„MOROMETII” – MARIN PREDA 1955; 1967

TEMA ȘI VIZIUNEA DESPRE LUME

- se diferentiaza de operele vremii, puternic influentate de schimbarile ideologice

si de aspectul propagandist, fiind o opera de exceptie prin valoarea artistica
- initial: tetralogie (+ Delirul – 2 vol)
- 2 volume publicate la 12 ani distanta
MOROMETII - pregatit de proza scurta: schita Salcamul
: nuvela O adunare linistita
: nuvela Dimineata de iarna
Prefigurand astfel motive, intamplari si personaje
- prezinta un univers mai putin evocat in proza romaneasca: Campia Dunarii
- tema generala = raportul omului (colectivitatii) cu istoria (= factor distructiv)
- teme secundare: tema satului romanesc surprins in proces de destramare
(inainte si dupa WWII), tema familiei si criza comunicarii, a taranului, a
TEMA timpului si chiar bildungsroman (Niculae)
raportul omului cu istoria = problematica centrala in proza lui Preda: el considera
ca omul nu poate intelege complexitatea istoriei, care se desfasoara in spirale largi
si pare a nu avea inteles pt un individ ce are o existenta limitata in timp
Viziunea despre satul traditional specifica realismului obiectiv (prin componenta
sociala puternica)
- reliefeaza complexitatea unei lumi care traieste dramatic schimbarile istorice
VIZIUNEA
intr-o o perioada plina de convulsii social-politice
- ca formula estetica proza lui MP se incadreaza realismului postbelic si
marcheaza sfarsitul romanului doric, traditional
1. sursa de inspiratie – verosimilitate – autenticitate
- sursa = biografia autorului, nascut in Silistea-Gumesti
- destinul lui Niculae =(similar) cu cel al autorului
- Moromete = tatal lui Preda (Tudor Calarasu)
2. structura – relatia incipit-final
structura in 2 volume nu fragmenteaza problematica, opera fiind unitara
 volumul I – volumul tatalui
- structura circulara din perspectiva relatiei incipit-final
- structurat in 3 mari secvente epice
- derularea actiunii - lenta in I episod (sambara seara – duminica dimineata)
- ritmul epic creste in partea a II –a (plecarea lui Achim)
INCADRAREA - partea a III-a : de la seceris (scena monografica) – fuga baietilor la Bucuresti
IN TIPOLOGIE/ - fiecare dintre cele 3 secvente se incheie cu o plecare (Polina – Achim – cei 2
ORIENTARE baieti), marcand destramarea treptata a lumii traditonale, implicit a satului
TEMATICA INCIPITUL : fixeaza in mod realist, verosimil actiunea prin indicii spatio-
temporali: Campia Dunarii, cu cativa ani inainte de izbucnirea
razboiului
: anunta problematica de esenta a romanului: timpul, care se
scurge lent, „fara conflicte mari”, el „parea sa aiba rabdare cu
oamenii”.
: in plan simbolic, lentoarea e sugerata de fumul tigarii lui
Moromete, care se ridica „fara graba si scop”.
: stand pe podisca, eroul contempleaza lumea cu sentimentul de
liniste si de echilibru
FINALUL : reia motivul timpului = factor de presiune aspura oamenilor,
anticipand schimbari majore „timpul nu mai avea rabdare”
  volumul II – volumul fiului
- se structureaza in 5 parti insumand o perioada de 25 de ani
- firul narativ = cronologic, insa evenimentele sunt prezentate prin tehnica
rezumatului, fara detalii
- unele evenimente sunt amintite vag, altele lipsesc, remarcandu-se totusi
tehnica revenirii asupra unor intamplari
- in prim plan = evenimente istorice esentiale pt satul traditional – reforma
agraara si transformarea socialista a agriculturii
FINALUL ROMANULUI – inchis, tipic obiectiv, lamurind destinul tuturor
personajelor: Mormoete moare la 80 de ani, Niculae isi construieste un destin la
Bucuresti alaturi de iubita sa din tinerete, Marioara, Nila moare in razboi,
Paraschiv de boala, iar Achim isi continua in capitala mica intreprindere
(magazinul de „Consum alimentar”)
1. titlul
- trimitere la tema operei (tema familiei - esentiala)
- fam. Morometii = fam. hibrida (a 2-a casatorie, copii) – relief. raportul
taranului cu traditia
- aseaza evolutia si criza familiei in centrul romanului ca simbol al
transformarilor din satul romanesc de la acea vreme
- sugestie a ideii de colectivitate (+ alternarea planurilor narative: familiile
Botoghina, Tugurla, Balosu, Pisica etc.) => romanul = monografic prin
prezentarea intregii lumi a satului cu institutii + reprezentanti (scoala, biserica)
+ obiceiuri specifice (secerisul; calusul; obiceiuri religioase – nunta, pomana;
hora); fresca a lumii rurale de la inceput si sf de WWII
- Nicolae Manolescu: „un roman al deruralizarii satului”
2. conflictul
- se prefigureaza din expozitiune, apoi evolueaza => faramitarea familiei
- conflictele dintre mentalitati surpinse in scena cinei sugereaza prezenta unui
conflict mai grav, de profunzime: conflictul omului cu timpul
- conflictul cu cei 3 baieti:
2 ELEMENTE Moromete Cei 3 baieti
DE reprezentant al valorilor traditionale viitorul se dezice complet de
COMPOZITIE/ Pamantul = reperul fundamental al universul rural
STRUCTURA existentei Banul = valoarea suprema
Incearca cu orice pret sa nu vanda Il admira pe Tudor Balosu pentru
din loturi priceperea sa in comert
Recurge la gesturi disperate (taierea il condamna pe Moromete
salcamului) pentru a-si sustine Sunt dornici de imbogatire rapida
familia Moromete - „bolnavi de avere”
=> ruptura de familie = razbunarea la adresa tatalui (Achim propune sa plece
cu oile la Bucuresti pentru a vinde laptele si branza la un pret mai bun. Ajuns
acolo, vinde oile si asteapta sosirea fratilor sai – Nila si Paraschiv – cu o parte
din zestrea familiei si caii, obligandu-l pe Moromete sa vanda pamant pentru a
putea plati datoriile la stat)
- conflictul Ilie-Catrina + conflictul Ilie-Maria
- in schimbul unui pogon de-al sau vandut in timpul secetei, Catrina obtine de
la moromete promisiunea ca ii va trece casa pe nume, pentru a-si asigura
batranetea, femeia fiind constienta de relatia sa deficitara cu cei 3 fii vitregi
- Maria, sora lui Ilie, vede in Catrina un impediment in asigurarea proprieii
batraneti, ea considerand ca ar fi fost indreptatita sa preia rolul autoritatii
feminine din familia Moromete
 - nemultumita, Catrina il va parasi pe Ilie, dupa ce va afla propunerea facuta
fiilor lui la Bucuresti, pentru a se intoarce si pleaca sa locuiasca la fiica sa din
casnicia anterioara, la Alboaica „in vale”
- conflictul secundar (vol I) si principal (vol II) Ilie-Niculae
- dorinta de a merge la scoala = (pt Moromete) un moft care nu aduce nici un
beneficiu
- fascinat de tata in copilarie, Niculae se instraineaza treptat de acesta =>
ruptura ireversibila evidentiata in special in vol II, cand Niculae revine in sat
ca activist de parid si refuza dialogul cu tatal sau
- ilustreaza opozitia dintre o mentalitate dogmatica, colectivista si una
traditionala, libera
- „Domnule ... eu totdeauna am dus o viata independenta!”
=> conflicte mocnite, aparent insignificatne, care vor rabufni si vor determina
caderea tatalui din postura de cap al familiei
1. scena cinei – vol I. cap. IV
- Ovidiu Crohmalniceanu: „prima schita a psihologiei Morometiilor”
- plasata expozitiv
- reliefeaza relatia dintre membrii familiei => tema familiei
- are aspect balzacian, fiind surprinsa in detaliu (tehnica detaliului semnificativ –
taierea mamaligii cu o „ață subțire de bumbac”)
- pozitionarea in jurul mesei => rol anticipativ:
: Catrina - lângă vatră, jumătate întoarsă spre străchinile și oalele
cu mâncare de pe foc” => rolul femeii in gospodarie
: Ilinca, Tita, Niculae – aproape de mama
: Moromete – „deasupra tuturor” => rolul de pater familias,
ipostaza tipica lumii traditionale „stăpânea cu privirea
pe fiecare”
: Paraschiv, Nila, Achim – „spre partea dinafară a tindei, ca si când
ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă și să
plece afară”
- se prefigureaza conflictele intre mentalitati, determinate de:
- dorinta lui Niculae de a merge la scoala, fata de care Moromete se
2 SCENE
doveseste refractar, explicand ulterior ca nu aduce „niciun
SEMNIFICATIVE
beneficiu”
(pentru tema)
- dorinta celor 3 de a pleca la Bucuresti
- prezenta subtila a amenintarii financiare (fonciirea) => imaginea
unui taran cu datorii (tema istoriei presante) intr-o perioada de
tranzitie cand valoarea pamantului este inlocuita de cea a banului
- nu lipseste dimensiunea comica: furtul branzei: „Da-i apa!”
- masa rotunda, de obicei simbol al egalitatii, isi pierde conotatiile intrucat e
prea mica, evidentiind o stare conflictuala intre membrii familiei („Dacă
mănânci, mi-ești ca un frate ... dacă nu mănânci, mi-ești ca doi”) si simbolizand
chiar existenta Morometiilor
2. scena taierii salcamului – vol.I cap XII
- pentru a achita o parte din datoriile familiei, fara a renunta la pamant/oi
- marcheaza simbolic distrugerea familiei
- salcamul = nucleul lumii traditionale, pare la fel de vechi ca satul, simbol al
stabilitatii, axis mundi, sugestie a unui univers echilibrat
- taierea – primeste conotatiile unui ritual de sacrificare (duminica dimineata, pe
fondul bocetelor din cimitir)
- caracterului funebru se asociaza croncanitul ciorilor
- salcamul = „dublul vegetal al lui Moromete” => Moromete = ultimul taran
 - imaginea satului se schimba, isi pierde atributele de intramuros
„Grădina, caii, Moromete însuși, arătau bicisnici. Cerul deschis și
câmpia năpădeau împrejurimile.”
- cei 3 fii nu inteleg semnificatia gestului (acceptul dificultatii financiare), Nila
chiar se impotriveste => ruptura de comunicare (Moromete nu isi explica
mecanismele de gandire) => conflict
- dimensiunea comica: „Ca sa se mire prostii”
- Nila = cel mai putin inteligent, „buimac” nu doar de somn, executa mecanic
vorbele tatalui => lipsa de claritatea a acestuia
- caderea detaliata a salcamului (vizual si auditiv) => impotrivirea acestuia
„salcâmul se clătină, se împotrivi ... apoi deodată ... se prăbuși și
îmbrățișa grădina cu un zgomot asurzitor”
Romanul = revolta autorului pentru neputinta omului de a se sustrage mersului
istoric
INCHEIERE
Disparitia taranului prin confiscarea demnitatii sale umane (=pamantul) ramane un
subiect dureros in societatea romana