Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anexa 1
Definirea claselor de expunere a constructiilor conform EC 2
Tabel 1
Clasa de Conditii de mediu Exemple
expunere
1. Fara risc de coroziune a armaturilor sau agresivitate asupra betonului
XO - Pentru beton fara armatura sau metal
inglobat ; toate conditiile de expunere
cu exceptia acelora unde sunt posibile
fenomene de inghet-dezghet, de erodare
sau atac chimic - Beton in interiorul
- Pentru beton fara armatura sau metal constuctiilor cu umiditate a
inglobat : mediu inconjurator foarte aerului foarte redusa
uscat
2. Coroziunea cauzata de carbonatare
XC1 Umiditate redusa sau umiditate - Beton in interiorul
permanenta constuctiilor cu umiditate
redusa a aerului
- Beton aflat permanent in apa
XC2 Mediu umed, rareori uscat - Suprafete ale betonului in
contact cu apa pe durate mari
de timp
- Majoritatea fundatiilor
XC3 Umiditate moderata - Beton in interiorul
constuctiilor cu umiditate
moderata sau ridicata a aerului
- Beton exterior protejat de
ploaie
XC4 Mediu alternant umed si uscat - Suprafete ale betonului
supuse contactului cu apa,
altele decat cele din clasa de
expunere XC2
3. Coroziunea cauzata de cloruri
XD1 Umiditate moderata - Suprafete ale betonului
expuse vaporilor continand
cloruri
XD2 Mediu umed, rareori uscat - Piscine
- Elementedin beton expuse
apelor industriale continand
cloruri
XD3 Mediu alternant umed si uscat - Elemente ale podurilor
expuse vaporilor continand
cloruri
- Imbracaminti rutiere
- Placi de beton ale parcajelor
I
auto
4. Coroziunea cauzata de clorurile din apa de mare
XS1 Expunerea la vapori bogati in sare, dar - Structuri aflate in apropierea
nu in contact direct cu apa de mare sau pe zonele de coasta
XS2 Elemente scufundate permanent in apa - Parti ale structurilor marine
XS3 Zona litorala afectata de flux si reflux, - Parti ale structurilor marine
zone cu stropire cu apa de mare sau
zone de vapori cu apa de mare
5. Fenomene de inghet-dezghet
XF1 Saturatie moderata cu apa, fara agenti - Suprafete verticale de beton
de dezghetare expuse ploii si inghetului
XF2 Saturatie moderata cu apa, cu agenti de - Suprafete verticale de beton
dezghetare ale structurii drumurilor expuse
inghetului si agentilor de
dezghetare sub forma de vapori
XF3 Saturatie ridicata cu apa, fara agenti de - Suprafete orizontale de beton
dezghetare expuse ploii si inghetului
XF4 Saturatie ridicata cu apa, cu agenti de - Tablierele podurilor expuse
dezghetare sau apa de mare agentilor de dezghetare
- Suprafete de beton expuse
pulverizarii directe cu agenti de
dezghetare si inghetului
- Structuri marine aflate in
zone expuse valurilor si la
inghet
6. Atacul chimic
XA1 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
redusa subterane
XA2 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
moderata subterane
XA3 Mediu ambiant chimic, cu agresivitate - Pamanturi naturale si ape
ridicata subterane
II
Anexa 2
Caracteristicile mecanice ale plaselor sudate conform SR 438-3 [2]
Smax este aria sectiunii nominale cu diametrul cel mai mare, in mm2
III
Anexa 3
Caracteristicile mecanice ale sarmelor utilizate la fabricarea plaselor
sudate ( firma Ductil Steel Buzau ) [10]
IV
Anexa 4
Factorul de forma (fR) conform standardului ENV 10080 [1] si SR
438-4 [6]
unde :
φ - diametrul barei
βs – unghiul dintre directia nervurii si axul barei – fig. 1
cs – pasul, distanta dintre nervuri in lungul barei
hl – inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
j – lungimea pasului nervurii longitudinale la o bara rasucita
k – numarul de nervuri masurate pe un perimetru al sectiunii transversale
m – numarul de nervuri transversale asezate pe un singur sir pe distanta
considerata
i – numarul de nervuri longitudinale
p – numarul de segmente considerat pe nervura transversala
V
FR – aria sectiunii nervurii in planul axului ei definit conform fig. 1
p
FR = ∑ ( hsn Δl )
n =1
unde: hs – inaltimea nervurii masurata la mijlocul segmentului Δl,
pe directie perpendiculara suprafetei barei
Δl – valoarea incrementala pentru determinarea lui hs masurata in
lungul axei nervurii
In forma mai simpla factorul fR poate fi calculat mai simplu
fR = γ hs / cs (2)
unde:
γ - constanta dependenta de geometria barei care este furnizata de
producator ( in cazuri uzuale γ≅0.5 )
hs – inaltimea maxima a nervurii masurata pe directia normalei la
suprafata barei
cs – distanta dintre nervuri in lungul barei
Standardul romanesc SR 438-4 [6] precizeaza pentru aria specifica
a proiectiilor nervurii ( fR ) aceleasi valori minime in functie de diametrul
nominal al barei, ca si standardul european ENV 10080 [1].
Expresia (3) pentru calculul factorului fR este recomandata in SR
438-4 [6] in situatia in care nu sunt respectate valorile date pentru
inaltimea nervurii ( h1/2 ; h1/4 si h3/4 ). Valorile calculate astfel pentru fR
trebuie sa fie mai mari decat cele prevazute in [6].
fR =
(πd − ∑ f )[h + 2(h
s i 1/ 4 + h3 / 4 )]
(3)
6πd s c
unde :
ds – diametrul nominal al sarmei cu profil periodic
c – pasul nervurii ( distanta dintre doua nervuri in lungul barei ).
VI
ANEXA 5
Verificarea la starea limita de fisurare si de deformatie in
conformitate cu STAS 10107/0-90 [3]
VII
d
λ f = 2(c+0.1s)+A [mm] (4)
pt
in care:
d - diametrul armaturilor, in milimetri
c - grosimea stratului de beton de acoperire a armaturii, in milimetrii
s - distanta intre axele barelor de armatura, in milimetrii, dar cel mult 15 d
A - coeficient cu valorile din tabelul 1
Aa
pt = 100(% )
Abt
Abt - aria de inglobare, definita de fig. 1 si care in cazul elementelor
solicitate la incovoiere nu trebuie sa fie mai mare de 1/2 din aria sectiunii
de beton
Aa - aria armaturilor longitudinale intinse.
Tabel 1
Tipul de otel Elemente solicitate la :
Incovoiere, compresiune Intindere centrica sau
excentrica sau intindere excentrica cu excentricitate
excentrica cu excentricitate mica
mare
Coeficientul A
OB 37 10.0 20.0
PC 52, PC 6.5 10.0
60
c d
≤ 7,5 d
≤ 7,5 d ≤ 15 d ≤ 7,5 d
s s
VIII
In relatia (4), in cazul cand barele de armatura sunt de diametre
diferite, se inlocuieste :
d Abt
= (5)
pt 25∑ πd
In cazul placilor armate cu plase sudate din STNB, distanta intre
fisuri se ia egala cu un numar intreg nt de distante intre barele de armatura
transversale, care se calculeaza cu relatiile :
hp
nt ≥ pentru ll ≤ 30dt (6)
30d t
h p lt
nt ≥ pentru ll ≥ 30dt
900d t2
in care :
hp - grosimea placii
lt - distanta dintre axele armaturilor longitudinale
dt - diametrul armaturilor transversale.
Pentru coeficientul ψ din relatia (1) pot fi luate valorile
aproximative din tabelul 2, care sunt calculate cu relatia (7):
Abt Rtk
ψ = 1 − β (1 − 0.5v ) ≤ 1 − β (1 − 0.5v ) (7)
Aaσ a
in care:
β=0.3 pentru armaturi din OB 37 si 0.5 pentru armaturi din PC 52 sau PC
60
v - raportul intre efortul sectional ( N, M ) de exploatare de lunga durata
si cel total.
Tabel 2
Tipul de v Aa
pt = 100(% )
otel Abt
IX
Valorile raportului pt/d ( d in milimetri ), de la care nu este
necesara verificarea prin calcul a deschiderii fisurilor normale, sunt date
in tabelul 3.
Tabel 3
Tipul de Incovoiere, compresiune Intindere centrica sau
otel excentrica sau intindere excentrica cu excentricitate
excentrica cu excentricitate mica
mare
αf adm=0.2mm αf adm=0.3mm αf adm=0.2mm αf adm=0.3mm
pt/d
OB 37 0.071 0.039 0.142 0.078
PC 52 0.092 0.043 0.142 0.066
PC 60 0.135 0.056 0.208 0.086
Tabel 4
hp ll dt lt dt
mm mm mm mm mm
≤ 100 ≤ 100 ≤ 7.1 ≤ 200 ≥ 3.55
≤ 120 ≤ 120 ≤ 7.1 ≤ 200 ≥4
≤ 150 ≤ 150 ≤ 7.1 ≤ 200 ≥5
≤ 140 ≤ 200 > 7.1 ≤ 150 ≥4
≤ 180 ≤ 150 > 7.1 ≤ 150 ≥4
≤ 120 ≤ 150 > 7.1 ≤ 120 ≥3
in care :
hp - grosimea placii
dl, ll - diametrul barelor de armatura longitudinale si distanta intre axele
lor
dt, lt - diametrul barelor de armatura transversale si distanta intre axele
lor.
Tabel 5
Tipul de Partea din Relatia de Caracteristici Sageata ( fadm
element sageata care se ia verificare de utilizare a sau diferenta
in considerare la elementului de sageata
verificare structural Δfadm )
Elemente Sageata de lunga fld(qE)- fsd(q1E)≤ Plansee care L
Δfadm =
componente durata fld din Δfadm sustin sau sunt 400
ale incarcarea totala atasate unor
planseelor de exploatare elemente
(qE), minus nestructurale
sageata de scurta care pot fi
durata fsd din deteriorate de
incarcarea de deformatiile
exploatare care mari ale
actioneaza planseelor
inainte de Plansee care nu L
executarea Δfadm =
sustin sau nu 250
elementelor sunt atasate
nestructurale unor elemente
(q1E) nestructurale
care pot fi
deteriorate de
deformatiile
mari ale
planseelor
XI
Sageata de fsd(qE)- fsd(q1E)≤ Planseele L
Δfadm =
scurta durata fsd Δfadm salilor de 350
din incarcarea spectacole,
utila produsa de inclusiv cele
aglomeratie de ale balcoanelor
oameni acestora.
Gradenele
tribunelor
Grinzi de Sageata totala f(qo)≤ Δfadm Poduri rulante L
Δfadm =
rulare din incarcarile manuale 500
considerate in Poduri rulante L
calculul la Δfadm =
electrice 700
oboseala (qo)
Observatie : Incarcarile notate cu indicele E reprezinta valorile de
exploatare ale incarcarilor ( pentru incarcarile permanente se iau valorile
normate, iar pentru incarcarile variabile se iau valorile normate afectate
cu coeficienti subunitari nd din STAS 10101/0A-77 ).
ME M E xEb'
EI = = (12)
Φ σ b max
in care :
Φ - curbura fibrei medii deformate ( rotirea specifica )
ME – momentul incovoietor dat de incarcarile de exploatare
x – pozitia axei neutre in stadiul II de lucru al betonului
σb max – efort unitar maxim in beton in stadiul II de lucru care se
calculeaza cu relatia (13) :
ME
σb max = x (13)
I bi
Pentru grinzile si placile simplu rezemate si in mod general pentru
portiunile de element cu moment incovoietor de acelasi semn, EI se poate
considera constant. La elementele continue, la care valorile EI calculate
pentru zonele cu moment pozitiv si negativ nu difera intre ele cu mai mult
decat 50%, se admite sa se ia in calcul pentru EI o valoare unica egala cu
semisuma valorilor respective.
XII
In calculul deformatiilor axiale ale elementelor din beton armat se
utilizeaza urmatoarele valori pentru modulul de deformatie axiala EA:
- pentru elemente solicitate preponderent la compresiune :
EA = Eb’Ab + EaAa (14)
- pentru elemente solicitate preponderent la intindere :
E a Aa
EA = (15)
ψ
XIII
ANEXA 6
XIV
α3 = 1,0 atat pentru ancorare in zone intinse cat si in zone
comprimate
α5 – coeficient care tine seama de efectul presiunii perpendiculare pe
planul de fisurare pe lungimea de ancorare de calcul
0,7 ≤ α5 = 1- 0,04 p ≤ 1,0 pentru ancorare in zone intinse
unde p este presiunea transversala ( in MPa ) la starea limita ultima
pe lungimea de ancorare lbd
α6 – coeficient care tine seama de raportul procentual dintre aria
armaturilor innadite prin suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din
centrul lungimii de suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor
din sectiunea respectiva – tabel 1
α6 = ( ρ1 / 25 )0.5 ≤ 1,5
unde ρ1 este raportul procentual dintre aria armaturilor innadite prin
suprapunere pe distanta 0,65 l0 ( masurata din centrul lungimii de
suprapunere considerate ) si aria totala a armaturilor din sectiunea
respectiva - fig. 2
A – sectiunea considerata
XV
Tabel 1
Raportul procentual al armaturilor < 25 % 33 % 50 % >50 %
innadite si aria totala a armaturilor
din sectiune
α6 1 1,15 1,4 1,5
Nota: Pentru valori intermediare se interpoleaza.
XVI
ANEXA 7
1. INTRODUCERE
1.1. Definitii. Domeniu de utilizare
Plasele sudate sunt armaturi formate din bare / sarme din otel dispuse pe
doua directii perpendiculare si sudate in punctele de intersectie ale acestora.
Sudarea se realizeaza prin procedeul electromecanic prin puncte.
Barele / sarmele sunt presate intre electrozii de contact prin care trece
curentul pentru sudare, fara a mai fi necesar material suplimentar ca in cazul
procedeului de sudura cu arc electric.
Datorita incalzirii, produse de trecerea curentului electric de inalta tensiune
prin bare, se produce o topire superficiala a otelului in zona de contact,
rezultand o intrepatrundere a materialului celor doua bare ce formeaza o sudura
omogena si rezistenta - fig. 1.1.
__________________________________________________________________________
1-3
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
ENV 10080. Trebuie observat ca nu numai valoarea Ceq este limitata, dar
si continutul de carbon (C), sulf (S), fosfor (P) si nichel (Ni) ; continutul
mai mare de nichel (Ni) este permis daca exista o cantitate suficienta de
azot care sa poata lega celelalte elemente.
Tabel 2.1
Tipul Carbon Carbon C Sulf S Fosfor P Nichel Ni
analizei echivalent (%) (%) (%) (%)
Ceq ( % )
Analiza 0.50 0.22 0.050 0.050 0.012
sarjei
Analiza 0.52 0.24 0.055 0.055 0.013
produs finit
_____________________________________________________________________
2-2
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2-3
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
β=40°÷60°
_____________________________________________________________________
2-4
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
2-6
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
P1
L = distanta dintre
barele extreme
B transversale
_____________________________________________________________________
2-9
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
rupere.
b) datorita aderentei scazute la sarma fara profiluri sau amprente,
ancorarea si aderenta sunt asigurate preponderent prin nodurile de
imbinare cu sarmele transversale. Aceasta ancorare punctuala determina o
distanta intre fisuri multiplu a distantei dintre barele transversale cu
influenta asupra calculului practic al deschiderii fisurilor si al sagetilor.
Fata de situatia folosirii armaturilor obisnuite, verificarea prin calcul a
deschiderii fisurilor si al sagetilor este aproape totdeauna necesar datorita
eforturilor unitare mari din otel, conditionate de rezistenta mai mare a
otelului dar si datorita aderentei mai reduse.
Calculul elementelor de beton armat cu plase sudate se face prin
metoda starilor limita in conformitate cu prevederile STAS 10107/0-90
_____________________________________________________________________
3-1
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
2‰ 3,5‰
A – deformatia specifica ultima a otelului intins
B – deformatia specifica ultima a betonului comprimat
C – deformatia specifica ultima a betonului comprimat centric
_____________________________________________________________________
3-2
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3-3
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3-6
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
tabelul 3.2; efortul unitar din armatura este egal cu valoarea obtinuta
imediat dupa fisurare ( de exemplu : σs din relatia 3.1 )
- pentru fisuri produse in principal de incarcari vor fi respectate fie
prevederile din tabelul 3.2 fie cele din tabelul 3.3 privind distantele
maxime dintre bare; efortul unitar din armatura va fi calculat ca pentru o
sectiune fisurata in combinatia determinanta de incarcari.
Tabelul 3.2
Efortul unitar din armatura in Diametrele maxime ale barelor [ mm ]
combinatia determinanta de wk=0.4 mm wk=0.3 mm wk=0.2 mm
incarcari [ MPa ]
160 40 32 25
200 32 25 16
240 20 16 12
280 16 12 8
320 12 10 6
360 10 8 5
400 8 6 4
450 6 5 -
Tabelul 3.3
Efortul unitar din armatura in Distante maxime intre bare [ mm ]
combinatia determinanta de wk=0.4 mm wk=0.3 mm wk=0.2 mm
incarcari [ MPa ]
160 300 300 200
200 300 250 150
240 250 200 100
280 200 150 50
320 150 100 -
360 100 50 -
_____________________________________________________________________
3-8
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
σ s − kt
f ct ,eff
(1 − α ρ p ,eff )
ρ p ,eff σs
e
ε sm − ε cm = ≥ 0.6 (3.3)
Es Es
unde:
σ s - efortul unitar din armatura intinsa presupunand o sectiune
fisurata
α e - raportul Es / Ecm ( factorul de echivalenta )
As
ρ p ,eff =
Ac ,eff
unde:
φ - diametrul barei. In situatiile cand se folosesc mai multe
diametre de bare intr-o sectiune va fi folosit un diametru echivalent
φeq. Pentru o sectiune cu un numar n1 de bare cu diametrul φ1 si n2
bare cu diametrul φ2 va fi folosita relatia:
n1φ12 + n2φ 22
φeq =
n1φ1 + n2φ 2
_____________________________________________________________________
3-9
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
a) Grinda
b) Placa
c) Element intins
k2 = ( ε1+ε2)/2ε1
unde ε1 si ε2 este cea mai mare si respectiv cea mai mica
deformatie specifica de intindere la marginile sectiunii
considerate, presupunand sectiunea fisurata.
A – axa neutra
B – marginea inferioara intinsa a sectiunii
C – distanta dintre fisuri (data de relatia 3.5)
D – distanta dintre fisuri (data de relatia 3.4)
_____________________________________________________________________
3-11
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
1
sr,max = (3.6)
cos θ sin θ
+
s r ,max, y s r ,max, z
unde:
θ - unghiul dintre armatura dispusa pe directia y si directia efortului
unitar principal
sr,max,y si sr,max,z distantele dintre fisuri calculate dupa directiile y si
respectiv z conform relatiei (3.4).
In STAS 10107/0-90 pentru elementele armate cu plase sudate calculul se
face ca pentru armaturi individuale calculand distanta medie dintre fisuri
ca un numar intreg al dimensiunii ochiului de plasa – Anexa 5.
_____________________________________________________________________
3-12
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
3-13
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
l ⎡ ρ0 ⎛ ρ0 ⎞ ⎤
3/ 2
l ⎡ ρ0 1 ρ' ⎤
= K ⎢11 + 1.5 f ck + f ck ⎥ daca ρ>ρ0 (3.7 b)
d ⎢⎣ ρ − ρ 12
'
ρ0 ⎥⎦
unde :
l/d - raportul limita deschidere/inaltime
K – factor care tine seama de conditiile de rezemare, dat in tabelul
3.4
ρ0 – coeficientul de armare de referinta = f ck 10 −3
mijlocul deschiderii unei grinzi sau a unei placi sau pentru o sectiune de
reazem la o consola este de 310 MPa ( corespunzator unei valori
aproximative fyk = 500 MPa ).
Pentru alte valori ale eforturilor unitare, rezultatele obtinute
folosind relatiile (3.7) vor fi multiplicate cu 310/ σ s . Se accepta ca:
310/ σ s = 500 / ( fyk As,req / As,prov ) (3.8)
unde :
σ s - efortul unitar de intindere din armatura la mijlocul deschiderii
_____________________________________________________________________
3-16
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
Tabelul 3.4
Sistem structural K Beton Beton
ρ=1.5% ρ=0.5%
Grinzi simplu rezemate, placi 1.0 14 20
simplu rezemate armate pe una
sau doua directii
Deschiderile marginale ale 1.3 18 26
grinzii continue sau placi
continue armate pe o directie sau
pe doua directii pentru latura
lunga
Deschiderea interioara a grinzii 1.5 20 30
sau placii armate pe una sau pe
doua directii
Placi rezemate pe stalpi fara 1.2 17 24
grinzi ( placi dala ) ( pentru
latura lunga )
Console 0.4 6 8
Nota 1 : Valorile indicate sunt acoperitoare si calculele pot arata in mod
frecvent ca pot fi utilizate pentru numeroase elemente mai subtiri.
Nota 2 : Pentru placile armate pe doua directii, verificarea se poate face
pe deschiderea scurta. Pentru placile dala se va considera deschiderea
lunga.
_____________________________________________________________________
3-17
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
sectiune fisurata
σ sr - efortul unitar de intindere din armatura calculat pentru o
unde :
_____________________________________________________________________
3-19
Indrumator pentru proictarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
unde :
1/rcs – curbura din contractie
εcs – deformatia specifica din contractia libera
S – momentul static al ariei de armatura in raport cu centrul
sectiunii
I – momentul de inertie al sectiunii
αe – raportul modulelor efective de elasticitate (αe = Es / Ec,eff ).
S si I vor fi calculate in ipoteza sectiunii nefisurate si a celei
complet fisurate, curbura totala fiind determinata folosind relatia (3.9).
Metoda cea mai riguroasa pentru aprecierea deformatiilor folosind
relatia (3.9) de mai sus este stabilirea curburilor in sectiunile
caracteristice in lungul elementului si apoi calculul deformatiei prin
integrare numerica.
In cele mai multe cazuri se admite calculul deformatie considerand
ambele comportari ale elememtului, in stare nefisurata si complet fisurata
si apoi interpoland folosind relatia (3.9).
_____________________________________________________________________
3-20
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
d1
directii este ≤ 1.25 , innadirea pe directia barelor de rezistenta cu
d2
_____________________________________________________________________
4-1
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
innadirile plaselor sudate din zonele intinse ale elementelor se vor face cu
respectarea urmatoarelor conditii :
ls ≥ 40d1
ls ≥ 25 cm (4.2)
le ≥ 2 ochiuri + 5 cm
unde lungimile ls si le au semnificatiile din fig 4.1.
_____________________________________________________________________
4-3
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4-4
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4-6
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
ls = la
_____________________________________________________________________
4-7
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4-8
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
A – directia de betonare
a) si b) conditii bune de aderenta pentru toate barele
b) si d) zonele nehasurate – conditii bune de aderenta
zonele hasurate – conditii slabe de aderenta
_____________________________________________________________________
4 - 10
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
4 - 13
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
e.
_____________________________________________________________________
4 - 14
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
a)
b)
c)
_____________________________________________________________________
4 - 16
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
_____________________________________________________________________
a)
b)
_____________________________________________________________________
4 - 17
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5-1
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
__________________________________________________________________________
ls = la
__________________________________________________________________________
5-4
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5-5
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5-6
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
5-7
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
6. EXEMPLE DE CALCUL
________________________________________________________________________
6-1
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
P5 P5
P1 P2 P2 P2 P4 P4 P3
P4 P4
4.500
A A
Sectiune A - A
P4 Rand 1
Rand 2
80
15
P2 Rand 2
P2
Rand 1
Fig.1 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe o directie – armare cu plase sudate
________________________________________________________________________
6-2
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
Tabel 2
M h0 m ξ Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei
________________________________________________________________________
6-3
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
Tabel 3
M h0 m ξ Aa,nec Aa,real Tipul p%
Sectiune (daNm) (mm) (mmp) (mmp) plasei
Camp1-x 631 85 0,070 0,073 185 196 5x100/4x100 0,23
Camp1-y 375 80 0,047 0,048 114 126 5x100/4x100 0,16
Reazem B -1270 85 0,141 0,153 387 396 7,1x100/4,5x100 0,47
Camp 2-x 515 85 0,057 0,058 147 196 5x100/4x100 0,23
Camp 2-y 295 80 0,037 0,038 90 126 5x100/4x100 0,16
________________________________________________________________________
6-4
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
P3
P1
P3
P1
l 2 = 4,8 m
A A P2
P1
P1 P3
P2
250
Sectiune A - A Rand 1
P2 Rand 2
100
Rand 2
P1 P1
Rand 1
Fig.2 Exemplu de planseu monolit cu placi armate pe doua directii – armare cu plase sudate
________________________________________________________________________
6-5
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
6-6
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
9.500 m
200 4.250 200 4.250 200 4.250 200 4.250 200
18.000 m
________________________________________________________________________
6-7
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
Cantitatea de otel aleasa este egala cu 523 mm/m > 124 mmp/m – conditie
indeplinita.
wk = sr,max(εsm-εcm)
unde: sr,max = 1,3(h-x) = 1,3(150 - 42) = 140 mm distanta maxima dintre fisuri
pentru armaturi asezate la distante mai mari de 5(c+φ/2)=5(10+10/2)=75 mm, iar
h = inaltimea sectiunii
x = dimensiunea zonei comprimate a sectiunii fisurate
εsm-εcm = diferenta intre deformatia specifica medie a otelului si a
betonului care se calculeaza cu relatia
σ s − kt
f ct ,eff
(1 + α ρ p ,eff )
ρ p ,eff e
σs
εsm-εcm = ≥ 0,6
Es Es
unde: σs = 320 N/mmp
αe = Es/Ecm = 200000/29000 = 6,897 raportul dintre
modulul de elasticitate al otelului si al betonului
ρp,eff = As/Ac,eff = 523/45000 = 11,62x10-3
kt = 0,4 pentru incarcari de lunga durata
320 − 0 ,4
2 ,2
−3
(1 + 6 ,897 x11,62 x10 − 3 )
= 1,19 x10 − 3 > 0 ,96 x10 − 3
11,62 x10
Rezulta εsm-εcm =
200000
0,6σs/Es = 0,6x320/200000 = 0,96x10-3
Ea = 210000 N/mmp
________________________________________________________________________
6-9
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
In plus, utilizarea plaselor din sarma trasa profilata este mai avantajoasa
fata de cazul plaselor din sarma trasa neteda, conducand la deschideri mai mici
ale fisurilor normale.
ly = 6.300 mm
a. 6x100 / 6x100
lx= 5.700 mm
150
b. 25
1000 mm
α=ξαII+(1-ξ)αI
________________________________________________________________________
6 - 11
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
(
f = K0 1− μ 2
) ql x
3
= 0,0302 (1 − 0,2 )
2 ql x b
3
12 =
1 ql x b
413,90 K
Eh p Eb h p 12
unde K este modulul de rigiditate al sectiunii care va trebui calculat pentru
stadiul nefisurat (stadiul I) si stadiul fisurat (stadiul II).
Pentru stadiul nefisurat valoarea K este egala cu:
KI = EbIb= 27000x 1000x1503/12= 7,59x1012 Nmmp
iar deformatia rezulta:
4
1 6,2 ⋅ 5700 4 ⋅ 1000
E
1 qld l x b
fI = = = 2,08 mm
413,90 K I 413,90 1000 ⋅ 7,59 ⋅ 1012
Pentru stadiul fisurat valoarea K este egala cu:
0,8 12
KII = Eb I bi =0,7725 x 10 Nmmp (calculul detaliat este dat la
1 + 0,5vϕ
punctul c.1 din acest exemplu) iar deformatia rezulta:
4
6,2 ⋅ 5700 4 ⋅ 1000
E
1 qld l x b 1
f II = = = 20,47 mm
413,90 K II 413,90 1000 ⋅ 0,7725 ⋅ 1012
________________________________________________________________________
6 - 12
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
Valoarea calculata este mai mica decat valoarea maxima, deci conditia
este indeplinita:
(
f = K0 1 − μ 2 ) ql x
3
Eh p
Valoarea lui K0 (pentru λ = ly/lx = 6,30/5,70 = 1,10) este egala cu 0,0302.
Considerand μ = 0,2 rezulta:
4 4
(
f = 0,0302 1 − 0,2 2
) ql x b
3
=
1 ql x b
Ebh p 12 413,90 K II
12
in care KII = rigiditatea placii pentru stadiul II de lucru
c.1 Calculul lui fqld - deformatia produsa de incarcarea totala de exploatare
de lunga durata
________________________________________________________________________
6 - 13
Indrumator pentru proiectarea elementelor din beton armate cu plase sudate
________________________________________________________________________
283 q E ld 6,2
Aa (10φ6/m) = 283 mmp/m ; p% = = 0,226 % ; v = E = = 0,775
1000 x125 q 8
ϕ (conf. Anexa STAS 10107/0-90) = 3,00
Abt = (25+7,5 x 6)(15 x 6) x 10 = 63000 mmp ;
Aa 283
pt = 100 = 100 = 0,449 %
Abt 63000
ψ (din tabel STAS 101070-90) = 0,76
' 0,8 E
Eb = Eb ≅ 9988 N / mmp ; ne = a' = 27,66 ; pne = 6,25
1 + 0,5vϕ ψE b
k (din tabel [9]) = 0,0396 ; I bi = kbh0 3 = 0,0396 x1000x1253 = 0,7734 x108 mm 4
KII = Eb’Ibi = 9988 x 0,7734 x 108 = 0,7725 x 1012 Nmm2
1 q E l 4b 1 8 ⋅ 5,7 4 ⋅ 1012 ⋅ 10 3
= = = 26,41 mm
ld
fq
413,9 K II 413,9 10 3 ⋅ 0,7725 ⋅ 1012
lx 5700
fqld – fgsd = 26,41 – 14,90 = 11,51 mm < Δfadm = = = 22,8 mm
250 250
________________________________________________________________________
6 - 14