemelor în care se
curentului electric. aplică mărimi şi legi fizice
3.4. Investigarea *Extindere: Tensiunea caracteristice fenomenelor electrice
experimentală a circuitelor electromotoare şi rezistenţa (intensitatea curentului electric,
electrice la gruparea internă a unei surse de curent. tensiunea electrică, rezistența electrică,
consumatorilor în serie, în Legea lui Ohm pentru un rezistivitatea, lucrul și puterea
paralel. circuit întreg. Gruparea mixtă curentului electric);
3.5.Utilizarea legilor, a conductoarelor. - calculul costului energiei electrice
mărimilor fizice și unităților consumate.
de măsură caracteristice Lucrări de laborator:
fenomenelor electrice la 4) „Determinarea rezistenței
rezolvarea problemelor electrice.”
(intensitatea curentului 5) „Determinarea puterii unui bec
electric, tensiunea electrică, electric.”
rezistența electrică, Produse școlare:
17
rezistivitatea, lucrul și puterea - eseu structurat: “Descrierea aplicării
curentului electric, legea lui efectului curentului electric în viața
Ohm pentru o porțiune de cotidiană”scris;
circuit, legea lui Joule, * -probleme/situații-problemă rezolvate;
legea lui Ohm pentru un - raportul pentru experiment/lucrare de
circuit întreg). laborator prezentat;
3.6. Respectarea normelor de - comunicări prezentate:
securitate la utilizarea 1. Regulile de securitate și prevenirea
dispozitivelor electrice. pericolului de electrocutare în diverse
3.7. Propunerea unor măsuri situații (la școală, acasă)”.
de siguranţă împotriva 2. Becul cu incandescență.
electrocutării în diverse 3. Siguranța fuzibilă.
situații (la școală, acasă, în 4. Utilizarea curentului electric în
cotidian). medicină.
3.8. Determinarea limitelor 5. Circuite electrice în viața cotidiană.
de măsurare, valorii unei - Proiect STEM/STEAM
diviziuni și erorii absolute
”Economisirea energiei electrice”
(voltmetrul, ampermetrul,
realizat.
multimetrul).
- Test de evaluarea sumativă rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei : curent electric continuu, sensul curentului electric,
intensitatea curentului electric, tensiunea electrică, rezistența electrică, rezistor, reostat, rezistivitate,
legea lui Ohm pentru o porțiune de circuit, puterea, legea lui Joule, amper, volt, ohm, kW•h,
ampermetru, voltmetru, multimetru, conexiunea conductoarelor (serie, paralel), *tensiunea
electromotoare, *legea lui Ohm pentru un circuit întreg lucrul.
IV. Fenomene electromagnetice. Efectul magnetic al curentului electric.
4.1. Descrierea fenomenelor Câmpul magnetic. Câmpul Activități de învățare:
electromagnetice observate în magnetic al magnetului - reproducerea experimentelor
natură şi tehnică. permanent. Câmpul efectuate de Oersted;
4.2. Definirea mărimilor magnetic al curentului - acțiunea câmpului magnetic asupra
fizice: forța electromagnetică electric. Regula mâinii conductorului parcurs de curent
şi inducția magnetică. drepte. electric;
4.3. Investigarea Electromagneți. Aplicații. - formarea spectrului câmpului
experimentală a câmpului Forța exercitată de un magnetic al unui magnet permanent şi
magnetic generat de curentul electromagnet în funcție de al unui conductor parcurs de curent
electric, și a forței intensitatea curentului electric (conductor rectiliniu, spiră,
electromagnetice. (mărime şi sens), parametrii bobină);
4.4. Aplicarea regulii mâinii constructivi ai bobinei - rezolvarea problemelor în care se
stângi şi a conceptului de (secțiune, număr de spire, aplică mărimile fizice inducția
forță electromagnetică la tipul miezului) magnetică și forța electromagnetică.
rezolvarea problemelor. Inducția magnetică. Forța Produse școlare:
4.5. Aplicarea regulii mânii electromagnetică. Regula - electromagnet confecționat;
drepte la determinarea mâinii stângi. Aplicații -probleme/situații-problemă rezolvate;
sensului liniilor de forță ale (motorul electric – calitativ) - eseu structurat cu privire la
câmpului magnetic și construcția și principiului de
vectorului inducției funcționare a soneriei electrice,
magnetice. releului electric scris;
4.6. Respectarea regulilor de - comunicări prezentate:
securitate la utilizarea 1. Respectarea regulilor securităţii la
motoarelor electrice. utilizarea motoarelor electrice.
18
2. Electromagneți.
3. Motorul electric.
4. Aparate electrice de măsurat.
- Proiect STEM/STEAM ”Influența
câmpului magnetic asupra
organismelor vii” realizat.
- Test de evaluarea sumativă rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: linii de câmp magnetic, bobina, solenoid, inducția
magnetică, Tesla, regula mâinii drepte, forța electromagnetică, regula mâinii stângi, electromagneți.
19
CLASA A IX-A
I. Fenomene optice.
1.1. Explicarea fenomenelor • Reflexia luminii. Legile Activități de învățare:
de reflexie, refracţie, reflexie reflexiei. Oglinda plană. - Experimente: observarea reflexiei,
totală şi dispersie a luminii. Oglinzi sferice. Construirea refracţiei, reflexiei totale şi dispersiei
1.2. Stabilirea experimentală imaginilor. luminii; .
a legilor reflexiei şi refracţiei • Refracţia luminii. Indice - stabilirea focarului oglinzii concave
luminii. absolut de refracție. Legile şi lentilei convergente;
1.3. Construirea imaginilor în refracţiei. Reflexia totală. - obținerea și scrierea caracteristicilor
oglinzi şi lentile subţiri. Aplicaţii. imaginilor în oglinda concavă și lentila
1.4. Identificarea defectelor convergentă în funcție de poziția
de vedere şi modalităţilor de • Lentile subţiri. Construirea obiectului;
corectare ale acestora. imaginilor în lentile subțiri. - rezolvarea problemelor cu aplicarea
1.5. Aplicarea legilor Formula lentilei subţiri. a) legilor: reflexiei, refracţiei, reflexiei
reflexiei, refracţiei, reflexiei Prisma optică, dispersia totale;
totale şi a formulei lentilei luminii. Aplicaţii b) formulei lentilei subţiri;
subţiri la rezolvarea • Instrumente optice: lupa, c) construcției imaginilor în oglinzi şi
problemelor/situațiilor- aparatul fotografic, aparatul lentile.
problemă. de proiecţie, microscopul - Lucrări de laborator:
1.6. Descrierea construcției și calitativ. Aplicaţii. 1) „Determinarea indicelui de
principiului de funcționarea • Ochiul – sistem optic refracţie al unei substanţe
instrumentelor optice (lupa, natural. Defectele vederii. transparente”.
aparatul fotografic, aparatul Ochelarii. 2) „Determinarea distanţei focale a
de proiecţie, microscopul). unei lentile convergente”.
1.7. Identificarea condiţiilor Produse școlare:
de producere a reflexiei - imagini obținute și descrise;
totale. - experiment realizat;
1.8. Argumentarea - raportul pentru experiment/lucrare de
importanței utilizării de către laborator prezentat;
pietoni a elementelor cu -probleme/situații-problemă rezolvate;
elemente fluorescent- - comunicări (aplicaţii ale oglinzilor
reflectorizante. sferice, aplicaţii ale instrumentelor
optice, defectele vederii, periscopul
fibre optice, binoclul, telemetrul, filtre
de culori,utilizarea de către pietoni a
îmbrăcămintei cu elemente
fluorescent-reflectorizante) prezentate.
- Proiect STEM/STEAM ”Protecția și
corecția vederii”, ”Iluzii optice”
realizat.
- Test de evaluarea sumativă
rezolvat.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: rază (incidentă, reflectată, refractată, emergentă), reflexie,
refracție, reflexie totală, dispersie, unghi de (incidență, reflexie, refracție, emergență, deviație), indice
de refracție, putere optică (convergența), focar, mărire liniar transversală.
20
II. Interacțiuni prin câmpuri.
2.1. Extrapolarea • Legea atracţiei universale. Activități de învățare:
cunoştinţelor despre forţa de Câmpul gravitaţional, liniile - Investigarea schemelor
greutate, interacţiuni de forță ale câmpului experimentelor: lui Cavendish, lui
electromagnetice, inducţia gravitațional, intensitatea Coulomb;
magnetică şi forţa câmpului gravitațional - studiul interacţiuniii curenţilor
electromagnetică la studiul (calitativ: forma și sensul electrici paraleli;
câmpurilor fizice. -generarea câmpului electric variabil
liniilor de câmp, orientarea
2.2. Aplicarea legii atracţiei de către câmpul magnetic variabil și
vectorului intensității
universale, legii lui Coulomb invers;
și formulei forței câmpului gravitațional).
- studiul Sistemului Solar;
electromagnetice ce Originea și componența - recepţia radioundelor;
determină interacțiunea dintre Sistemul Solar. - rezolvarea problemelor (aplicarea
conductoarele parcurse de • Legea lui Coulomb. legii atracţiei universale, legii lui
curent electric la rezolvarea Câmpul electric, liniile de Coulomb, formulei forței
problemelor/situațiilor- forță ale câmpului electric, electromagnetice ce determină
problemă în diferite contexte. intensitatea câmpului electric interacțiunea dintre conductoarele
2.3. Argumentarea rolului (calitativ: forma și sensul parcurse de curent electric);
câmpului magnetic al liniilor de câmp, orientarea
Pământului în protejarea de vectorului intensității Produse școlare:
radiaţii cosmice. -probleme/situații-problemă rezolvate;
câmpului electric)
2.4. Explicarea procesului de
• Câmpul magnetic al - comunicări (acţiunea biologică a
generare reciprocă a undelor electromagnetice şi
câmpurilor electric şi Pământului. Aurore polare.
necesitatea luării măsurilor de
Interacţiunea dintre
magnetic. Justificarea protecţie, descrierea rolului câmpului
existenţei undelor conductoarele paralele magnetic al Pământului în protejarea
electromagnetice prin parcurse de curent electric. de radiaţii cosmice,
detectarea undelor radio. • Câmpul electromagnetic. imponderabilitatea, radiolocația,
2.5. Identificarea naturii Undele electromagnetice. radiocomunicații) prezentate.
comune a undelor radio şi Viteza de propagare a undelor - Proiect STEM/STEAM ”Interacțiuni
undelor luminoase. electromagnetice. electrostatice în natură și tehnică”
2.6. Constatarea acţiunii Clasificarea undelor realizat.
biologice a undelor electromagnetice. Unde
electromagnetice şi a - Test de evaluarea sumativă
radio. Unde luminoase. rezolvat.
necesităţii luării măsurilor de
Aplicații.
protecţie.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: câmp electromagnetic, unde electromagnetice, unde radio,
aurore polare, intensitatea câmpului electric, intensitatea câmpului gravitațional.
III. Elemente de fizică a nucleului.
3.1. Caracterizarea nucleelor • Nucleul atomic. Activități de învățare:
utilizând proprietățile Constituenţii nucleului - Demonstrări (modele ale atomului şi
generale ale acestora – atomic. Forţe nucleare. nucleului atomic, schema fisiunii
dimensiuni, masă, sarcină • Radioactivitatea. Radiaţii nucleelor de uraniu, *construcţia şi
electrică, structură. nucleare. Acţiunea radiaţiilor funcţionarea reactorului nuclear,
3.2. Constatarea stabilității nucleare asupra organismelor *elementele de bază ale centralei
diferitelor nuclee în funcție vii. Regulile de protecţie atomo-electrice);
de masa acestora. contra radiaţiei. Aplicații. - rezolvarea problemelor/situațiilor-
3.3. Caracterizarea diferitelor • Fisiunea nucleelor de problemă.
tipuri de radiații nucleare în uraniu. Conservrea numărului Produse școlare:
21
funcție de proprietățile de sarcină și numărului de - Comunicări (perspectivele energeticii
acestora – masă, sarcină masă. Energetica atomică termonucleare, efecte ale radiaţiilor
electrică. (nucleară). nucleare, structura Soarelui şi
3.4. Descrierea efectelor • Reacţii termonucleare. procesele ce au loc în interiorul lui,
interacțiunii radiațiilor Energetica termonucleară. utilizarea izotopilor în medicină și
nucleare cu substanța. Aplicații. agricultură, reactoare folosite în
3.5. Aplicarea măsurilor de propulsie navală, poluarea radioactivă)
protecție a mediului şi a *Extindere: prezentate.
propriei persoane de acțiunile Construcţia şi funcţionarea - probleme/situații-problemă rezolvate.
radiațiilor nucleare. reactorului nuclear. - Proiect STEM/STEAM ”Efectele
3.6. Estimarea posibilelor Elementele de bază ale bologice ale radiațiilor nucleare și
efecte ale accidentelor centralei atomo-electrice. protecția contra lor” realizat.
nucleare și a utilizării - Test de evaluarea sumativă
armamentului nuclear. rezolvat.
3.7. Formarea atitudinii față
de pericolul pe care îl
prezintă radiațiile ionizante și
depozitarea deșeurilor
radioactive.
3.8. Aplicarea conservării
numărului de sarcină și a
numărului de masa la
rezolvarea problemelor.
3.9.*Explicarea construcţiei
şi principiului de funcţionare
a reactorului nuclear.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: număr de masă, număr de sarcină, forțe nucleare,
dezintegrare, radioactivitate, radiații (alfa, beta, gama), nucleon, fisiune, fuziune, reacție termonucleară,
*reactor nuclear.
4.1. Aprecierea importanţei IV. Rolul fizicii în Activități de învățare:
progresului tehnico-științific dezvoltarea celorlalte ştiinţe - studiul aportului fizicii la progresul
în dezvoltarea civilizaţiei. ale naturii şi în dezvoltarea tehnico-științific.
societăţii. Produse școlare:
-raport (aportul fizicii la progresul
tehnico-științific) prezentat.
La sfârşitul clasei a IX-a, elevul poate:
construi şi caracteriza imaginile în oglinzi şi lentile subţiri;
expune construcția și principiul de funcționare a instrumentelor optice;
identifica condiţiile de producere a reflexiei totale;
descrie procesul de generare reciprocă a câmpurilor electric şi magnetic;
recunoaşte simbolurile mărimilor fizice măsurate şi a unităţilor de măsură;
caracteriza: nuclee utilizând proprietățile generale ale acestora; diferite tipuri de
radiații nucleare în funcție de proprietățile acestora;
descrie efectele interacțiunii radiațiilor nucleare cu substanța;
identifica și selecta instrumentele de măsurat;
explica procesul de generare reciprocă a câmpurilor electric şi magnetic;
argumenta: rolul câmpului magnetic al Pământului în protejarea de radiaţii cosmice;
importanța utilizării de către pietoni a elementelor cu elemente fluorescent-
reflectorizant;
22
explica fenomenele: reflexie, refracţie, reflexie totală şi dispersie a luminii.
comunica rezultatele măsurărilor efectuate;
aplica: legile reflexiei, refracţiei, reflexiei totale, atracţiei universale; legii lui
Coulomb, conservării numărului de sarcină, numărului de masa și a formulei forței
electromagnetice ce determină interacțiunea dintre conductoarele parcurse de curent
electric , formulei lentilei subţiri la rezolvarea problemelor/situațiilor-problemă;
identifica defectele de vedere şi modalităţi de corectare a acestora;
relata : pericolul pe care îl prezintă radiațiile nucleare și depozitarea deșeurilor;
efectele acţiunii biologice a undelor electromagnetice;
aprecia importanţa progresului tehnico-științific în dezvoltarea civilizaţiei;
propune un plan propriu de măsuri de formare a comportamentului de protecție: la
folosirea utilajelor care produc unde electromagnetice;de acţiunile radiaţiilor nucleare
.
Elemente comune cu matematica:
- Funcții de gradul I și II, funcție proporționalitate directă, funcție proporționalitate
inversă, funcția radical (forma analitică, reprezentarea grafică).
- Determinarea termenului/factorului necunoscut din operația dată.
- Operarea și transformarea unităților de măsură.
- Identificarea relațiilor de proporționalitate.
- Utilizarea mediei aritmetice a 2 sau mai multe numere reale.
- Calculul puterilor cu exponent natural a numerelor reale.
- Operații cu rădăcini pătratice dintr-un număr real nenegativ.
- Utilizarea procentelor.
- Elemente de trigonometrie.
23
Ideea-cheie a metodologiei propuse în actualul curriculum constă în promovarea învățării
centrate pe elev (abordarea psihocentrică), dar și învățării centrate pe valorile promovate de
societate (abordarea sociocentrică). În cadrul primei abordări elevul la fizică, fiind subiect
activ, se informează, identifică, descrie, observă, experimentează, descoperă, analizează,
interpretează, apreciază, concluzionează, gestionează etc. Cu alte cuvinte, elevul realizează
demersuri constructiviste, iar profesorul asigură procesul de predare-învățare-evaluare, fără a
se rezuma doar la furnizarea de informații, ci la îndrumarea elevilor cum să învețe, gândind
activ, logic, analitic și critic. În cadrul celei dea doua abordări elevul asimilează la orele de
fizică valorile promovate de societate, iar profesorul ghidează acest proces fără a impune
propriile viziuni.
Realizarea acestei idei-cheie în cazul predării fizicii se axează pe strategii didactice activ-
participative, care au la bază următoarele principii:
1. Promovarea învăţării prin descoperire şi rezolvare de probleme.
2. Construirea propriilor înţelesuri şi interpretări ale conţinuturilor însușite la fizică.
3. Discutarea şi negocierea cu elevii a modului de învățare.
4. Promovarea alternativelor metodologice de predare-învăţare-evaluare.
5. Analizele multidimensionale, transdisciplinare ale conținuturilor din domeniul fizicii,
din aria curriculară Matematica și Științe, etc.
6. Evaluarea prin metode alternative (portofoliul, autoevaluarea, proiecte
STEM/STEAM, etc.)
Așadar, predarea-învățarea cursului de fizică se va axa preponderent pe următoarele strategii
didactice:
- strategii euristice;
- strategii algoritmice;
- strategii de învăţare prin cooperare;
- strategii axate pe cercetare;
- strategii axate pe problematizare.
Proiectarea anuală, cât şi proiectarea unităţilor de învățare la fizică este necesară să fie
centrată pe o asimilare treptată a competenţelor specifice fizicii, care urmează a fi atinse pe
parcursul celor patru ani de studiu în gimnaziu, fiind considerate finalități ale treptei
gimnaziale.
Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare cu un anumit grad de
operaţionalitate şi sunt în dependenţă directă de achizițiile dobândite la fiecare unitate de
învățare.
Nivelul calitativ al procesului educaţional este condiţionat de stilul de predare şi strategia
didactică utilizată de profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea formelor de
organizare a activităţilor elevilor, metodelor şi mijloacelor de predare-învăţare în cadrul
procesului de formare, iar optimizarea acestora reprezintă scopul principal al strategiei şi
stilului de predare al profesorului dat.
Deci, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta gimnazială
constă în:
Selectarea adecvată a metodelor, procedeelor didactice şi mijloacelor de învăţământ.
Crearea situaţiilor de formare, adecvate conţinuturilor.
Asigurarea unei comunicări didactice eficiente.
Motivarea şi dezvoltarea intereselor elevilor.
Corelarea teoriei cu practica etc.
Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atât pe profesori cât şi pe elevi şi
presupune o participare activă prin efort comun vizând atingerea achiziţiilor finale. Metodele
centrate pe elev stimulează gândirea şi imaginaţia lui, capacitatea de comunicare,
24
voinţa, motivaţia, interesul, etc. Activ este elevul care depune un efort de reflecţie interioară,
un efort intelectual, de cercetare, de redescoperire a adevărurilor ştiinţifice.
Un imperativ al timpului reprezintă utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor
(TIC) în procesul educaţional la fizică. Resursele WEB pot fi folosite după posibilităţi, nu
numai la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră, dar şi la efectuarea
experimentelor cu ajutorul laboratoarelor digitale, dotate cu senzori de ultimă generație,
modelarea unor experimente fizice, greu de realizat în condiţiile de laborator, precum și la
evaluarea operativă a achizițiilor. Utilizarea acestor resurse la lecţiile de fizică au un şir de
avantaje:
- asigură diversificarea strategiilor didactice, utilizate în procesul educațional la fizică;
- facilitează accesul elevilor la informaţie, stimulând interesul lor faţă de cele mai recente
descoperiri, motivând învăţarea;
- permit realizarea unei evaluări mai ample și mai operative a rezultatelor şi progreselor
obţinute de elevi;
- dezvoltă abilitățile de comunicare, de lucru în echipă;
- contribuie la realizarea proiectelor individuale şi în grup, sensibilizând atitudinea faţă de
problemele majore din viaţa cotidiană.
25
Aceste metode sunt în acelaşi timp şi metode de predare –învăţare şi metode de evaluare. Ele
permit profesorului să analizeze direct activitatea elevului, să evalueze procesul prin care se
ajunge la anumite rezultate / produse finale materializate în competenţe.
Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cunoştinţelor şi
creează un climat favorabil învăţării. Este important ca elevii să cunoască criteriile de
evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute şi pentru a găsi modalităţile
proprii de progres.
BIBLIOGRAFIE
26