MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂ

MATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE

FIZICĂ
Proiecte didactice

Chişinău, 2019
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizica, clasa a VI-a):
Instituția:............................................ profesor..................................................................
Disciplina: Fizică
Clasa: a VI-a Numărul de ore pe săptămână: 1oră Anul de studii:_____________
Planificate- 34 ore, inclusiv: probe de evaluare- 5, lucrări de laborator - 4.

Competențele specifice disciplinei “Fizica”:

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații
directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice simple prin observare și experimentare, manifestând
perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene fizice simple și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme
și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
Unități de competențe Unități de conținuturi Nr. Data/săpt Obser
ămâna
ore vații
I. Introducere în studiul fizicii (2 ore)
1.1. Recunoașterea, observarea şi descrierea 1.1. Ce este fizica? 1
fenomenelor fizice din activitatea cotidiană Fenomen fizic.
(exemplu: mișcarea corpurilor, încălzirea 1.2. Evaluare inițială. 1
apei, propagarea luminii etc.).
1.2. Clasificarea fenomenelor fizice.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: fizica, fenomen fizic, fenomene (mecanice, termice,
electromagnetice, optice)
II.Mărimi fizice. Măsurări (6 ore +1oră la discreția profesorului)
2.1. Determinarea mărimii fizice ce poate fi 2.1. Mărimi fizice, unități 1
măsurată cu instrumentul dat, limitelor de de măsură. Eroarea
măsurare, valorii unei diviziuni și erorii absolută instrumentală.
absolute instrumentale. Scrierea rezultatului
măsurării unei mărimi
2.2. Utilizarea instrumentelor de măsură fizice.
pentru măsurarea/determinarea mărimilor 2.2.Măsurarea/determina- 1
fizice: lungime, arie, volum, timp. rea lungimii și a ariei.
Aplicații.
2.3. Identificarea mărimilor fizice care nu
2.3. Măsurarea/determina- 1
pot fi măsurate direct.
rea volumului și timpului.
2.4. Înregistrarea în tabel a valorilor Aplicații.
mărimilor fizice măsurate. 2.4. Lucrare de laborator: 1
Nr.1 “Determinarea
2.5. Scrierea rezultatului măsurării unei volumului unui paralelipi-
mărimi fizice. ped dreptunghic”.

2
2.6. Efectuarea transformărilor unităților de 2.5. Lucrare de laborator: 1
măsură în SI, pe bază de relații dintre Nr.2 “Măsurarea volumului
multipli și submultipli. unui corp de formă
neregulată”.
2.6. La discreția cadrului 1
didactic - Proiect
”Instrumente de măsură”.
2.7. Sistematizare și 1
generalizare. Evaluare
sumativă Nr.1

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: mărime fizică, valoarea mărimii fizice, valoarea unei
diviziuni, eroarea absolută instrumentală, măsurare directă.
III.Fenomene mecanice (7ore +1oră la discreția profesorului)
3.1. Definirea masei și inerției corpului. 3.1. Inerția. 1
3.2. Masa corpului. 1
3.2. Utilizarea instrumentelor pentru
Cântărirea. Aplicații.
măsurarea/determinarea mărimilor fizice:
3.3. Densitatea substanței. 1
lungime, arie, volum, masă, densitate. Determinarea densității.
3.3. Înregistrarea în tabel a valorilor 3.4. Rezolvarea 1
mărimilor fizice măsurate. problemelor
3.5. Lucrare de 1
3.4. Extragerea din tabele a valorilor laborator:Nr.3„Determina
densității unor substanțe. rea densității substanței”.
3.6 La discreția cadrului 1
3.5. Executarea etapelor unui experiment
didactic – prezentarea
fizic, de măsurare şi înregistrare a datelor. comunicărilor.
3.6. Analizarea rezultatelor măsurărilor 3.7 Sistematizare și 1
efectuate. generalizare.
3.8. Evaluare sumativă 1
3.7. Comunicarea rezultatelor Nr.2
investigațiilor.
3.8. Aplicarea simbolurilor mărimilor fizice,
formulelor aferente și unităților de măsură
studiate (masa, densitatea, aria, volumul) la
rezolvarea problemelor.
3.9. Practicarea comportamentului de
precauție în timpul lucrului cu instrumentele
de măsură, vase din sticlă diferite substanţe,
la securitatea în traficul rutier, în perioada
activităţilor sportive, activităţilor de muncă
la domiciliu şi în comunitate.

3
3.10. Efectuarea transformărilor unităților de
măsură în SI, pe baza de relații dintre
multipli și submultipli.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: inerție, densitatea substanței, densimetru.
IV. Fenomene termice (5 ore)
4.1. Observarea şi descrierea fenomenelor 4.1. Structura moleculară a 1
termice din activitatea cotidiană (de substanței. Stare termică,
exemplu: răcirea, evaporarea, fierberea, modificarea stării termice.
topirea, dilatarea etc.). Încălzire, răcire, echilibru
termic.
4.2. Utilizarea termometrului pentru 4.2. Temperatura. 1
măsurarea temperaturii. Aplicații. Termometrul.
Scări de temperatură.
4.3. Înregistrarea în tabele a temperaturii (de
4.3. Lucrare de 1
exemplu: răcirea apei, buletinul meteo).
laborator:Nr.4 „
4.4. Reprezentarea grafică a evoluției Măsurarea temperaturii
temperaturii (hârtie milimetrică). corpurilor solide/lichide/
gazoase”.
4.5. Practicarea comportamentului de
precauție la încălzirea și utilizarea corpurilor 4.4. Dilatare/contracție 1
fierbinți, protejarea contra arsurilor. (calitativ). Aplicații
(anomalia termică a apei).
4.6. Utilizarea termometrului cu lichid 4.5. Sistematizare și 1
(reguli de securitate - în mod special, generalizare. Evaluare
termometrul cu mercur). sumativă Nr.3

4.7. Recunoașterea condițiilor de modificare

a evoluției fenomenelor (dependența duratei
de răcire a apei de diferența de temperatură
a lichidului și a mediului exterior etc.).
4.8. Extragerea informațiilor dintr-un grafic
şi/sau tabel.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: dilatare, contracție, echilibru termic, contact termic,
reprezentare grafică, anomalie termică.
V. Fenomene electromagnetice (6 ore)
5.1 Explicarea rezultatelor observărilor, 5.1. Electrizarea 1
experienţelor şi întâmplărilor personale corpurilor, sarcină
privind fenomenele electromagnetice electrică.
din natură. 5.2. Structura atomică a 1
5.2 Descrierea fenomenului de electrizare. substanței. Modelul
5.3 Respectarea regulilor de protecție planetar al atomului.
împotriva electrocutării. 5.3. Conductoare şi 1
izolatoare electrice.

4
 5.4 Practicarea comportamentului de Fenomene electrice în
protecție în cazul fenomenelor electrice natură.
naturale.
5.5 Crearea unor prezentări ale fenomenelor 5.4. Aplicații. Norme de 1
investigate, în diverse forme: planşe, protecţie împotriva
prezentări (Power Point, Prezi, Smart electrocutării.
Notebook, ș.a.). 5.5. Magneţi, interacţiuni 1
5.6 Clasificarea corpurilor în izolatoare și între magneţi, poli
conductoare. magnetici. Aplicații.
5.7 Descrierea interacţiunilor între corpurile 5.6. Sistematizare și 1
electrizate și între magneţi. generalizare. Evaluare
sumativă Nr.4
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: corp neutru, corp electrizat, electrizare (prin frecare,
contact, influență), conductoare electrice, izolatoare electrice, electroscop, sarcină electrică,
coulomb, nucleu, electron, proton, neutron, sarcină electrică elementară, fulger, trăsnet, paratrăsnet,
magnet, pol magnetic, regiune neutră.
VI.Fenomene optice (4 ore)
6.1. Recunoașterea surselor de lumină şi a 6.1. Surse de lumină, 1
corpurilor luminate. corpuri transparente,
translucide, opace.
6.2. Clasificarea corpurilor în transparente, Aplicații.
opace şi translucide. 6.2. Propagarea rectilinie a 1
6.3. Explicarea unor fenomene optice în luminii. Fasciul de lumină.
baza legii propagării rectilinii a luminii. 6.3. Umbra și penumbra. 1
Eclipse de Soare și de
6.4. Utilizarea elementelor reflectorizante și Lună. Aplicații.
fluoriscente pentru securitatea la trafic pe 6.4. Generalizare și 1
timp de noapte și în condiții de vizibilitate sistematizare.
redusă. Evaluare sumativă Nr.5

Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sursă de lumină, corp luminat, fascicul luminos,
convergent, divergent, paralel, rază de lumină, corp (translucid, transparent, opac), mediu omogen,
umbră, penumbră, eclipsă, elemente reflectorizante și fluoriscente, umbra, penumbra.
Total 32 ore
Ore la discreția cadrului didactic 2 ore
Note:
1. Orele la discreția cadrului didactic pot fi incluse în cadrul unităților de învățare la
aplicarea instruirii/evaluării prin proiecte.
2. La unitățile de învățare ce nu depășesc 6/7 ore se recomandă o evaluare sumativă care să
dureze 25/30 min. Astfel 20/15 min de la începutul lecției vor fi folosite pentru
recapitulare, sistematizare și generalizare.

5
 Model de proiect al unității de învăţare
Instituția……………..
Clasa a VI-a.
Disciplina: Fizică, Profesorul .......................................
Numărul de ore: Săptămânal/Anual – 1/34
Proiectul unității de învăţare: Fenomene optice, numărul de ore alocate: 4
Obiective operaționale:
O1–să clasifice:
I: corpurile în:
a) surse de lumină și corpuri luminate;
b) transparente, opace şi translucide;
II: sursele de lumină în naturale și artificiale;
O2– să definească noțiunile: sursă de lumină, corp luminat, corp (transparent, opac,
translucid), rază de lumină, fascicul de lumină (divergent, paralel, convergent), umbră,
penumbră;
O3– să descrie fenomenul de eclipsă de Soare și eclipsă de Lună;
O4- să aplice legea propagării rectilinii a luminii la explicarea fenomenului de eclipsă;
O5–să rezolve probleme/situații-problemă aplicând cunoştinţele despre fenomenele optice.
O6-să elaboreze comunicări despre utilizarea elementelor reflectorizante și fluorescente.

Unități Unități Ob. Activități de învățare Resurse: materiale, Evaluare

de
compe de op. procedurale,
tenţe Conţinut de timp
1 2 3 4 5 6
Lecţia nr.1
6.1. Surse O1 1.Analiza testului de evaluare de la 5 min
6.1 de O2 tema ,, Fenomene electromagnetice”.
6.2 lumină. O5
Corpuri 2. Elevii fac tabelul cu notițe: 15 min Observare
transpa -la coloana Știu vor scrie ; (individual) Metoda: Știu-Vreau să sistemică
rente, ce știu despre surse de lumină și știu-Am învățat.
transluci corpuri luminate;
de și -la coloana Vreau să știu vor înregistra Conversație
opace. (Cu toată clasa ) cele mai interesante Discuții
Aplicații. întrebări despre sursele de lumină și Observare
corpurile luminate. Observarea (dirijată , directă
Toată clasa- Discută și clarifică individuală ) a
definiția sursei de lumină și corpurilor diverselor surse de Observare
luminate. lumină. sistemică
Identifică o listă de cuvinte asociate
surselor de lumină și corpurilor
luminate.
Se prezintă în Power Point un șir de Prezentare Power Observare
surse de lumină. Point sistemică
Proiector, ecran

6
 Atenție : Luna – corp luminat, de
obicei elevii o numesc sursă de lumină.
Se vor face câteva precizări privind Observare
principala sursa de lumina a directă
Pământului -Soarele.

Elevilor li se propune o fișă de Lucru în grup.

activitate
,, Clasificarea surselor de lumină”.
Grupul care termină mai repede dau
exemple proprii de surse de lumină,
scriind pe fișă cu altă culoare. Un grup
prezintă rezultatul final.

3. Experiment: Elevilor li se propune să 15min

privească flacăra unei lumânări, pe Învățarea prin
rând, prin următoarele corpuri: o foiţă descoperire.
de celofan, o bucată de sticlă, o coală
de hârtie, o bucată de sticlă mată, o Explicaţie
carte. Ce observați ? Prin observare și
descoperire elevii vor clasifica în
corpuri: transparente,
opace, translucide, vor stabili
dependența între transparența si
grosimea stratului de substanță. Autoevalu
Test de autoevaluare area
4.Propune o evaluare bazată pe o fișa individuală
de lucru individuală. Fișa de lucru este 7 min Verifica
prevăzută cu punctaj pentru rea
autoevaluare. răspunsuri
Discuții lor la
Se vor face aprecieri privind modul de 2min întrebări
desfășurare a lecției.
Explicarea temei p/u
Tema p/u acasă Eseu structurat cu acasă
privire la exemple de sursele de lumină 1 min
naturale și corpuri luminate (Stele,
Planete etc.).
6.3 6.2. O2 Lecţia nr.2
Propaga O5 1.Reactualizarea cunoștințelor. Analiza Discuţie 7 min
rea eseului. Evaluarea
rectilinie 2. Din fişa de lucru : Verificare Activitate în perechi prin
a luminii. 1) Ce este o sursă de lumină? Dar un Lucrul cu fişa analiza
Fascicul corp luminat? eseului
de Sursele de lumină sunt corpurile care Exerciţiu
lumină. produc şi răspândesc lumină.

7
Corpurile luminate sunt corpurile care 5 min Verificare
primesc lumina de la sursele de lumină Verificarea reciprocă a a
şi împrăştie în jurul lor o parte din răspunsurilor în baza răspunsuri
lumina primită. fișei completate. lor la
2) Clasificaţi următoarele corpuri în întrebări
surse de lumină şi corpuri luminate:
Soarele, Luna, Jupiter, stelele, sateliţii
artificiali, licuricii.
Surse de lumină: Soarele, licuricii,
stelele;
Corpuri luminate: Luna, sateliţii
artificiali, Jupiter
3) De ce ziua stelele sunt invizibile?
Ziua, lumina Soarelui este foarte
puternică şi atunci lumina provenită de
la stele nu se mai poate vedea.
4) Cum puteţi stabili dacă un corp este Verifica
sursă de lumină sau corp luminat? Elevii prezintă rea
Putem stabili dacă un corp este sursă totalurile verificării. corectitu
de lumină sau corp luminat, dacă-l dinii
privim în întuneric. completă
5) De ce Pământul poate fi văzut din rii.
spaţiul extraterestru de către astronauţi?
Pământul poate fi văzut deoarece este
luminat de Soare.

3. Realizarea unui experiment din care Experiment

rezultă că lumina se propagă rectiliniu Observarea
într-un mediu transparent și omogen. 15 min Observare
sistemică
Se va defini raza de lumină și fasciculul Experiment –
luminos, indicând și tipurile de fascicule propagarea luminii se
(paralel, convergent si divergent). va utiliza banc optic,
lampă de proiecţie, un
Un mediu omogen este mediul care are ecran şi o bucată de
aceleaşi proprietăţi în toate punctele carton găurită.
lui. Între lampa de
proiecţie şi ecran vom
În vid şi în aer lumina se propagă cu plasa carton prevăzut
viteza de 300000 km/s. În alte medii cu un orificiu circular,
viteza de propagare a luminii este mai astfel încât pe ecran
mică. apare o zonă
luminoasă circulară.
De la sursa de lumină
până la ecran lumina
se propagă prin aer în

8
 4. a) Activitate în grup prin dispunerea linie dreaptă. Aerul
„stâlpilor la un gard”. Pentru aceasta se este un mediu
vor dispune în laborator elevii în linie transparent. Evaluarea
dreaptă. 15 min activităţii
b) Propune elevilor realizarea unui Lucrul în grup şi notarea
raport structurat al experimentului elevilor cu
realizat. Exerciţiu rezultatele
Raport structurat al bune din
Se vor face aprecieri privind modul de experimentului grupele de
desfășurare a lecției. 2min lucru.

Tema p/u acasă 1 min

6.3 6.3. O2 Lecţia nr.3
Umbra și O3 1.Reactualizarea cunoștințelor.
6.4 penum O4 a) Din șirul de cuvinte se caută intrusul: Discuţie 4min
bra. O6 Luna, farul, Jupiter, Venus, Martie etc. Joc didactic ,, Găsește Evaluarea
Produce b) Care este diferenţa dintre un corp intrusul” jocului
rea transparent şi un corp translucid? didactic.
eclipse Corpul translucid nu permite
lor. observarea clară a obiectelor.
c) Ce proprietate a luminii se foloseşte
pentru alinierea pomilor pe marginea
şoselei?
Propagarea în linie dreaptă a luminii. 10 min Observare
2. a) Experiment sistemică
Experimente:
Formarea umbrei şi
penumbrei unei mingi,
a bilei suspendate
Umbra şi penumbra
mâinilor (Umbre
În montajul din imagine, corpul sferic chinezești).
este luminat cu ajutorul unei surse
punctiforme.
Se definește:
umbra corpului, conul de umbră.
Se repetă sursa de lumină. Formarea eclipsei de
b) Experiment Soare
Formarea eclipsei de
Lună
Poziţia umbrei şi
penumbrei noastre faţă
de Soare.
Se definește penumbra corpului.
c) Experiment pentru demonstrarea
eclipsei de Soare și de Lună.

9
 3. Fixarea noilor cunoştinţe. 6 min
Activităţi pentru aprofundarea
subiectului. Construirea imaginii unei
lumânări în camera obscură.
Anul lumină. Comentariu la poezia „La
steaua” de M. Eminescu 24 min Evaluarea
4. Prezentarea comunicărilor comunică
1min
rilor
Tema p/u acasă. De confecționat
cameră obscură.
6.4. Lecţia nr.4 Test de
Generali Evaluare evaluare
zare și sumativă.
1. Sistematizarea şi generalizarea. (Fișa Fișa elevului (anexa1).
sistemati
elevului, anexa 1 ). 20 min
zare. Test (anexa 2)
Test de 25 min
evaluare 2. Evaluare sumativă (anexa 2)
sumativă.

Anexa 1
Fișa elevului , clasa a VI-a ,,Fenomene optice”

1. Asociaţi fiecare cuvânt marcat cu o literă mică cu unul marcat cu o literă mare, în aşa
fel încât gruparea să fie corectă: total 3p
a) Soarele
b) Luna A. Surse de lumină
c) Ecranul televizorului deconectat B. Corpuri luminate

2. Asociaţi fiecare cuvânt marcat cu o literă mică cu câte unul marcat cu o literă mare
în aşa fel încât gruparea să fie corectă: total 5p
a) o placă de lemn A.corp opac
b) sticla de la fereastra din clasă
c) un strat de apă de 100m B.corp transparent
d) hârtie îmbibată cu ulei
e) sticlă mată C.corp translucid

3.Care este diferenţa dintre un corp transparent şi un corp opac? 1p

4. Ce proprietate a luminii se află la baza formării umbrei/penumbrei ? 1p
5. Ce proprietate a luminii se foloseşte pentru alinierea elevilor la lecţiile de cultură fizică? 1p
6. Reprezentați un fascicul divergent /convergent. 1p
7. Construiți umbra lăsată de corp pe ecran în spațiul rezervat.
2p

10
 Sursă corp opac

ecran

Anexa 2
Model de test, clasa a VI-a ,,Fenomene optice”

№ Itemi Scorul

I. ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINŢELOR

ÎNAINTATE:
1 Continuaţi următoarele propoziţii astfel, ca ele să fie adevărate: L
0
a) Corpurile care împrăştie lumina provenită de la Soare şi stele, devenind, 1
astfel, corpuri vizibile se numesc ............................ 2
b) Se numesc transparente corpurile............................................. 3
c) Corpurile care permit parţial trecerea razelor de lumină se
numesc................................................
2 L
Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa în aşa fel încât gruparea să fie corectă: 0
licuricii corp luminat 1
becul electric care funcționează sursă de lumină 2
Luceafărul 3
3 Determinaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii, marcând A, dacă L
afirmaţia este adevărată şi F, dacă afirmaţia este falsă: 0
a. Toate corpurile care produc lumină se numesc surse naturale de lumină. A 1
F 2
b. Corpurile care nu permit trecerea razelor de lumină se numesc corpuri opace. A 3
F
c. Toate sursele de lumină produc lumină sub formă de fascicule convergente. A
F
II. ÎN ITEMII 4 – 5 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND
ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE

11
4 Descrieți fenomenul Eclipsa de Soare. Reprezintă schematic fenomenul. L
0
1
2
3
4
5
Construiți L
umbra si 0
penumbra pe 1
ecran S1
2
3
S2 4

Ecran
Corp opac

12
 Model de proiect al lecției
Data:____________
Clasa: a VII-a
Disciplina: Fizică
Subiectul lecției: Vase comunicante
Tipul lecției : de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
Durata lecţiei: 45 minute
Unități de competenţe curriculare:
 Investigarea experimentală a presiunii exercitate de corpurile lichide.
 Măsurarea şi calcularea presiunii.
 Cercetarea experimentală a legii lui Pascal.
 Utilizarea conceptelor: presiunea lichidelor şi a legii lui Pascal la rezolvarea problemelor.

Obiective operaționale: la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

 O 1 -să deducă legea vaselor comunicante;
 O 2 -să recunoască situaţii din viaţă cu aplicarea vaselor comunicante;
 O3 - să aplice cunoștințele acumulate şi legea vaselor comunicante la explicarea
unor fenomene şi la rezolvarea problemelor;
Resurse:
 Umane: Profesor, Elevi.
 Materiale (Didactice): tablă interactivă SMART, sisteme de vase comunicante.

Strategii didactice:
Metode: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea, descoperirea dirijată şi
independentă prin prezentarea SMART, învăţarea prin descoperire - simulare SMART,
observaţia.

Forme de activitate cu elevii:

 Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor experimentelor şi
simulărilor prezentate;
 Individual: rezolvarea problemelor;

Strategii de evaluare:
 Evaluarea: formativă, evaluare orală şi în scris (fără apreciere cu note).

Bibliografie:
1. Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a.
2. Bocancea, V., Ciuvaga, V., Rusu, T. Fizică. Ghid de implementare a curriculumului pentru
clasele a VI-a – a IX-a
3. Botgros, I., Bocancea, V., Donici, V. Fizică. Manual pentru clasa a 7-a. -Ch. :Cartier, 2011.
4. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele VI-VII. -Ch. : Știința, 2014.
5. Lecția SMART Notebook. Publicată pe site-ul (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/

13
 SCENARIUL LECŢIEI
Etapele activității Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
didactice (durata) op. activității și
alte observații
Evocarea - salută clasa [5, pag.1,2]. - salută profesorul; Oferire de
(6min) - verifică rapid starea de curăţenie a feed-back.
Moment clasei, a tablei, disciplina în clasă. - se pregătesc pentru
organizatoric - înregistrează elevii absenţi. lecţie.
(1min)
Captarea O3 Prin intermediul prezent[rii [5] - răspund la întrebare Observarea
atenţiei. ilustrează situaţii problemă pentru sistematică a
actualizarea cunoştinţelor acumulate - la tablă rezolvă
comportamen
(5 min) la tema – presiunea lichidelor, legea situaţiile propuse,
dau exemple, tului elevilor.
lui Pascal.
intervin și corectează Oferire de
Profesorul ghidează un elev pentru a colegii. feed-back.
obține două argumentări: P=F/S,
F=mg, P=ρgh. [5, pag.3]. - folosesc culegerea
de probleme pentru a
Un elev determină, prin deplasarea scrie densitatea
caracteristicilor în vas, care sunt substanțelor.
marimile de care depinte presiunea
hidrostatică și de care nu depinde.
Scrie formula și verifică dacă a scris
și decis corect. [5, pag.4,5]
Finalizarea actualizării conoștințelor
de la tema presiunea hidrostatică. [5,
pag.6,7]
Realizarea Prezintă subiectul lecției, propune să Ascultă, urmăresc Observarea
sensului fie vizionată secvența video [5, secvența video şi sistematică a
pag.8] eventual pun comportamen
(35 min) întrebări.
O1 Ghidează deducerea legii pentru vase tului elevilor.
Formulează Oferire de
comunicante, caz lichid principiul vaselor feed-back.
Conţinutul nou omogen/neomogen (scrie expresiile comunicante.
pentru presiunea în punctele B, C și
(25 min) A; cum sunt aceste presiuni?; Dau exemple, fiind
egalează presiunile și obține dirijaţi de profesor
concluzia) [5, pag. 9, 10]. Pentru prin exemple deduc
demonstrare, propune elevului sa legea vaselor
folosească opțiunea pagină dublă. În comunicante (două
final i se propune să compare cazuri).
demonstrarea obținută cu varianta
O2 propusă de profesor. Rezolvă situațiile-
problemă.

14
 Argumentare experimentală,
simulări: propune elevilor situațiile-
problemă [5, pag.11].
Consolidarea O3 Transformarea în SI a unităților de - rezolvă situaţiile Observarea
cunoștințelor măsură [5, pag.12]. problemă; sistematică a
comportamen
(10 min) Propune elevilor probleme spre - ascultă şi eventual
rezolvare[5, pag.13, 14]; pun întrebări; tului elevilor.
Rezolvare de Oferire de
probleme - ascultă explicațiile elevilor, - notează rezolvările feed-back.
corectează; și indicaţiile
profesorului în
-profesorul face aprecieri asupra caiete.
desfășurării activității.
Reflecţia O2 Activitate interactivă, sortare, -răspund la Conversație
accentul se pune și pe faptul că întrebările adresate
(3 min) O3 presiunea în interiorul lichidului este de profesor. Descriu
Realizarea formată din două componente = aplicaţiile: turnul cu
feed-back-ului hidrostatică + atmosferică [5, apă, ecluzele ... .
pag.15].
-elevii își spun
Inventariază principalele momente părerea referitor la
ale lecţiei cerând elevilor să dea modalitatea de
răspunsuri clare şi rapide la întrebări, desfășurare a lecției.
discută aplicațiile în practică ale
pricipiului vaselor comunicante
(turnul cu apă, ecluzele ... ) [5,
pag.16 -25].
Tema pentru Propune tema pentru acasă [5, pag. - notează în caiet
acasă. 26]: a) paragraful 4 manual, b) să tema pentru acasă
rezolve problemele nr: 2-4 din
Notarea elevilor manual. - pun întrebări
(1 min) SMART Notebook-pag.27 –
activitate suplimentară, dezvoltarea
gândirii logice (extindere)

Anexă la proiectul de lecție, lecția SMART (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)

15
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizica, clasa a X-a):
Instituția:............................................ profesor..................................................................
Disciplina: Fizică. Astronomie.
Clasa: a X-a. Numărul de ore pe săptămână: 3ore. Anul de studii___________
Planificate-102 ore: inclusiv: probe de evaluare-5, lucrări de laborator–8, lucrări practice–
10

Competențele specifice disciplinei “Fizica. Astronomia”

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații
directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând perseverență
și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene, legi, teorii fizice și
aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme
și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.

Unități de competențe Unități de conținuturi Nr. Data Ob

ore (săptă ser
mâna vați
) i
MECANICA
I. Cinematica (21 ore)
1.1.Descrierea mişcării corpurilor 1.1. Conceptele de bază ale 1
folosind modelele şi conceptele: cinematicii.
punct material, mobil, solid rigid, 1.2. Mărimi vectoriale. Operații 1
corp de referinţă, sistem de cu vectorii.
coordonate, sistem de referinţă, 1.3. Rezolvarea problemelor. 1
traiectorie, deplasare, distanţă
1.4. Mişcarea rectilinie 1
parcursă, coordonată, viteză, viteză
uniformă. Viteza. Legea
medie, acceleraţie, perioadă,
mişcării rectilinii uniforme.
frecvenţă, viteză unghiulară,
acceleraţie centripetă. 1.5. Rezolvarea problemelor. 1
1.2.Identificarea condiţiilor în care 1.6. Relativitatea mişcării 1
un corp poate fi descris: ca un punct mecanice.
material, ca un mobil. 1.7. Reprezentarea grafică a 1
1.3.Explicarea relativităţii mişcării legii mișcării rectilinii uniforme.
mecanice. Eroarea relativă. Aplicații.
1.4.Identificarea particularităţilor 1.8. Lucrare de laborator: nr.1 1
mişcării rectilinii uniforme, mişcării „Studiul mișcării rectilinii
rectilinii uniform variate și mișcării uniforme”.
circular uniforme.
1.9. Mişcarea uniform variată. 1
Accelerația. Legea vitezei.

16
1.5.Reprezentarea în formă analitică 1.10. Legea mişcării rectilinii 1
și grafică a: 1) legii mișcării în uniform variate.
mișcarea rectilinie uniformă; 2) legii 1.11. Rezolvarea problemelor. 1
mișcării și legii vitezei în mișcarea 1.12. Lucrare de laborator:Nr.2. 1
rectilinie uniform variată. „Verificarea experimentală a
1.6.Aplicarea formulelor vitezei, uneia din formulele
vitezei medii, acceleraţiei, caracteristice mişcării rectilinii
accelerației centripete, perioadei, uniform variate a unui corp”.
frecvenței, vitezei unghiulare, legii 1.13. Mişcarea corpurilor pe 1
mișcării rectilinii uniforme, legii verticală.
vitezei şi legii mişcării rectilinii
1.14. Rezolvarea problemelor. 1
uniform variate la rezolvarea
problemelor în situaţii concrete. 1.15. Reprezentarea grafică a: 1
1.7.Investigarea experimentală a legii mișcării rectilinii uniform
mişcării rectilinii uniforme și a variate, legii vitezei.
mișcării rectilinii uniform variate. 1.16. Rezolvarea problemelor. 1
1.8. Înregistrarea în tabel a valorilor 1.17. Mişcarea curbilinie. 1
mărimilor fizice măsurate cu Mişcarea circulară uniformă.
calcularea erorii absolute și a erorii Accelerația centripetă.
relative. 1.18. Rezolvarea problemelor. 1
1.9. Analizarea rezultatelor 1.19. Rezolvarea problemelor. 1
măsurărilor efectuate și formularea 1.20. Generalizare și 1
concluziilor prin evaluarea sistematizare.
rezultatului obținut. 1.21. Evaluare sumativă Nr.1. 1
1.10.Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor-problemă.
1.11. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și liniilor
de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge un
anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: eroare relativă, viteză momentană, viteză
absolută/relativă/de transport, accelerația, accelerație centripetă, viteză unghiulară, ecuaţia/legea
mişcării/vitezei.
II. Dinamica (21 ore)
2.1.Generalizarea rezultatelor 2.1. Legile/principiile dinamicii. 1
observărilor experimentale în Principiul inerţiei. Sisteme de
formularea principiilor dinamicii. referință inerțiale.

17
2.2.Formularea/expunerea
principiilor/legilor dinamicii în baza
relaţei cauză-efect.
2.3.Determinarea caracteristicilor
perechi de forţe care există într-o
interacţiune.
2.4.Aplicarea principiilor mecanicii
newtoniene, legii atracției
universale, formulelor forței elastice
și a forței de frecare/rezistență în
situaţii concrete.
2.5.Identificarea particularităţilor
mişcării rectilinii uniforme, mişcării
rectilinii uniform variate și mișcării
circular uniforme în contextul
principiilor dinamicii.
2.6.Explicarea interacțiunii
corpurilor din Univers prin forțe de
atracție gravitaționale, care depind
de masele corpurilor şi distanţa
dintre ele.
2.7.Interpretarea forţei de greutate ca
forţă de atracţie universală
manifestată în vecinătatea
Pământului, a acceleraţiei
gravitaţionale ca intensitate a
câmpului gravitaţional.
2.8.Investigarea experimentală a
dependenţei alungirii corpurilor
elastice de forţa deformatoare, a
legilor frecării la alunecare.
2.9.Descrierea calitativă și
cantitativă a mişcării corpurilor sub
acţiunea mai multor forţe în sisteme
de referinţă inerţiale (pe plan
orizontal, pe plan înclinat, pe
circumferință).
2.10.Înregistrarea în tabel a valorilor
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
2.11.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
2.2. Principiul fundamental al 1
dinamicii.
2.3. Rezolvarea problemelor. 1
2.4. Principiul acţiunii şi 1
reacţiunii.
2.5. Rezolvarea problemelor. 1
2.6. Legea atracției universale. 1
Câmpul gravitațional.
Intensitatea câmpului
gravitațional.
2.7. Rezolvarea problemelor. 1
2.8. Rezolvarea problemelor. 1
2.9. Mişcarea corpurilor cereşti 1
(calitativ).
2.10. Forţa elastică. 1
2.11. Lucrare de laborator: 1
Nr.3. “Determinarea masei
corpului necunoscut cu ajutorul
resortului și a unui corp cu masa
cunoscută”
2.12. Rezolvarea problemelor. 1
2.13. Forţa de frecare. Forța de 1
rezistență.
2.14. Rezolvarea problemelor. 1
2.15. Lucrări de laborator: Nr.4. 1
“Determinarea coeficientului de
frecare la alunecare”.
2.16. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
plan orizontal). Aplicații.
2.17. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
plan înclinat). Aplicații.
2.18. Mișcarea corpului sub 1
acțiunea mai multor forțe (pe
circumferință). Aplicații.
2.19. Rezolvarea problemelor. 1
2.20. Generalizare și 1
sistematizare.
2.21. Evaluare sumativă nr.2. 1
18
2.12. Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor- problemă.
2.13. Formarea comportamentului
sistemic al participanților la traficul
rutier (traversarea străzilor și liniilor
de cale ferată, deplasarea cu
mijloacele de transport ș.a.),
argumentând prin rezolvarea
diferitor situații-problemă, faptul că
la orice viteză vehiculul parcurge un
anumit drum (spațiu) de frânare,
care trebuie luat permanent în
considerație.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: sistem de referință inertial/neinerțial, acțiune și
reacțiune, suprafață netedă/ideală, fir ideal, scripete ideal.
III. Impulsul mecanic. Lucrul şi energia mecanică (20 ore)
3.1. Descrierea calitativă şi 3.1. Impulsul mecanic. Teorema 1
cantitativă a conceptelor: lucru variaţiei impulsului mecanic al
mecanic, putere mecanică, energie punctului material.
cinetică, energie potenţială, lucrul 3.2. Rezolvarea problemelor. 1
forţelor conservative, lucrul forțelor
3.3. Legea conservării 1
de frecare, impuls mecanic, legea
impulsului mecanic. Ciocnirea
conservării energiei mecanice, legea
plastică.
conservării impulsului.
Mişcarea reactivă.
3.2. Identificarea condiţiilor în care
energia mecanică și impulsul 3.4. Rezolvarea problemelor. 1
mecanic se conservă. 3.5. Rezolvarea problemelor. 1
3.3. Utilizarea mărimilor fizice lucru 3.6. Lucrul mecanic. Puterea 1
mecanic, putere şi energie mecanică, mecanică.
impuls mecanic, a teoremei variaţiei 3.7. Rezolvarea problemelor. 1
impulsului, a teoremei variaţiei
3.8. Energia cinetică. Teorema 1
energiei cinetice, a legii conservării
variaţiei energiei cinetice.
impulsului şi a legii conservării
energiei mecanice la rezolvarea 3.9. Rezolvarea problemelor. 1
problemelor/situațiilor-problemă. 3.10. Rezolvarea problemelor. 1
3.4 Investigarea experimentală a 3.11. Forțe conservative. Lucrul 1
fenomenelor bazate pe aplicarea forțelor conservative. Energia
legilor conservării energiei mecanice potenţială gravitaţională.
și impulsului mecanic. 3.12. Rezolvarea problemelor 1
3.5. Înregistrarea în tabel a valorilor
3.13. Energia potenţială elastică. 1
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii 3.14. Lucrare de laborator: Nr.5
relative. “Compararea lucrului forţei de
elasticitate cu variaţia energiei
cinetice a corpului”.

19
3.6. Analizarea rezultatelor 3.15. Forța de frecare. Lucrul 1
măsurărilor efectuate și formularea forţei de frecare/de rezistență.
concluziilor prin evaluarea 3.16. Lucrare de laborator: Nr.6. 1
rezultatului obținut. „Determinarea coeficientului de
3.7 Proiectarea activităților de frecare de alunecare aplicând
investigație experimentală pentru/și teorema variației energiei
soluționarea situațiilor-problemă. cinetice”.
problemelor/situațiilor-problemă. 3.17. Legea conservării şi 1
3.9 Explicarea mişcării reactive în transformării energiei mecanice.
baza legii conservării impulsului. Aplicații.
3.18. Rezolvarea problemelor. 1
3.19. Generalizare și 1
sistematizare.
3.20. Evaluare sumativă nr.3. 1
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: impuls mecanic, teorema variației impulsului mecanic,
legea conservării impulsului mecanic, teorema variaţiei energiei cinetice, energia potenţială
elastică, ciocnire plastică/*elastică, mișcare reactivă/de recul.
IV. Elemente de statică (8 ore)
4.1.Identificarea condiţiilor în care 4.1. Echilibrul unui corp 1
corpul efectuiază o mișcare de acționat de forțe coplanare
translaţie sau de rotaţie. concurente. Echilibrul de
4.2.Stabilirea condiţiilor în care translaţie.
corpul se află în echilibru de 4.2. Rezolvarea problemelor. 1
translaţie sau în echilibru de rotaţie.
4.3. Momentul forţei. Echilibrul 1
4.3.Aplicarea condiţiilor de echilibru
de rotaţie. Aplicații.
în situaţii concrete.
4.4.Determinarea poziţiei centrului 4.4. Rezolvarea problemelor 1
de greutate al figurilor plane. 4.5. Centrul de greutate. 1
4.5.Explicarea legăturii între energia Echilibrul în câmp gravitaţional.
potenţială şi starea de echilibru 4.6. Rezolvarea problemelor 1
mecanic în câmp gravitaţional. 4.7. Generalizare și 1
4.6.Înregistrarea în tabel a valorilor sistematizare.
mărimilor fizice măsurate cu 4.8. Evaluare sumativă nr.4. 1
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
4.7.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
4.8.Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor- problemă.
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: forte concurente, echilibru de translație, echilibru de
rotație, centrul de greutate, momentul forței.

20
 V. Oscilaţii şi unde mecanice (14 ore)
5.1. Analiza fenomenelor oscilatorii 5.1. Procese oscilatorii în natură
utilizând mărimile caracteristice ale şi în tehnică. Mărimi
mişcării oscilatorii și ondulatorii
(perioadă, frecvență, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, lungime de
undă).
5.2.Descrierea cantitativă a
oscilaţiilor pendulelor elastic şi
gravitaţional.
5.3.Investigarea experimentală a
oscilaţiilor mecanice.
5.4.Descrierea, din punct de vedere
energetic a oscilaţiilor amortizate şi Modelul „oscilator armonic”.
a oscilaţiilor forţate.
5.5.Aplicarea mărimilor
caracteristice (perioadă, frecvență,
fază, pulsație, elongație,
amplitudine, lungime de undă) ale
mişcării oscilatorii și ondulatorii la
rezolvarea problemelor.
5.6.Estimarea consecinţelor
fenomenului de rezonanţă.
5.7.Înregistrarea în tabel a valorilor
mărimilor fizice măsurate cu
calcularea erorii absolute și a erorii
relative.
5.8.Analizarea rezultatelor
măsurărilor efectuate și formularea
concluziilor prin evaluarea
rezultatului obținut.
5.9.Proiectarea activităților de
investigație experimentală pentru/și
soluționarea situațiilor- problemă.
5.10.Analiza calitativă a
fenomenelor de interferenţă şi
difracţie a undelor mecanice și
condiţiilor de producere ale acestor
fenomene.
5.11.Explicarea producerii şi
efectelor unui seism (nivel calitativ). 5.12. Rezolvarea problemelor.
5.12.Aplicarea unor măsuri de
prevenire şi protecţie în raport cu
posibilele efecte ale seismelor, de
protecție fonică la utilizarea diferitor
surse sonore și în diverse situații.
1
caracteristice mişcării
oscilatorii. Pendulul
gravitațional.
5.2. Lucrare de laborator: Nr.8. 1
„Studiul pendulului
gravitațional şi determinarea
valorii intensității câmpului
gravitațional/accelerației căderii
libere”.
5.3. Pendulul elastic. 1
5.4. Lucrare de laborator: Nr.7. 1
“Studiul pendulului elastic şi
determinarea constantei elastice
a unui resort”.
5.5. Conservarea și 1
transformarea energiei mecanice
în mişcarea oscilatorie.
5.6. Rezolvarea problemelor. 1
5.7. Oscilaţii amortizate şi 1
oscilaţii forţate. Rezonanţa.
Aplicații.
5.8. Unde mecanice. Clasificarea 1
undelor mecanice (unde
transversale şi unde
longitudinale). Caracteristicile
undelor.
5.9. Principiul lui Huygens. 1
Reflexia şi refracţia undelor
mecanice (calitativ).
5.10. Interferenţa undelor 1
mecanice (calitativ). Difracţia
undelor mecanice (calitativ).
5.11. Elemente de acustică. 1
Ultrasunete. Infrasunete. Unde
seismice. Aplicații.
1
5.13. Generalizare și 1
sistematizare.
5.14. Evaluare sumativă nr.5. 1
21
 5.13.Utilizarea cunoştinţelor
teoretice în explicarea unor aplicaţii
practice (pendula, amortizorul auto
etc.)
Elemente noi de limbaj specific disciplinei: oscilator armonic, oscilații armonice, fază, pulsație,
elongație, amplitudine, rezonanță, oscilații amortizate și forțate, unde transversale/longitudinale,
reflexie, refracție, interferență, difracție, principiul lui Huygens.
Lucrări practice (exemple) (10 ore = 5 l.p. x 2 ore)
1. Determinarea accelerației căderii libere. 2
2. Studiul deformațiilor elastice. 2
3. Determinarea densității corpului solid. 2
4. Cercetarea dependenţei distanţei de zbor a unui proiectil de 2
unghiul de lansare. 1
5. Verificarea condiției de echilibru de rotație. 1
Ore la discreția cadrului didactic- 8 ore
Note:

1. Temele cu asterisc (*) din curriculum sunt recomandate pentru profesorii care în
rezultatul realizării trunchiului comun își propun să facă extindere, în acest caz
repartizarea dată trebuie să fie completată cu temele respective.
2. Orele la discreția cadrului didactic se vor utiliza la prezentarea rezultatelor proiectelor,
sesiunilor de comunicări și altor activități educaționale.

22
 Model de proiect al unității de învăţare (secvență)
Instituția……………..
Clasa a X-a
Disciplina: Fizică. Astronomie. Profesorul .......................................
Numărul de ore: săptămânal – 3 oră, anual – 102 ore.
Titlul: Oscilaţii şi unde mecanice (14 ore).
Obiective operaționale:
O1 – să definească mărimile fizice: perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație, amplitudine;
O2 – să descrie cantitativ oscilaţiile pendulelor: elastic şi gravitaţional;
O3 – să cerceteze experimental oscilaţiile mecanice;
O4 – să aplice mărimile caracteristice (perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație, amplitudine)
ale mişcării oscilatorii la rezolvarea problemelor.
O5 – să înregistreze în tabel valorile mărimilor fizice măsurate cu calcularea erorii absolute și a
erorii relative;
O6 – să analizeze rezultatele măsurărilor efectuate prin formularea concluziilor și evaluarea
rezultatului obținut.

Unit Unități de Ob. Activități de învățare Resurse: materiale, Evaluare

ăți conţinut op. procedurale, de timp
de
com
pete
nţe
5.1 5.1. Procese O1 -Actualizarea cunoștințelor - proiector, secvențe -Evaluare
5.2 oscilatorii în O2 din clasa a VIII-a: video; inițială.
5.3 natură şi în O3 Profesorul propune spre - prezentare SMART Oferire de
5.5 tehnică. O4 vizionare secvențe video. Notebook feed-back.
Mărimi O5 Elevii identifică mișcările Explicație, discuție.
caracteristice oscilatorii și, fiind asistați de (5 min)
mişcării profesor, definesc mărimile
oscilatorii caracteristice mişcării
(perioadă, oscilatorii (perioadă,
frecvență, frecvență, elongație,
elongație, amplitudine).
amplitudine).
Pendulul -Prin demonstrarea oscilațiilor -Experiment
gravitaţional. pendulului gravitațional demonstrativ: -Observarea
profesorul cere elevilor să oscilația pendulului
sistematică
descrie cantitativ oscilațiile gravitațional (pendul,
pendulului gravitațional, să cronometru, riglă); a comporta
deducă faptul că perioada -Înregistrarea datelor în mentului
oscilațiilor nu depinde de tabel, calcule; elevilor.
masa bilei suspendate și să -Problematizare; Oferire de
deducă relația pentru -Formularea feed-back.
accelerația căderii libere. concluziilor, deducerea
relațiilor.

23
 (15 min)
-
-Rezolvarea problemelor: -Rezolvarea Observarea
Elevii rezolvă individual problemelor (culegere
sistematică
problema (sunt propuse trei de probleme [2, p. 66-
probleme, diferențiat) și 67]); a comporta
prezintă soluția la tablă. -Activitate individuală. mentului
(20 min) elevilor.
-activități interactive Oferire de
SMART Notebook. feed-back.
5.7 5.2. Lucrare O2 -lucrare de laborator (anexa 1) - materiale necesare: Evaluarea
5.8 de laborator: O3 Punctele din modul de lucru stativ cu clește, pendul lucrării de
5.9 „Studiul O5 marcate cu asterisc (*) sunt gravitațional, riglă laborator.
pendulului O6 propuse pentru elevii dotați la milimetrică (ruletă de -Observarea
gravitațional extindre. măsurat), cronometru; sistematică
şi -fișa de lucru a comporta
determinarea
(anexa 1). mentului
valorii
accelerației (40 min) elevilor.
căderii Oferire de
libere”. feed-back.
5.2 5.3. Pendulul O2 -Verificarea temei pentru (5 min) -Observarea
5.3 elastic. O3 acasă, la tablă este prezentată sistematică
5.5 Modelul O4 soluția problemei. a
„oscilator - Profesorul propune spre -Proiector;
comportame
armonic”. vizionare secvențe video – -Experiment
Legea osilațiile pendulului elastic. demonstrativ: ntului
mișcării Demonstrează formula pentru oscilația pendulului elevilor.
oscilatorii perioada oscilațiilor elastic (pendul, Oferire de
armonice. pendulului elastic (fig. 5.4 [1,cronometru, riglă); feed-back.
Pulsația. p. 131]) și deduc legea -Înregistrarea datelor în
Faza mișcării oscilatorii armonice. tabel, calculează;
oscilației. -Problematizare;
-Formularea
concluziilor, deducerea
relațiilor. -Observarea
(15 min) sistematică
Rezolvarea problemelor: -Rezolvarea a comporta
Elevii rezolvă în grup problemelor (culegere mentului
probleme (diferențiat), un elev de probleme [2, p. 66- elevilor.
din grup prezintă soluția la 67]);
Oferire de
tablă. -Activitate în grup.
feed-back.
(15 min)
Bibliografie:
1. Marinciuc, M., Rusu, S. Fizică. Manual pentru clasa a X-a. -Ch. :Știința, 2012.
2. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele 10-12. -Ch. :Lyceum, 2012.

24
 Anexa 1
Fișa de lucru a elevului pentru lucrarea de laborator
Tema: Studiul pendulului gravitațional şi determinarea valorii accelerației căderii libere
Materiale necesare
 stativ cu clește
 pendul gravitațional (cu lungime de 80 - 120 cm)
 cronometru
 riglă gradată (ruletă de măsurat)

Repere teoretice
l t 4 2 N 2 l
Pentru  < 100 : T  2  g
g N t 2

Mod de lucru
 măsurați lungimea pendulului;
 prin scoaterea pendulului din poziţia de echilibru (un unghi foarte mic,  < 100) puneți
pendulul în mișcare oscilatorie;
 măsurați timpul în care sistemul efectuează N oscilaţii (minim 20);
 calculați perioada acestor oscilaţii (T = t/N );
 repetați experimentul pentru lungimi diferite ale firului, înregistrând datele
experimentale;
 calculaţi valoarea acceleraţiei căderii libere cu ajutorul datelor experimentale;
 *reprezentaţi grafic T2 = f (l), determinând şi prin metodă grafică valoarea acceleraţiei
gravitaţionale (tg = panta dreptei, g = 42/tg);
 *comparaţi rezultatul obţinut prin cele două metode de prelucrare a datelor;
 indicați sursele de erori;
 calculați eroarea absolută și cea relativă;
 prezentați rezultatul final;
 formulați concluzia.
Prezentarea datelor experimentale
Măsurări Rezultate obținute
l (m)
t
T(s)
g gmed g gmed g Rezultat final
(s) N (m/s2) (m/s2) (m/s2) (m/s2) (%) g* (m/s2)
1,2 20
1,0 20
0,8 20
Exemplu de calcul :
Concluzie :
*Extindere :
*Concluzie :

25
 Model de proiect al lecției
Data:____________
Clasa: a X-a
Disciplina: Fizică. Astronomie
Subiectul lecției: Lucrul mecanic. Puterea mecanică.
Tipul lecției : de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelor
Durata lecţiei: 45 minute

Unități de competenţe curriculare:

 Descrierea calitativă şi cantitativă a conceptelor: lucru mecanic, putere mecanică.
 Utilizarea mărimilor fizice lucru mecanic, putere mecanică la rezolvarea
problemelor/situațiilor-problemă.

Obiective operaționale: la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:

O1 – să definească mărimile fizice lucrul mecanic și puterea mecanică precizând unităţile de
măsură;
O2 – să determine lucrul mecanic prin metoda grafică;
O3 – să aplice relaţiile lucrului mecanic și a puterii mecanice la rezolvarea problemelor;
O4 – să comunice verbal şi în scris rezultatele observaţiilor proprii, argumentându-le.

Metode de învăţământ: conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, problematizarea,

descoperirea dirijată şi independentă, învăţarea prin descoperire, observaţia, SINELG.

Forme de activitate cu elevii:

 Frontal: pentru reactualizarea cunoştinţelor, discutarea rezultatelor experimentelor şi
simulărilor prezentate;
 Individual: rezolvarea problemelor;
 În grup: rezolvarea problemelor/situațiilor-problemă.

Resurse:
 Umane: Profesor, Elevi.
 Materiale (Didactice): cretă, tabla, rechizite școlare, manualul, caiet.

Strategii de evaluare:
 Evaluarea: formativă, evaluare orală şi în scris.

Bibliografie:
1. Fizică. Astronomie Curriculm disciplinar pentru clasele a X-a – a XII-a.
2. Bocancea, V., Ciuvaga, V., Rusu, T. Fizică. Astronomie. Ghid de implementare a
curriculumului.
3. Marinciuc, M., Rusu, S. Fizică. Manual pentru clasa a X-a. -Ch. :Știința, 2012.
4. Marinciuc, M. ș.a. Fizică. Culegere de probleme clasele 10-12. -Ch. :Lyceum, 2012.

26
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI
Etapele Ob Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluarea
activității . activității
didactice op. și alte
(durata) observații
Evocarea - salută clasa - salută profesorul; Oferire de
(6min) - verifică rapid starea de curăţenie a clasei, a feed-back.
Moment tablei, disciplina în clasă. - se pregătesc
organizat - înregistrează elevii absenţi. pentru lecţie.
oric
(1min)
Captarea O1 Actualizând cunoştinţele acumulate de elevi în - răspund la Oferire de
atenţiei. clasa a VII-a stabileşte: definiţia lucrului întrebări. feed-back.
mecanic și a puterii mecanice, unitatea de - formulează
(5 min) măsură a lucrului mecanic și a puterii mecanice, definiţiile
sensul fizic al unităţii de măsură al lucrului cunoscute de ei.
mecanic și al puterii mecanice.
Stabilesc unitățile
de măsură şi sensul
fizic al lor.
Realizare Formula lucrului enunţată de voi (elevi) este un
a sensului caz particular al lucrului mecanic şi anume, Oferire de
(35 min) O1 valoarea forţei aplicată corpului, pentru a-l Analizează feed-back.
O4 mişca, este constantă şi paralelă cu deplasarea desenele şi încearcă
Conţinutul punctului de aplicație al forței. Vă voi prezenta să scrie o altă
nou și alte situaţii posibile (reprezintă la tablă formulă a lucrului
(20 min) situații când forța formează unghi cu direcția
mecanic
deplasării punctului de aplicație).
Pentru cazul dat scrie la tablă următoarea
formulă.
L  F  s  cos (1) sau L  Fx  s Elevii determină
unde Fx  F cos  valorile posibile
Împarte elevii în cinci grupe, le pune câte o Observarea
pentru lucrul sistematică
anexă pe masă şi le cere la fiecare grup pentru
situaţia propusă să determine ce valori va lua mecanic a comporta
lucrul mecanic. ( Anexa: F = 50 N, s = 200 m, argumentând oral mentului
α1 = 600 , α2 = 900, α3 = 1800, α4 = 2700, α5 = concluzia efectuată. elevilor.
1200) Oferire de
feed-back.
Metode de determinare a lucrului mecanic: a)
O2 prin formulă şi b) metoda grafică. În continuare
vom studia metoda grafică de determinare a
Fiecare grup
lucrului mecanic.
primeşte câte un
grafic şi studiază

27
 Dirijează elevii să formuleze concluzii conform tema din manual ce
O4 graficelor (şi anume: lucrul mecanic al forţei corespunde graficu-
date depinde atât de poziţia iniţială cât şi de cea lui primit, apoi în
finală a corpului în mişcare; lucrul mecanic faţa colegilor îşi vor
depinde de forma drumului parcurs între aceste expune observaţiile
poziţii; lucrul mecanic depinde de valoarea și concluziile lor.
forţei şi valoarea deplasării; lucrul mecanic
poate fi determinat ca aria figurii din graficul
dependenţei Fx(s)). Defineşte noţiunea de lucru
rezistent.
Mărimile fizice care posedă asemenea
proprietate se numesc mărimi de proces. Astfel Notează concluziile
lucrul mecanic este o mărime de proces. în caiet, pun
întrebări.
Metoda SINELG: Citiţi foarte atent textul Aplică metoda
punctul b [3, p. 106]. În timpul lecturii trebuie SINELG aplicând
să marcați propozițiile sau noțiunile cu semnele
următoarele coduri: puneți semnul bifă pe convenționale,
margine, dacă ceea ce ați citit confirmă un fapt discută, pun
pe care îl știați sau credeați ca îl știți, …etc. întrebări, definesc
Definește mărimile puterea medie, puterea mărimile puterea
instantanee. medie, puterea
instantanee.
Consolida O3 Galilei afirma „A şti, înseamnă a folosi”, deci, - rezolvă Observarea
rea trecem la aplicare. problemele propuse sistematică
cunoștințe O4 și przintă soluțiile
Lista (diferențiată) de probleme propusă spre a comporta
lor obținute la tablă;
rezolvare [4, p. 50-52]: mentului
- ascultă şi eventual
(15 min) S: 4.94 pun întrebări; elevilor.
M: 4.106 - notează Oferire de
Rezolvare D: 4.111 feed-back.
rezolvările și
de
indicaţiile
probleme
profesorului în
caiete.

Reflecţia O1 Prin intermediul unui dialog stabileşte atingerea -răspund la Conversa

obiectivelor pe parcursul lecției. întrebările adresate ție
(3 min) O2 de profesor.
Realizare O4 Apreciază şi notează elevii.
-își spun părerea
a referitor la
feed-back- modalitatea de
ului desfășurare a
lecției.

28
 Tema Paragraful 4.4 [3, p. 103] - notează în caiet
pentru Probleme: 4.100, pentru doritori 4.108 [4, p. 51] tema pentru acasă
acasă. - pun întrebări
(1 min)

29