Tema nr.

54
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie asociata temei:
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie
restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2006.
pag. 169-182, 296-302, 311-322

1* Cavitățile de clasa a III-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafețele:

A. Proximale ale premolarilor;

B. Proximale ale caninilor;
C. Proximale ale molarilor;
D. Palatinale ale frontalilor superiori;
E. Proximale ale frontalilor cu interesarea unghiului incizal.

(pag. 173)
Răspuns: B
B.
2* Stabilirea conturului marginal pentru cavitățile preparate în șanțuri, fose și fisuri, trebuie să
respecte următoarele reguli:

A. Plasarea marginilor cavității până în țesuturi sănătoase;

B. Extinderea marginilor cavității pentru a include toate fisurile ce nu se elimină prin ameloplastie;
C. Extinderea marginilor să permită un acces suficient pentru prepararea cavității;
D. Se evită plasarea marginilor pe eminențe exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;
E. Toate de mai sus.

(pag. 176)
Răspuns: E

3* Cavitățile de clasa a II-a rezultă în urma tratamentului cariilor care evoluează pe:

A. Suprafețele proximale ale caninilor;

B. Suprafețele palatinale ale frontalilor superiori;
C. Suprafețele proximale ale molarilor și premolarilor;
D. Vârfurile cuspizilor molarilor și premolarilor;
E. Zona de colet a molarilor și premolarilor.

(pag. 173)
Răspuns: C

4. Principiile fundamentale implicate în obținerea formei de rezistență sunt următoarele:

A. Cavități cu baza plană;

B. Reducerea extensiei pereților cavității;
C. Pereți laterali subțiați;
D. Cavități cu baza concavă;
E. Să furnizeze suficientă grosime materialului restaurativ.
B.
(pag. 177)
Răspuns: A, B, E

5. Considerații privind finisarea pereților și marginilor de smalț:

A. Direcția prismelor de smalț;

B. Localizarea marginilor;
C. Gradul de finisare dorit;
D. Tipul materialului restaurator utilizat;
E. Tipul materialului obturației de bază.
B.
(pag. 180)
Răspuns: A, B, C, D

6. În cavitățile de adâncime medie cu dentină de aspect normal obturația de bază se poate face cu:

A. Ciment fosfat de zinc;

B. Ciment policarboxilat;
C. Ciment timolat;
D. Argyrol;
E. Eugenat de zinc.
B.
(pag. 301)
Răspuns: A, B, C, E

7. Avantajele CIS cu mecanism dublu de priză comparativ cu cele convenționale, sunt:

A. Priza mai rapidă;

B. Aciditate mai mare;
C. Rezistența mai mare la compresiune;
D. Friabilitate mare;
E. Creșterea mai rapidă a Ph-ului.
E.
(pag. 312)
Răspuns: A, C, E

8. Compozitele fluide se caracterizează prin:

A. Manipulare ușoară;
B. Rezistență mai mică la compresiune;
C. Rezistență mai mică la abraziune;
D. Rezistență mai mare la fracturare;
E. Creșterea conținutului de umplutură.
B.
(pag. 313)
Răspuns: A, B, C, D

9. Forma de conveniență a cavității este acea sculptură sau formare a cavității care va permite:

A. O observare adecvată;
B. Accesibilitate bună;
C. Operare ușoară în prepararea cavității;
D. Operare ușoară în restaurarea cavității;
E. Eliminarea țesuturilor dure alterate.
B.
(pag. 178)
Răspuns: A, B, C, D

10. Calitățile materialului ideal de coafaj indirect sunt:

A. Biocompatibilitate pulpodentinară;
B. Sigilarea canaliculelor dentinare;
C. Stimularea neodentinogenezei;
D. Radiotransparență;
E. Să coloreze dentina infectată.
B.
(pag. 314)
Răspuns: A, B, C
Tema nr. 55
Etiopatogenia cariei dentare
Bibliografie asociată temei:
A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura Medicala, Bucuresti, 2006.
pag. 52-61

1* Experiențele efectuate pe animale gnotobiotice au demonstrat că dintre Streptococi, cel mai

cariogen este:

A. Streptococul mitior;
B. Streptococul mutans;
C. Streptococul salivarius;
D. Streptococul sanguis;
E. Streptococul suis.

(pag. 57)
Răspuns: B

2* În mod specific, în aderența inițială la suprafețele dentare acoperite de peliculă salivară sunt
implicate:

A. Glucoziltransferaze;
B. Proteine neenzimatice asociate celular cu legarea dextranului;
C. Fructoziltransferază;
D. Proteine fibrilare de suprafață din familia adezinelor;
E. Lactoperoxidază.

(pag. 59)
Răspuns: D

3* Glucoziltransferazele sunt proteine homoloage, ai căror produși, dextranii, mediază aderența

microbiană dependentă de:

A. Zaharoză;
B. Maltoză;
C. Amidon;
D. Maltotrioză;
E. Lactoză.

(pag 60)
Răspuns: A

4. Bacteriile gram pozitive:

A. Elaborează endotoxine;
B. Sunt sensibile la streptomicină;
C. Elaborează exotoxine;
D. Sunt sensibile la penicilină;
E. Se evidențiază prin colorația gram.

(pag. 53)
Răspuns: C, D, E

5. Grupa bastonașelor gram pozitive cuprinde următoarele microorganisme:

A. Nocardia;
B. Actinomyces;
C. Streptococcus;
D. Staphylococcus;
E. Lactobacillus.
B.
(pag. 53)
Răspuns: A, B, E
6. Aderența microbiană:

A. Presupune mecanisme fizico-chimice;

B. Este influențată de interacțiunea dintre suprafața celulei bacteriene și suprafața colonizată;
C. Este influențată de salivă;
D. Este influențată de alimentație;
E. Este influențată de igiena orală.
B.
(pag. 54)
Răspuns: A, B, C

7. Dintre constituenții plăcii bacteriene enumerăm:

A. Celulele gliale;
B. Leucocitele;
C. Eritrocitele;
D. Protozoarele;
E. Particule alimentare.
B.
(pag. 55)
Răspuns: B, C, D, E

8. În aprecierea rolului pe care îl poate avea un microorganism în inițierea și progresiunea

procesului carios au fost propuse următoarele condiții:

A. Agentul microbian ar trebui să aparțină speciei care produce cel mai mult acid în cavitatea bucală;
B. Agentul microbian ar trebui să reziste mediului alcalin produs în leziunea carioasă;
C. Cultura pură de microorganisme trebuie să fie capabilă să producă leziuni carioase atunci când este
inoculată în dinte;
D. Agentul cauzal ar trebui să fie absent de pe suprafețele dintelui ce nu prezintă demineralizări
caracteristice procesului carios;
E. Agentul cauzal ar trebui să fie absent din cavitatea bucală a indivizilor lipsiți de carie.

(pag. 56)
Răspuns: A, C, D, E

9. Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezintă următoarele proprietăți:

A. Determină acidogeneza;
B. Stimulează producția de mucină;
C. Stimulează producția de polizaharizi extracelulari;
D. Stimulează producția de polizaharizi intracelulari;
E. Stimulează producția de dextran și levan.
.
(pag. 57)
Răspuns: A, C, D, E

10. Glucoziltransferaza GtfC:

A. Codifică activitatea fosforilazei;

B. Sintetizează dextrani insolubili, cu greutate moleculară scăzută;
C. Are mare afinitate pentru hidroxiapatită;
D. Are mare afinitate pentru suprafețele de hidroxiapatită acoperite de salivă;
E. Sintetizează dextrani solubili, cu greutate moleculară scăzută;
B.
(pag. 43)
Răspuns: C, D, E