EXPERIENȚE TRAUMATICE TIMPURII, ANXIETATE

ȘI DEPRESIE LA VÂRSTA ADOLESCENȚEI

-Repere din cercetare și

-direcții de prevenție și intervenție -

Psihoterapeut Monica Lespezanu, MA

Psihoterapeut Roxana Agafiței, MA

6 septembrie 2019, București

 MOTIVAȚIA CERCETĂRII

“Ca și corpul, psihicul uman poate fi traumatizat sau rănit. Această

constatare nu este nouă. Dar acceptarea ei de către societate s-a lăsat
mult așteptată. Este și acum prea puțin conștientizată și răspândită. Este
ceva ce nu are de-a face numai cu o cunoaștere insuficientă sau cu o
cunoaștere deficitară. Motivele sunt mult mai profunde. Întrucât atât de
mulți oameni le pricinuiesc altor oameni grave răni sufletești, mulți nu vor
să vadă ce fac în realitate”

Franz Ruppert, 2012

 CERCETĂRI

 Experiențele traumatice timpurii, reziliență și

anxietate în populația românească de adolescenți.
Reziliența ca factor moderator.

 Experiențele traumatice timpurii, reziliență și

depresie în populația românească de adolescenți.
Reziliența ca factor moderator.
 MOTIVAȚIA CERCETĂRII – cadru general

Studiu mai amplu: ,,EXPERIENȚELE TRAUMATICE TIMPURII,

REZILIENȚĂ, PERSONALITATE ȘI PROBLEME LEGATE DE
SĂNĂTATE ÎN POPULAȚIA ROMÂNEASCĂ DE ADOLESCENȚI”

Parteneriat:
 Universitatea București, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
 Asociația ,,Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei”
 Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională

Perioada: Noiembrie 2015 – octombrie 2016

 MOTIVAȚIA CERCETĂRII – cadru general
OBIECTIVE GENERALE:

 să identifice în istoria de viață a participanților evenimente cu posibil

caracter traumatic (de ex. separarea timpurie de părinți, pierderea unei
persoane semnificative, divorțul părinților, expunerea la violență
domestică, accidente suferite etc );

 să identifice măsura în care aceste evenimente cu potențial traumatic

pot produce modificări în dezvoltare, personalitate și comportament;

 să ofere informații statistic semnificative în legătură cu prevalența unor

tulburări sau afecțiuni de natură fizică, psihică sau emoțională (ex:
afecțiuni fizice și psihosomatice, anxietate, depresie, moduri de
relaționare disfuncționale, probleme de adaptare în diferite medii,
probleme școlare etc);
 MOTIVAȚIA CERCETĂRII - premise

ACE Study - Adverse Childhood Experiences Study

 SUA, 1995 – 1997
 17,000 participanti

 Concluzii
 MOTIVAȚIA CERCETĂRII - premise

 Investigarea problematicii pe o populație mai puțin studiată – adolescenți

(majoritatea studiilor s-au realizat pe populație adultă)
=> posibilitatea unei interventii adecvate mai timpurii

 Utilizarea unui eșantion substanțial nonclinic – 333 adolescenți, elevi de

liceu din București

 Adaptarea la contextul și cultura românească a unui instrument de

culegere a datelor cercetării
 MOTIVAȚIA CERCETĂRII - premise

 Utilizarea rezultatelor cercetării ca o bază științifică de

prevenție și intervenție:

 informare, psihoeducație și intervenție asistată a adolescenților și

adulților implicați în interacțiunea cu adolescenții (părinți,
aparținători legali, cadre didactice, psihologi școlari, cadre medicale, alți
profesioniști);

• conturarea unor direcții de prevenție în populație

 conturarea de repere în abordarea terapeutică a adolescentului și

familiei acestuia;

 conturarea unor programe de consiliere de grup;

 MOTIVAȚIA CERCETĂRII – întrebări

 Există o relație directă între expunerea la experiențe adverse timpurii și

nivelul anxietății și depresiei în adolescență? Dacă da, care sunt acele
experiențe care produc efecte semnificative?

 Care tipuri de experiențe adverse timpurii influențează nivelul de

anxietate si depresie în adolescență? În ce măsură?

 Ce rol are nivelul de reziliență în relația dintre variabile: expunerea la

experiențe adverse timpurii și nivelul de anxietate si depresie în
adolescență? Un nivel de reziliență crescut diminuează relația dintre
variabile?
 OBIECTIVELE CERCETĂRII

 Investigarea frecvenţei apariției anxietatii / depresiei în eșantionul

cercetat;

 Studiul asocierii dintre expunerea la diferite tipuri de experiențe adverse

timpurii și nivelul de anxietate / depresie în adolescenţă;

 Investigarea nivelului de anxietate / depresie în adolescență ca urmare a

expunerii la mai multe tipuri de experiențe adverse timpurii;

 Studierea modului în care nivelul de reziliență intervine ca factor

moderator între expunerea la experiențe adverse timpurii și nivelul de
anxietate / depresie în adolescență;

 Investigarea frecvenței de apariție a problemelor de sănătate și a

comportamentelor de risc în eșantionul studiat (elemente de statistică
descriptivă).
 IPOTEZELE CERCETĂRII

 Există o corelație pozitivă între expunerea la experiențe adverse timpurii

și nivelul de anxietate / depresie in adolescență.

 Nivelul de reziliență moderează relația dintre expunerea la experiențe

adverse timpurii și nivelul de anxietate / depresie în adolescență. Efectul
de moderare se manifestă prin diminuarea relației dintre expunerea la
experiențe adverse timpurii și nivelul de anxietate / depresie, atunci
când nivelul rezilienței crește.

 Ipoteze de lucru pentru expunerea la fiecare tip de experiență

traumatică în parte
 VARIABILELE CERCETĂRII

 VARIABILE INDEPENDENTE: experiențe traumatice timpurii

 abuz fizic
 abuz emoțional
 abuz sexual
 neglijare
 Disfuncționalități familiale:
• climat emoțional negativ în familie;
• lipsa de iubire sau/și suport între membrii familiei;
• expunerea la violență domestică;
• pierderea parentală prin separarea sau divorțul părinților;
• pierderea parentală prin decesul unuia dintre părinți;
• consumul de substanțe al unui membru al familiei;
• problemele de sănătate psihică sau tentativa de suicid al unui
membru al familiei;
• încarcerarea unui membru al familiei.
 VARIABILELE CERCETĂRII

MODERATOR:
 nivelul de reziliență în adolescență

REZILIENȚA = ansamblu de trăsături individuale, abilități si capacități

personale, ce se constituie în factori protectivi pentru diminuarea nivelului
de anxietate / depresie și implicit, a reducerii efectelor și consecințelor
asociate, cu scopul unei mai bune funcționalități și stări de bine personale
(K.P. Hurtes și L. R. Allen, 2001)

VARIABILE DEPENDENTE:
 nivelul de anxietate în adolescență
 nivelul de depresie în adolescență
 DESIGN

 cercetare cros-secțională

 design de cercetare non-experimental, descriptiv și corelațional

 design cu un singur eșantion de participanți, cu aplicare și măsurare

unică a testelor și probelor psihologice

 condiții de participare în cadrul studiului:

 vârsta cuprinsă între 15 si 18 ani și
 elev în cadrul unui liceu sau școli profesionale din București.
 COLECTAREA DATELOR

 Cercetarea s-a desfășurat în perioada 01.11.2015 – 31.10. 2016, pe

teritoriul României, în mediul urban

 Colectarea datelor s-a realizat în perioada 01.12. 2015 – 29.02.2016

de către un grup de studenți, anul II, Master de Psihotraumatologie si
Asistare Psihologica, Facultatea de Psihologie, Universitatea București

 Acordul și consimțământul informat pentru participarea la cercetare

s-a obținut in perioada 20 – 30.11.2015 de la părinții sau aparținătorii
legali ai participanților, dat fiind faptul că aceștia sunt minori
 EȘANTION

 N= 333 participanți
 adolescenti, din 10 licee bucureștene

 vârsta între 15 și 18 ani, dintre care:

 28% - 101 participanți cu vârsta între 15 și 16 ani,
 37% - 109 participanți cu vârsta între 16 și 17 ani,
 29% - 92 participanți cu vârsta între 17 și 18 ani,
 6%- vârsta fie pana in 15 ani (dar mai mare de 14 ani), fie peste
18 ani (dar pana in 19 ani)
 distribuția pe gen: 174 fete (52%) și 159 băieți (48%)
 mediu de proveniență: urban, 89%
 naționalitate: română, 98%
 METODE ȘI INSTRUMENTE

 Chestionar – Inventar 1
 Autor: chestionarul a fost realizat de către echipa de cercetare prin
traducerea, adaptarea, completarea şi prelucrarea Chestionarului
Evaluării Stării de Sănătate - Health Appraisal Questionnaire şi a
Chestionarului de Istorie al Sănătăţii Familiale - Family Health History
Questionnaire, chestionare utilizate în studiul ACE – Experienţe Adverse
Timpurii
(http://www.cdc.gov/violenceprevention/acestudy/questionnaires.html)
 Scop: de a afla informaţii referitoare la starea de sănătate actuală,
experienţele de viaţă şi istoricul familiei.

 Scala multidimensională de anxietate pentru copii – MASC -

Multidimensional Anxiety Scale for Children
 Autor: John S, March
 Scop: măsurarea anxietății la copii cu vârsta între 8 și 19 ani.
 METODE ȘI INSTRUMENTE

 Inventarul de Depresie pentru Copii – CDI (Children’s Depression

Inventory)
 Autor: Kovacs, Maria Ph.D., 1979
 Scop: măsurarea gradului și severității simptomelor depresive la copiii
cu vârste cuprinse între 7 si 17 ani (19 ani în varianta etalonată pe
populația românească).

 Profilul Atitudinilor și Abilităților asociate Rezilienței – RASP

(Resiliency Attitudes and Skills Profile)
 Autor: K.P. Hurtes și L. R. Allen, 2001
 Scop: măsurarea rezilienței in adolescență.

 Prevalența ridicată a ANXIETĂȚII
în rândul eșantionului cercetat
(MASC):
Participanți, adolescenți 15 – 18 ani:
 38% (59% fete și 41% băieți) – de
la „ușor deasupra mediei” și
până la „foarte mult deasupra
mediei”
 7% (6% fete și 1% baieţi) „mult”
și „foarte mult deasupra mediei”
 3% (78%- fete și 22% - băieți) -
“foarte mult deasupra mediei”
(scor clinic pentru populație non-
clinică)
*comparativ cu eșantionul normativ
CONCLUZII ȘI REZULTATE
 Prevalența ridicată a DEPRESIEI
în rândul eșantionului cercetat
(CDI):
Participanți, adolescenți 15 – 18 ani:
 84% (54% fete și 46% băieți) - de la
„ușor deasupra mediei” și până
la „foarte mult deasupra mediei”
 50% (72% fete și 29% băieți) -
„mult” și „foarte mult deasupra
mediei”
 28% (59%- fete și 41% - băieți) -
“foarte mult deasupra mediei”
(scor clinic pentru populație non-
clinică)
*comparativ cu eșantionul normativ
 CONCLUZII ȘI REZULTATE

ANALIZA DE GEN: ANXIETATE ANALIZA DE GEN: DEPRESIE

“ușor deasupra mediei” - 44% dintre “ușor deasupra mediei” - 87% dintre
fete și 33% dintre băieți fete și 80% dintre băieți

“mult deasupra mediei” și “foarte “mult deasupra mediei” și “foarte

mult deasupra mediei” - 11% dintre mult deasupra mediei” - 58% dintre
fete și 3% dintre băieți fete și 26% dintre băieți

“foarte mult deasupra mediei” – 4% “foarte mult deasupra mediei” 31%

dintre fete și 1%dintre băieți dintre fete și 24% dintre băieți

*comparativ cu eșantionul normativ *comparativ cu eșantionul normativ

 CONCLUZII ȘI REZULTATE

 Expunerea la experiențe de abuz fizic, emoţional, neglijare și

disfuncții familiale corelează semnificativ pozitiv cu nivelul de
anxietate și depresie în adolescență.

 anxietate
 abuz fizic: rho = 0,175; p=0.002<0.05;
 abuz emoțional: rho = 0,256; p=0.000<0.05;
 neglijare rho: = 0,174; p=0.001<0.5;
 disfuncții familiale: p= -0,151; p=0.006<0.5

 depresie
 abuz fizic: rho = 0.175; p=0.001<0.05;
 abuz emotional: rho = 0.273; p=0.000<0.05;
 neglijare: rho = 0.194; p=0.000<0.5;
 disfuncții familiale: p= -0,243; p=0.000<0.5
 CONCLUZII ȘI REZULTATE

 Expunerea la experienţele de abuz sexual nu corelează cu nivelul

de anxietate / depresiei în adolescenţă.

 Anxietate
rho = – -0,054; p= 0.329>0.05.
 Depresie
rho= -0,079; p= 0.153>0.05

LIMITE:
 probleme de concepere a instrumentului (itemii selectați pentru această
subscală au un indice scăzut Alpha Cronbach - 0,36 si itemii nu implică
deloc variabilitatea răspunsurilor)

 conținutul itemilor posibil să fi fost prea intruziv si posibil că a invitat la

nedezvăluirea experienței personale
 CONCLUZII ȘI REZULTATE

 NIVELUL de rezilienţă în adolescenţă, atunci când crește, nu

diminuează relația dintre expunerea la experiențe adverse timpurii
și nivelul de anxietate / depresie.
 Analiza de moderare nu s-a confirmat pentru niciuna dintre ipotezele
de lucru ale cercetării

LIMITE:
 considerarea rezilienței mai degrabă ca proces dinamic decât ansamblu
de factori protectivi;

 mai mult, un nivel ridicat de reziliență în adolescență este posibil să nu

influențeze nivelul de anxietate și depresie din prezent, ci mai degrabă
să fie un predictor, fie pentru remiterea simptomelor din prezent, fie
pentru un risc scăzut de a dezvolta aceste tulburări la vârsta adultă.
 CONCLUZII ȘI REZULTATE
 Care dintre tipurile de experiențe adverse timpurii explică o parte
semnificativă din nivelul de anxietate / depresie?

 analiză de regresie multivariată

 ANXIETATE: 7.8% (r²=0.078) din variabilitatea nivelului de anxietate

la varsta adolescentei este explicata de abuzul emoțional.

 DEPRESIE: 10,6 % (r²=0.106) din variabilitatea nivelului de depresie

la vârsta adolescenţei este explicată de abuzul emoțional și
disfuncțiile familiale .
 STATISTICĂ DESCRIPTIVĂ

 PROBLEME DE SĂNĂTATE:

 Nas înfundat, nas care curge sau strănut frecvent 25%

 Astm sau respirație șuierătoare (grea) 10%
 Dispnee (Ți se taie respirația) 10%
 Dureri sau senzația de presiune puternică și efort în piept 32%
 Episoade de bătăi mai rapide sau mai rare ale inimii 36%
 Crampe nocturne ale picioarelor 23%
 Dureri de picioare dacă mergi repede sau dacă urci pante sau scări 41%
 Dureri abdominale (de stomac și intestine) 24%
 Modificări semnificative de greutate în ultimele luni 27%
 Dureri frecvente de cap 36%
 Senzatie de amețeală frecventă 35%
 Dureri de spate frecvente 44%
 Fracturi de oase 32%
 Ingrijorarea de a fi bolnav 25%
 Existența circumstanțelor care au determinta panică 45%
 Teama ca furia ar putea scăpa de sub control 47%
 Dificultăți de a refuza cereri sau de a spune ”NU” 25%
 Dificultăți de adormire și de somn 36%
 Senzația de oboseală, chiar și după o perioadă de somn 61%
 Crize de plâns 33%
 Depresie autoraportată, cu senzația de copleșire 34%
 Probleme multe cu nervozitatea 37%
 STATISTICĂ DESCRIPTIVĂ

 COMPORTAMENTE DE RISC

 Absenteism școlar în ultimile 30 de zile ca urmare a stresului sau depresiei 17%

 Absenteism școlar în ultimile 30 de zile din cauza unor probleme de sănătate fizică 29%
 Consum de țigări - cel puțin 100 de țigări pe parcursul vieții 26%
 Consum de țigări în prezent 20%
 Debut de consum de alcool înainte de 14 ani 82%
 Consum de alcool în ultima lună 42%
 Consum de alcool / media de zile în ultima săptămână (între 1 și 4) 44%
 Consum de alcool – mai mult de de 5 băuturi (pahare) per ocazie 26%
 Consum de droguri (vreodată) 11%
 Consum de droguri usoare în prezent 4%
 Tentative de suicid (mai mult de o tentativa) 4%
 Complicații ale tentativei de suicid (intervenție sau tratament medical) 3%
 Fugă de acasă pentru mai mult de o zi 4%
 STATISTICĂ DESCRIPTIVĂ

 EXPUNERE LA EXPERIENȚE DE:

 Spitalizare pentru o perioadă mai lungă 38%

 Intervenții medicale de durată / repetate 19%
 Separarea timpurie de mama (începand cu 6 luni de viață) 38%
 Lipsa alăptării naturale 13%
 Expunere și implicare în conflictele părinților 39%
 Inversare de rol – sprijin pentru unul sau ambii părinți, în situații de conflicte familiale 45%
 Inversare de rol – solicitare de protectie din partea parintelui 36%
 Expunere la violență domestica intre parinti (împins, apucat, pălmuit, aruncat cu obiecte) 24%
 Expunere la violență domestica intre parinti (lovit cu piciorul, mușcat, lovit cu pumnul sau cu ceva
dur) 11%
 Expunere la violență domestica intre parinti ( lovituri repetate de mai multe ori în decurs de câteva
minute) 8%
 Expunere la violență domestica intre parinti (amenințare sau ranire cu un cuțit sau cu o armă) 5%
 STATISTICĂ DESCRIPTIVĂ

 EXPUNERE LA EXPERIENȚE DE:

 Abuz fizic direct (bătaie) 46%

 Severitatea abuzului fizic direct (de la moderat la grav) 18%
 Abuz verbal din partea membrilor familiei (ești ”leneș”, ”urât”, ”prost”, ”handicapat” etc.) 52%
 Frecvența abuzului verbal din partea membrilor familiei (de la uneori pana la foarte des) 45%
 Abuz emoțional – amenințare cu lovirea 38%
 Schimbarea domiciliului, mai mult de o dată 52%
 Separarea sau divorțul părinților 20%
 Decesul unei persoane semnificative din familie (procent bunici 65%) 73%
 Boală fizică severă sau cronică a unui membru al familiei, în aceeași casă 14%
 Depresie sau boala psihică a unui membru al familiei, în aceeași casă 10%
 DIRECȚII DE PREVENȚIE ȘI INTERVENȚIE

Cum ne orientăm în practică?

 REPERE DE PREVENȚIE

• Informarea asupra ce înseamnă experiențe adverse,

traumatice, a consecințelor asociate și efectelor pe
termen lung în sănătatea fizică și mentală a
adolescenților – cadre didactice, părinți, alti adulți care
interacționează cu adolescenți

• Informarea/alfabetizarea în recunoașterea
simptomatologiei anxioase și depresive – adolescenți,
părinți, cadre didactice, alți adulți semnificativi

• Încurajarea practicilor pozitive de educație a

adolescenților – părinti, cadre didactice
 REPERE DE PREVENȚIE

• Introducerea în curriculă și derularea unor programe de

sănătate mentală bazate pe creșterea rezilienței

• Crearea unor rețele de suport în școli/comunitate

pentru adolescenții care se află în risc

• Crearea în școli a unei baze informative pentru părinți

și adolescenți in ceea ce privește problematica
tulburarilor mentale – materiale informative (inclusiv
resurse electronice), cărți, broșuri, flyere

• Îndrumarea adolescenților și parinților spre specialiști și

instituții de sănătate mentală atunci când se impune.
 REPERE TERAPEUTICE/ DE INTERVENȚIE
 Anamneza și evaluare cu scop terapeutic

 Identificarea și recunoașterea experiențelor adverse/

traumatizante timpurii - ale adolescentului și/sau familiei –
experiențe directe sau indirecte asupra adolescentului și a
modului in care familia a răspuns - securizant sau
insecurizant pentru adolescent

 Abordare integrată - asistare și intervenție asupra

adolescentului, familiei si mediului social
 REPERE TERAPEUTICE/DE INTERVENȚIE
 Elaborarea experienței traumatice - cadru securizant,
instaurarea sentimentului de siguranță, intervenția în funcție
de fazele procesului traumatic, procesarea experiențelor
traumatice cu modalități de lucru specifice vârstei,
accesarea resurselor personale, relaționale și de mediu,
creșterea adaptabilității funcționale a adolescentului,
ameliorarea / reducerea efectelor traumatice (ex.
comportamente de risc)

 Facilitarea procesului de reziliență - stoparea/reducerea

factorilor perturbatori, creșterea factorilor protectivi

 Îmbunătățirea calității relației de atașament - lucrul cu

părinții/tutorii/persoanele din mediu
Este responsabilitatea noastră, a tuturor, de a susține și ajuta
într-un mod sănătos și asumat copiii și adolescenții!
 VĂ MULȚUMIM!

Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei

www.istt.ro