Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
si
Dezlegările prealabile
2017
CUPRINS
Dreptul muncii și al asigurărilor sociale 5
Recursuri în interesul legii 5
Dezlegarea unor chestiuni de drept 6
1. Decizia ÎCCJ nr. 10/2017 - privind locurile de munca, categoriile de personal, mărimea
concretă a sporurilor şi condiţiilor de acordare a acestora 6
2. Decizia nr. 37/2017 - privind personalul care, deşi nesalarizat, a primit drepturi de
natură salarială necuvenită 6
3. Decizia nr. 40/2017 - privind sumele încasate în baza unor hotărâri judecătoreşti
desfiinţate în căile de atac 6
4. Decizia nr. 53/2017 - privind indemnizaţia de şomaj 7
5. Decizia nr. 65/2017 - privind actualizarea pensiei de urmaş 7
6. Decizia nr. 70/2017 - privind majorarea pensiei de serviciu a magistraţilor 7
7. Decizia nr. 71/2017 - privind indicele de corecţie al pensiilor publice 7
8. Decizia nr. 74/2017 - privind perioada în care asiguraţii au fost elevi ai Şcolii Militare
de Muzică, perioadă ce NU se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii
8
5. Decizia nr. 65/2017 - privind actualizarea pensiei de urmaş
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind
statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
actualizarea pensiei de urmaș în temeiul art. 84 alin. (3) din același act normativ se
realizează prin raportare exclusiv la indemnizația de încadrare brută lunară a unui
judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței,
indiferent de modalitatea de stabilire a cuantumului acesteia.
7. Decizia nr. 71/2017 - privind indicele de corecţie al pensiilor publice
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, indicele de corecţie se
aplică persoanelor al căror drept iniţial la pensie s-a născut ulterior intrării în
vigoare a legii.
8. Decizia nr. 74/2017 - privind perioada în care asiguraţii au fost elevi
ai Şcolii Militare de Muzică, perioadă ce NU se asimilează stagiului de
cotizare în sistemul public de pensii
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 49 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010 privind
sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare și a prevederilor art.
3 lit. e) pct. 3 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și
completările ulterioare, perioada în care asiguratul a fost elev al unui ciclu profesional
absolvit după gimnaziu, în cadrul Școlii Militare de Muzică, astfel cum era
reglementată prin Decretul nr. 198/1953 privind reorganizarea Şcolii Militare de
Muzică, nu se asimilează stagiului de cotizare în sistemul public de pensii,
respectiv nu constituie vechime în serviciu pentru o persoană din sistemul de
apărare națională.
Drept administrativ și fiscal
Dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (4) şi art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul
aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că în
situaţia pierderii de către consilierul local sau judeţean a calităţii de membru al
partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a
fost ales, prefectului îi este recunoscută competenţa exclusivă de a constata, prin
ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a
acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizaţiei cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.
Drept civil și Drept procesual civil
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 54 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei
publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004
privind Statutul aleşilor locali şi art. 59 alin. (7) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea
Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa materială
procesuală de soluţionare a contestaţiilor împotriva deciziilor birourilor
electorale de circumscripţie de admitere sau respingere a candidaturilor revine
instanţelor civile.
● Drept civil
1. Decizia nr. 42/2017 în dosarul nr. 173/1/2017 privind constatarea
valabilității și executarea unei promisiuni bilaterale de schimb
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 159 alin. (5) din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, în cazul unei acţiuni prin care se solicita
constatarea valabilităţii unei promisiuni bilaterale de schimb care vizează bunuri
supuse impozitării şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic,
este obligatoriu ca proprietarii bunurilor să prezinte certificat de atestare fiscală şi
să aibă achitate toate obligaţiile de plată datorate bugetului local al unităţii
administrativ teritoriale în a cărei rază se află înregistrat bunul ce se înstrăinează,
indiferent dacă bunurile au valoare egală sau valori diferite.
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 159 alin. (7) din Legea nr. 207/2015
privind Codul de procedură fiscală, executarea unei promisiuni bilaterale de schimb,
prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de
înstrăinare apt pentru intabularea în cartea funciară, nu reprezintă o procedură
de executare silită.
În interpretarea dispoziţiilor art. 126 alin. (1) lit. a) şi art. 129 din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, art. 98 alin. (1) lit. g indice 1 şi art. 106
indice 5 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare, colectarea de către organismul de gestiune colectivă a
remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi pentru radiodifuzarea
sau comunicarea publică a înregistrărilor sonore conţinând fixarea prestaţiilor
artistice ale acestora nu reprezintă o operaţiune impozabilă din punctul de vedere
al taxei pe valoarea adăugată.
În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 58 alin. (2) din Norma Autorităţii de
Supraveghere Financiară nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru
prejudicii produse prin accidente de vehicule, cu modificările şi completările ulterioare,
asigurătorul subrogat în drepturile persoanei păgubite este îndreptăţit să obţină
penalizările prevăzute de dispoziţiile art. 38 din acelaşi act normativ dacă
asigurătorul RCA nu îşi îndeplineşte obligaţiile la scadenţă sau şi le îndeplineşte
necorespunzător.
5. Decizia nr. 81/2017 în dosarul nr. 1914/1/2017 - privind dreptul
chiriașilor de a cumpăra imobilele cu destinație de locuințe trecute în
proprietatea statului
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 42 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul
juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe lângă dreptul de preempţiune,
chiriaşii au şi dreptul de a opta pentru cumpărarea imobilelor cu destinaţia de
locuinţe, drept prevăzut de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 112/1995 pentru
reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în
proprietatea statului, cu modificările ulterioare.
În interpretarea dispoziţiilor art. 2431 din Codul civil raportat la art. 632 din Codul de procedură
civilă, este posibilă executarea silită a unei creanţe garantate printr-un contract de
ipotecă valabil încheiat, ce constituie titlu executoriu, chiar dacă dreptul de
creanţă însuşi nu este constatat printr-un înscris care să constituie, potrivit
dispoziţiilor legale, titlu executoriu.
4. Decizia nr. 66/2017 în dosarul nr. 1055/1/2017 - referitoare la
persoanele abilitate să efectueze executarea silită a titlurilor
executorii reprezentate de hotărâri judecătorești privind creanțe
bugetare
În interpretarea dispoziţiilor art. 623 din Codul de procedură civilă raportat la art. 220 alin. (3)
şi (5) şi art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu
modificările şi completările ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele
publice locale, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 pct. 18 din Legea
responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată stabileşte că: Executarea silită a
titlurilor executorii - hotărâri judecătoreşti privind creanţe bugetare, datorate în
temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat
al statului, se realizează prin executori fiscali, ca organe de executare silită ale
statului.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 906 alin. (1) şi (2) Cod de procedură civilă,
încheierea de soluţionare a cererii de obligare la plata de penalităţi pe zi de
întârziere a debitorului unei obligaţii de a face sau a nu face, evaluabile în bani,
care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, este definitivă, indiferent de soluţia
adoptată de instanţa de executare, respectiv de admitere sau de respingere a
cererii creditorului.
În interpretarea şi aplicarea în timp a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, forma anterioară modificării prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru
modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte
normative conexe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2017, efectele
Deciziei Curţii Constituţionale nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, se produc şi
asupra încheierilor de încuviinţare a executării silite date de executorul
judecătoresc anterior publicării acestei decizii, dacă motivul de nulitate decurgând
din necompetenţa executorului judecătoresc a fost invocat în cadrul contestaţiei la
executare formulate în termen, după publicarea deciziei instanţei constituţionale
în Monitorul Oficial al României.
Drept penal și procesual penal
5. Decizia nr.20/2017 din 16 octombrie 2017 – Arestare preventivă
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 235 alin.(1) din Codul de
procedură penală, stabileşte că: termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin.(1)
din Codul de procedură penală se calculează potrivit art.269 alin. (1),(2) şi
(4) din Codul de procedură penală.
6. Decizia nr.21/2017 din 6 noiembrie 2017 – Evaziunea fiscală
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor vizând încadrarea juridică a faptei de
evidenţiere, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la
bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în ipoteza înregistrării
unor facturi fiscale şi chitanţe de plată întocmite în fals în numele unor societăţi
comerciale care nu recunosc tranzacţiile sau care au avut în perioada funcţionării
comportamentul fiscal asemănător societăţilor comerciale „fantomă”, în scopul
sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale; raportul dintre infracţiunea de evaziune
fiscală prevăzută de art.9 alin.(1) din Legea nr.241/2005 şi infracţiunile de fals în
înscrisuri sub semnătură privată/uz de fals prevăzute de art.322/art.323 din Codul
penal, stabileşte că fapta de evidenţiere în actele contabile sau în alte
documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori
evidenţierea altor operaţiuni fictive, prin folosirea de facturi şi chitanţe
fiscale falsificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale,
constituie infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art.9 alin.(1) lit.c)
din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.
2. Decizia nr. 9/2017 din 15 martie 2017 – Cauză de nepedepsire
Stabileşte că dispoziţiile art.10 alin.1 din Legea nr.241/2005, în forma în
vigoare până la data 1 februarie 2014, reglementează o cauză de
nepedepsire/reducere a limitelor de pedeapsă cu caracter personal.
11. Decizia nr. 25/2017 din 3 octombrie 2017 – Evaziunea fiscală
Stabileşte că acţiunile şi inacţiunile enunţate în art.9 alin.1 lit.b şi c din Legea
nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care se referă la aceeaşi
societate comercială, reprezintă variante alternative de săvârşire a faptei,
constituind o infracţiune unică de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit.b
şi c din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii
fiscale.