Tulburări Circulatorii CURS 1

Modificări patologice care au loc în circulaţia , distribuţia si compoziţia sângelui

Tulburări circulatorii determinate de modificarea masei de sânge într-un teritoriu anatomic

 Hiperemia – masa sanguină în exces
 Anemia locală/Ischemia – masa sanguină redusă

Tulburări circulatorii care survin în urma unor procese obstructive vasculare cauzate de modificări în starea
fizică sau în conţinutul masei sanguine
 Tromboza
 Embolia

Tulburări circulatorii consecutiv pierderii masei sanguine din sistemul cardiovascular şi limfatic:
 Hemoragia
 Limforagia

Hiperemia
= creşterea masei sanguine intravasculare într-un ţesut, organ sau teritoriu al organismului
(hiper=excesiv; haima=sânge).
Pletora = creșterea masei sanguine în tot sistemul circulator
Clasificare in funcţie de sectorul vascular interesat:
a. hiperemie arterială (activă)
b. hiperemie venoasă (pasivă)
c. hiperemie capilară

Hiperemia arterială/activă
Hiperemia activă = creşterea masei de sânge în arteriolele şi capilarele unui teritoriu limitat al organismului în urma
sporirii aportului de sânge arterial în condițiile unei circulații venoase normale.

 fiziologică - în cursul efortului muscular

- la nivelul mucoasei intestinale în perioada de digestie
- în stările neurovegetative particulare (stările emotive) prin vasodilatație
 patologică: însoțită de accelerarea vitezei de circulație și de semne clinice: creșterea temperaturii locale,
a pulsului. Produsă de :
factori fizici: căldură, frig, lovire, frecare, energie radiantă;
factori chimici: alcool, cloroform;
factori biologici exogeni sau endogeni: germeni microbieni sau virusuri.

MACROscopic: culoare roşie-vie, eritem.

MICROscopic: capilare dilatate şi pline cu hematii bine colorate şi individualizate.

Hiperemia activă acută precede sau însoţeşte numeroase stări patologice mai ales de natură inflamatorie,
de ex. - hiperemia faringiană în angine - eritemul cutanat în arsuri, etc.
Este o tulburare circulatorie reversibilă.

Hiperemia activă cronică se caracterizează prin apariţia edemului şi a unei tumefieri locoregionale, determinate
de modificări ale pereţilor vasculari din cauza duratei prelungite a hiperemiei.
 Hiperemia pasivă/ staza / congestia

Staza sangvuină = tulburarea circulatorie caracterizată prin creşterea masei sanguine în vene şi capilare,
determinată de încetinirea sau reducerea debitului sanguin venos, în condiţiile unei circulaţii arteriale normale.
Mecanism de producere: acumularea sângelui prin dilatare venoasă pasivă
- nu au loc procese active, de vasomotricitate, peretele venos fiind sărac în elemente musculare.
Clasificarea - după întinderea teritoriului afectat
 stază sanguină locală;
 stază sanguină regională;
 stază sanguină generală.

Staza sanguină locală

- interesează un organ sau un teritoriu limitat.
Cauze: mecanice, prin realizarea unui obstacol în calea circulaţiei de întoarcere, fie prin micşorarea, fie prin
obliterarea completă a lumenului unui vas venos. Aceasta se realizează în caz de:
- procese patologice ale peretelui vascular (tromboze şi flebite);
- compresiuni vasculare extrinseci (tumori, cicatrici retractile, pansamente compresive, ptoze,etc.).

Staza sanguină regională

- interesează o anumită regiune topografică (exemplu, teritoriul VCS/VCI).
Cauze:
 procese obstructive ale venelor mari, ca tromboflebita VCS/VCI
 compresiuni ale marilor vene cauzate de tumori, mediastinite;
 boli care dezorganizează circulaţia venoasă prin instalarea unui obstacol în calea acesteia, ca de exemplu:
ciroza hepatică (stază şi hipertensiune portală), scleroza pulmonară, emfizemul pulmonar, etc.

Staza sanguină generalizată

- interesează întregul organism, toate organele şi ţesuturile.
Cauze: apare în insuficienţa cardiacă decompensată în care este afectată circulaţia de întoarcere în totalitate.
Evoluţie: a. acută
b. cronică
Staza sanguină acută
- reversibilă, fără sechele.
Diagnostic anatomopatologic:
Aspect MACROscopic Aspect MICROscopic
- culoarea teritoriului/organului afectat = rosie-vanata , - venele + capilarele = dilatate , pline cu hematii alipite ,
uniforma => cianoza (creste Hb redusa) cu o colorabilitate inegala
- pe sectiune , aspect umed al organului afectat - perivascular = inconstant edem + hematii extravazate
- volumul + greutatea = marite (datorita masei crescute (datorita cresterii permeabilitatii vasculare prin anoxie +
de sange si inconstant , unui grad de edem) cresterii presiunii hidrostatice in vene)

Staza sanguină cronică

- ireversibilă dacă dispar cauzele şi se restabileşte circulaţia.
Diagnostic anatomopatologic
Aspect MACROscopic Aspect MICROscopic
- leziuni distrofice secundare anoxiei
- volumul + greutatea = marite - extravazarea hematica cu formare + depunere de
- culoarea = cianotica hemosiderina
- edemul = constant - fibroza locala secundara leziunilor distrofice +
edemului cronic
 Plămânul de stază
- apare frecvent în afecţiunile cordului stâng (stenoza mitrală)
- plămânul de stază = „plămân cardiac”.
- caracterele morfologice = variabile, in funcţie de stadiul acut/cronic al stazei sanguine.

Staza sanguină pulmonară acută

Diagnostic anatomopatologic
Aspect MACROscopic Aspect MICROscopic
- volum + greutate = marite - capilarele sunt dilatate + pline de hematii
- culoare = cianotica - in unele alveole se gaseste lichid de edem palid
- crepitatii diminuate eozinofil , transudat sarac in proteine + celule alveolare
- la sectionare se scurge o mare cant de sange venos descuamate + hematii
(rosu-negricios) si lichid de edem (rozat-spumos)

Staza sanguină pulmonară cronică

Diagnostic anatomopatologic
Aspect MACROscopic
- volum + greutate = marite
- culoare = cianotica , cu zone brune datorita depunerii
de hemosiderina
- crepitatiile alveolare = reduse
- consistenta parenchimului pulmonar = marita (datorita
sclerozei) -induratie bruna-
- la sectionare se scurge un sange venos cianotic
abundent + lichid de edem aerat
Aspect MICROscopic
- capilarele + venele = dilatate + pline de hematii
- arterele + arteriolele pulmonare = pereti ingrosati :
HTP septurile alveolare ingrosate (scleroza)
+ depuneri de hemosiderina
- in alveole se gasesc:
- hematii / resturi de hematii dezintegrate
- lichid de edem
- celule alveolare descuamate
- macrofage (unele siderofage/celule cardiace)

Ficatul de stază
- determinat de creșterea cantității de sânge în teritoriul veno-capilar hepatic
- se produce în decompensarea cordului drept
Cauze:
- cel mai adesea = afecțiuni pulmonare – cordul pulmonar
- mult mai rar = cauze locale - obstrucţia VCI sau a venelor suprahepatice (sindromul Budd-Chiari)
Aspectele macroscopice și microscopice variază funcție de vechimea procesului

Aspect macroscopic
 volum şi greutate mărite
 suprafaţă netedă
 capsulă destinsă transparentă
 culoare cianotică a parenchimului
 marginea anterioară rotunjită

În staza recentă:
- la secţionare se scurge sânge venos în cantitate abundentă
- parenchimul hepatic prezintă un desen lobular accentuat şi un aspect caracteristic pestriţ rezultând din
alternanţa zonelor cianotice de stază cu zonele brune ale parenchimului hepatic normal.
Acest aspect este denumit ficat muscad.
Aspect microscopic în staza incipientă
 vena centrolobulară şi capilarele din jur sunt dilatate şi pline cu hematii;
 cordoanele celulare hepatice din aria centrolobulară sunt atrofiate prin compresiune.

Aspect macroscopic în stadiul mai avansat – ficat în cocardă

Rezultă din alternanța a 3 zone diferit colorate:
 centrală a lobulului - cianotică;
 mediolobulară - de culoare gălbuie (steatoză)
 periferică periportală - de culoare brună (normală)

În insuficiența cardiacă cu evoluție îndelungată a procesului de stază hepatică cronică se produce așa-numita
ciroză cardiacă prin proces difuz de fibroză cu debut la nivel pericentrolobular și extensie progresivă
perisinusoidală.

Macroscopic în stadiul de ciroză ficatul prezintă o consistență crescută, suprafața are un aspect fin nodular și
volumul este ușor redus

Rinichiul de stază
Aspect MACROscopic Aspect MICROscopic
 afectare bilaterală
 volum, greutate crescute  capilarele glomerulare și peritubulare = dilatate,
 suprafața netedă, capsula destinsă conțin hematii conglomerate
 parenchim renal roșu-vinețiu
 consistența elastică, friabilitate ușor crescută  spațiul glomerular și tubular =
 decapsulare ușoară hematii extravazate
 pe secțiune, corticala roșie-vineție , glomerulii
apar ca picheteuri intens colorate  hipoxia determină leziuni distrofice ale celulelor
 vene = dilatate, apar ca dungi subțiri roșii epiteliale tubulare
negricioase

Consecințele tisulare ale stazei sanguine

 favorizează producerea trombozei

 crește susceptibilitatea la infecții – ex. plămânul de stază

 staza cronică determină hipoxie cu consecințe dependente de vulnerabilitatea

tisulară la lipsa oxigenului - apar leziuni distrofice și atrofice

 extravazare hematică și mici hemoragii ce determină hemosideroză localizată

 constituirea procesului de scleroză- ex. ficat, plămân