Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PARLAMENTUL
Publicat : 2002-06-22 în MONITORUL OFICIAL Nr. 82-86 art. 661 Data intrării în vigoare
________________________________________________
* Republicat în temeiul Legii nr.133 din 15.11.2018 – Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2018, nr. 467-479, art.784
Modificat şi completat prin legile Republicii Moldova:
LP133 din 15.11.18, MO467-479/14.12.18 art. 784; în vigoare 01.03.19
LP272 din 29.11.18, MO462-466/12.12.18 art. 776; în vigoare 12.01.19
LP304 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.64; în vigoare 12.01.18
LP225 din 15.12.17, MO464-470/29.12.17 art.790; în vigoare 29.12.17
LP178 din 21.07.17, MO301-315/18.08.17 art.537
LP58 din 06.04.17, MO119-126/14.04.17 art.197; în vigoare 31.07.18
LP66 din 13.04.17, MO171-180/02.06.17 art.297
LP80 din 05.05.17, MO162-170/26.05.17 art.284
LP211 din 29.07.16, MO338-341/30.09.16 art.698
LP200 din 28.07.16, MO338-341/30.09.16 art.696; în vigoare 30.03.17
LP185 din 22.07.16, MO306-313/16.09.16 art.655; în vigoare 16.03.17
LP160 din 07.07.16, MO306-313/16.09.16 art.647
LP201 din 28.07.16, MO293-305/09.09.16 art.630; în vigoare 09.09.16
LP6 din 26.02.16, MO79-89/01.04.16 art.144; în vigoare 01.10.16
LP90 din 29.05.14, MO169-173/27.06.14 art.379
LP53 din 03.04.14, MO99-102/25.04.14 art.253
LP43 din 27.03.14, MO99-102/25.04.14 art.247
LP203 din 12.07.13, MO191-197/06.09.13 art.621; în vigoare 06.03.14
LP155 din 28.06.13, MO173-176/09.08.13 art.582
LP116 din 23.05.13, MO146-151/12.07.13 art.456
LP31 din 07.03.13, MO69-74/05.04.13 art.223
LP184 din 11.07.12, MO166-169a/16.08.12 art.571; în vigoare 16.11.12
LP33 din 06.03.12, MO99-102/25.05.12 art.330
LP23 din 01.03.12, MO54-59/23.03.12 art.172; în vigoare 23.06.12
LP88 din 21.04.11, MO107-109/01.07.11 art.284
LP113-XVIII din 18.12.09, MO197-200/31.12.09 art.656
LP163-XVI din 09.07.08, MO140-142/01.08.08 art.574
LP280-XVI din 14.12.07, MO94-96/30.05.08 art. 349
LP250-XVI din 22.11.07, MO37-39/22.02.08 art.102; în vigoare 01.08.08
LP130-XVI din 07.06.07, MO94-97/06.07.07 art.418
LP262-XVI din 28.07.06, MO126-130/11.08.06 art.641
LP60-XVI din 28.04.05, MO92-94/08.07.05 art.431
LP206-XV din 29.05.03, MO149/18.07.03 art.598
Cartea întîi
DISPOZIŢII GENERALE
TitlulI
DISPOZIŢII COMUNE
Capitolul I
LEGISLAŢIA CIVILĂ
Capitolul II
APARIŢIA DREPTURILOR ŞI OBLIGAŢIILOR CIVILE.
EXERCITAREA ŞI APĂRAREA DREPTURILOR CIVILE
T i t l u l II
PERSOANELE
Capitolul I
PERSOANA FIZICĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Secțiunea a 2-a
Respectul datorat ființei umane și drepturilor ei inerente
Secţiunea a 3-a
Tutela şi curatela minorilor
Subsecţiunea a 2-a
Asistenţa la luarea deciziei
Subsecţiunea a 3-a
Mandatul de ocrotire în viitor
§ 1.Dispoziţii comune
§ 2. Mandatul autentic
Subsecţiunea a 4-a
Dispoziţii comune privind măsurile de ocrotire judiciare
Subsecţiunea a 5-a
Ocrotirea provizorie
Subsecţiunea a 6-a
Măsurile de ocrotire judiciare sub forma curatelei şi tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
Articolul 102. Cazurile cînd pot fi instituite măsurile de ocrotire judiciare sub forma
curatelei și tutelei
(1) În privința persoanei care, fără a fi lipsită complet de discernămînt, are nevoie, în
temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (1), să fie asistată în mod continuu poate fi instituită
măsura de ocrotire judiciară sub forma curatelei.
(2) Curatela se instituie doar dacă prin ocrotirea provizorie nu se va putea asigura ocrotirea
suficientă a persoanei.
(3) În privința persoanei care, în temeiul dispoziţiilor art. 65 alin. (1), trebuie să fie
reprezentată în mod continuu poate fi instituită măsura de ocrotire judiciară sub forma
tutelei.
(4) Tutela se instituie doar dacă nici prin ocrotirea provizorie şi nici prin curatelă nu se va
putea asigura ocrotirea suficientă a persoanei.
Articolul 103. Termenul măsurilor de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei
(1) Instanţa de judecată stabileşte termenul pentru care se instituie măsura de ocrotire
judiciară sub forma curatelei sau tutelei, care poate fi de maximum 5 ani.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul instituirii tutelei, instanța de judecată, în baza
raportului de expertiză psihiatrică care confirmă că, avînd în vedere stadiul dezvoltării
științei, nu există semne vădite că starea persoanei se va îmbunătăți, poate stabili, prin
hotărîre motivată, un termen de pînă la 10 ani.
Articolul 104. Reînnoirea măsurii de ocrotire judiciare
(1) Instanţa de judecată poate reînnoi măsura de ocrotire judiciară pentru un termen egal cu
termenul iniţial.
(2) Prin derogare de la alin. (1), în cazul reînnoirii tutelei, instanţa de judecată, în baza
raportului de expertiză psihiatrică prin care se confirmă că nu există semne vădite că starea
persoanei se va îmbunătăţi, poate stabili, prin hotărîre motivată, un termen de pînă la 20 de
ani.
(3) Instanţa de judecată, în orice moment, poate revoca sau modifica măsura de ocrotire
judiciară, precum și înlocui cu o altă măsură de ocrotire judiciară, după audierea persoanei
însărcinate cu ocrotirea.
(4) Instanţa de judecată pronunţă hotărîrea la cererea uneia dintre persoanele indicate la
art. 94 alin. (1) după examinarea unui certificat medical eliberat de către un medic
psihiatru. Instanţa de judecată poate dispune, prin încheiere, efectuarea unei expertize
judiciare psihiatrice.
Articolul 105. Încetarea măsurilor de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei
(1) Măsurile de ocrotire judiciare sub forma curatelei și tutelei încetează la expirarea
termenului pentru care au fost instituite, dacă nu s-a dispus reînnoirea acestora, la
rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti privind revocarea măsurii respective și în cazul
decesului persoanei ocrotite.
(2) Instanţa de judecată poate dispune încetarea măsurii de ocrotire judiciare dacă persoana
ocrotită domiciliază în afara teritoriului Republicii Moldova, iar acest fapt face imposibilă
supravegherea şi controlul exercitării măsurii respective.
Subsecţiunea a 7-a
Administrarea patrimoniului persoanei supuse
măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei
§ 1. Dispoziţii generale
§ 3. Împuternicirile tutorelui
Secţiunea a 5-a
Dispoziţii comune privind tutela și curatela minorilor şi măsurile
de ocrotire
§ 1. Autoritatea tutelară
§ 2. Consiliul de familie
Secţiunea a 6-a
Declararea persoanei dispărute fără veste sau decedate
Capitolul II
PERSOANA JURIDICĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
§1. Dispoziții comune
Secţiunea a 2-a
Societăţile comerciale
§ 1. Dispoziţii comune
§ 3. Societatea în comandită
§ 5. Societatea pe acţiuni
Secţiunea a 3-a
Cooperativele
Secțiunea a 4-a
Grupul de persoane juridice
Secţiunea a 5-a
Organizaţiile necomerciale
T i t l u l III
ACTUL JURIDIC ŞI REPREZENTAREA
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE CU PRIVIRE
LA ACTUL JURIDIC
Capitolul II
CONDIŢIILE DE VALABILITATE
ALE ACTULUI JURIDIC
Capitolul III
NULITATEA ACTULUI JURIDIC
Capitolul IV
EFICIENȚA ACTELOR JURIDICE
Secțiunea 1
Condiția
Secțiunea a 2-a
Actul juridic ineficient
Capitolul V
REPREZENTAREA ŞI PROCURA
T i t l u l IV
TERMENELE
Capitolul I
CALCULAREA TERMENULUI
Capitolul II
PRESCRIPŢIA EXTINCTIVĂ
Capitolul III
TERMENELE DE DECĂDERE
TitlulV
PUBLICITATEA DREPTURILOR, A ACTELOR
ȘI A FAPTELOR JURIDICE
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Capitolul II
REGISTRELE DE PUBLICITATE CU CARACTER CONSTITUTIV
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 2-a
Înregistrarea și înregistrarea provizorie
Secțiunea a 3-a
Notarea
Secțiunea a 4-a
Rectificarea cuprinsului registrului
Capitolul III
REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE
Cartea a doua
DREPTURILE REALE
TitlulI
PATRIMONIUL
Capitolul II
EFECTELE POSESIEI
Secțiunea 1
Prezumția proprietății
Secțiunea a 2-a
Apărarea posesiei
Secțiunea a 3-a
Fructele și valoarea folosinței bunului posedat
Secțiunea a 4-a
Dobîndirea dreptului asupra bunului posedat
T i t l u l III
PROPRIETATEA
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Capitolul II
DOBÎNDIREA ŞI PIERDEREA DREPTULUI
DE PROPRIETATE
Secţiunea 1
Dobîndirea dreptului de proprietate
Secţiunea a 2-a
Pierderea dreptului de proprietate
Capitolul III
PROPRIETATEA COMUNĂ
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
Secţiunea a 2-a
Proprietatea comună pe cote-părţi
Secţiunea a 3-a
Proprietatea comună în devălmăşie
Capitolul IV
PROPRIETATEA PERIODICĂ
Articolul 575. Proprietatea periodică
(1) Dispozițiile prezentului capitol se aplică, în absența unei reglementări speciale, ori de
cîte ori mai multe persoane (coproprietari) exercită succesiv și repetitiv atributul folosinței
specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, în intervale de timp
determinate, egale sau inegale.
(2) Dispozițiile prezentului capitol nu se aplică în cazul în care asupra bunului există un
drept de proprietate comună pe cote-părți, iar coproprietarii au convenit asupra unui mod
de folosință în intervale de timp determinate.
(3) Dispozițiile legale privind proprietatea comună pe cote-părți se aplică în mod
corespunzător proprietății periodice în măsura în care nu contravin dispozițiilor prezentului
capitol.
Articolul 576. Temeiul proprietății periodice
(1) Proprietatea periodică se naște în temeiul actului juridic.
(2) Caracterul periodic al proprietății deținute de mai mulți coproprietari trebuie să fie
prevăzut expres prin indicarea intervalului de timp determinat care se atribuie
dobînditorului în temeiul cotei-părți dobîndite. Intervalul de timp va fi exprimat prin
referința la prima și ultima zi și lună de folosință exclusivă.
Articolul 577. Valabilitatea actelor încheiate de coproprietar
(1) În privința cotei-părți aferente intervalului de timp ce îi revine ori a unei părți din ea,
orice coproprietar poate încheia, în condițiile legii, acte de conservare, de administrare și de
dispoziție. Ceilalți coproprietari nu dețin vreun drept de preemțiune în temeiul legii.
(2) Actele de administrare sau de dispoziție care au ca obiect cota-parte din dreptul de
proprietate aferentă unui interval de timp care aparține unui alt coproprietar sînt ineficiente
în partea în care constituie sau transmit drepturi privitor la acea cotă-parte. Dispozițiile art.
550 alin. (5)-(6) şi 551 se aplică în mod corespunzător.
Articolul 578. Drepturile și obligațiile coproprietarilor
(1) Fiecare coproprietar este obligat să facă toate actele de conservare în așa fel încît să nu
împiedice ori să îngreuneze exercitarea drepturilor celorlalți coproprietari. Pentru
reparațiile mari, coproprietarul care avansează cheltuielile necesare are dreptul la
despăgubiri în raport cu valoarea drepturilor celorlalți coproprietari.
(2) Actele prin care se consumă în tot sau în parte substanța bunului pot fi făcute numai cu
acordul celorlalți coproprietari.
(3) La încetarea intervalului, coproprietarul este dator să predea bunul coproprietarului
îndreptățit să îl folosească în următorul interval.
(4) Coproprietarii pot încheia un contract de administrare, dispozițiile privind proprietatea
comună pe cote-părți aplicîndu-se în mod corespunzător. Clauza din contractul de
administrare a bunului imobil care prevede că dobînditorul unei cote-părți aderă de plin
drept la contractul de administrare în locul celui care a înstrăinat cota-parte respectivă
produce efecte doar din momentul în care acest contract a fost notat în registrul bunurilor
imobile.
Articolul 579. Obligația de despăgubire și excluderea
(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezentul capitol atrage plata de despăgubiri.
(2) În cazul în care unul dintre coproprietari tulbură în mod grav exercitarea proprietății
periodice, acesta va putea fi exclus, prin hotărîre judecătorească, la cererea
coproprietarului vătămat.
(3) Excluderea va putea fi dispusă numai dacă unul dintre ceilalți coproprietari sau un terț
cumpără cota-parte a celui exclus.
Articolul 580. Încetarea proprietății periodice
(1) Proprietatea periodică încetează prin distrugerea bunului comun, în temeiul dobîndirii
de către o singură persoană a tuturor cotelor-părți din dreptul de proprietate periodică,
precum și în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Coproprietarul nu are dreptul de a cere partajul bunului deținut cu titlu de proprietate
periodică dacă coproprietarii nu au convenit altfel prin contract. Dreptul coproprietarului de
a cere partajul bunului imobil devine opozabil prin notare în registrul bunurilor imobile.
Capitolul V
APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
Capitolul VI
DREPTUL DE VECINĂTATE
T i t l u l IV
ALTE DREPTURI REALE
Capitolul I
UZUFRUCTUL
Capitolul II
DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAŢIE
Capitolul III
SERVITUTEA
Capitolul IV
SUPERFICIA
Capitolul V
GAJUL
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 3-a
Obiectul și întinderea gajului
Secțiunea a 4-a
Gajul convențional
Subsecțiunea 1
Constituirea gajului
Subsecțiunea a 2-a
Obligația garantată prin gaj
Subsecțiunea a 3-a
Gajul asupra bunurilor mobile
§1. Particularitățile amanetului
Subsecțiunea a 4-a
Particularitățile gajului asupra întreprinderii
Gajul legal
Secțiunea a 6-a
Înregistrarea gajului bunurilor mobile
Secțiunea a 7-a
Efectele gajului
Secțiunea a 8-a
Exercitarea dreptului de gaj
Subsecțiunea 1
Condițiile generale de exercitare a dreptului de gaj
Subsecțiunea a 2-a
Măsurile prealabile exercitării dreptului de gaj
§1. Avizul de executare
Subsecțiunea a 3-a
Vînzarea de către creditorul gajist a bunului gajat
Cartea a treia
OBLIGAŢIILE
TitlulI
DESPRE OBLIGAŢII ÎN GENERAL
Capitolul I
DISPOZIŢII COMUNE PRIVIND OBLIGAŢIILE
Capitolul II
PLURALITATEA DE SUBIECTE ŞI OBIECTE
ÎN CADRUL UNEI OBLIGAŢII
Secţiunea 1
Obligaţiile divizibile şi indivizibile
Secţiunea a 2-a
Solidaritatea creditorilor
Articolul 793. Obligaţia faţă de ceilalţi creditori solidari a creditorului care a primit
prestaţie
(1) Creditorul solidar care a primit întreaga prestaţie este obligat să o împartă cu ceilalţi
cocreditori dacă nu demonstrează că obligaţia este contractată numai în interesul său.
(2) Creditorii solidari sînt îndreptăţiţi, în raporturile dintre ei, la părţi egale dacă nu s-a
convenit altfel.
Articolul 794. Reprezentarea creditorilor solidari
(1) Creditorul solidar reprezintă pe toţi cocreditorii în toate actele care au drept scop
conservarea obligaţiei.
(2) Orice acte prin care unul dintre creditorii solidari ar consimți la reducerea sau
înlăturarea drepturilor, accesoriilor sau beneficiilor creanței ori ar prejudicia în orice alt
mod interesele celorlalți creditori sînt inopozabile acestora din urmă.
(3) Hotărîrea judecătorească obținută de unul dintre creditori împotriva debitorului comun
profită și celorlalți creditori.
(4) Hotărîrea judecătorească pronunțată în favoarea debitorului comun nu poate fi invocată
și împotriva creditorilor care nu au fost parte în proces.
Articolul 795. Suspendarea și întreruperea prescripției în folosul creditorului solidar
(1) Suspendarea prescripției în folosul unuia dintre creditorii solidari poate fi invocată și de
către ceilalți creditori solidari.
(2) Întreruperea prescripției în privința unuia dintre creditorii solidari profită tuturor
creditorilor solidari.
Secţiunea a 3-a
Solidaritatea debitorilor
Secţiunea a 4-a
Obligaţiile de alternativă şi obligaţiile facultative
Capitolul III
TRANSMISIUNEA CREANȚEI ȘI A OBLIGAȚIEI
Secţiunea 1
Cesiunea de creanţă
Secțiunea a 2-a
Preluarea datoriei
Articolul 840. Felurile preluării datoriei
(1) Un terț (noul debitor) poate să preia datoria sau o parte din ea în unul din următoarele
feluri:
a) debitorul inițial este liberat de datorie (substituirea completă de către noul debitor);
b) debitorul inițial este menținut în calitate de debitor pentru cazul în care noul debitor nu
își execută corespunzător obligațiile (substituirea incompletă de către noul debitor);
c) debitorul inițial și cel nou poartă răspundere solidară (adăugarea noului debitor).
(2) În cazul în care este evident că a apărut un nou debitor, dar felul preluării datoriei nu
este clar, debitorul inițial și cel nou sînt considerați debitori solidari.
Articolul 841. Forma preluării datoriei
Preluarea datoriei trebuie să fie încheiată în forma cerută pentru actul juridic în al cărui
temei s-a născut datoria.
Articolul 842. Consimțămîntul creditorului
(1) Consimțămîntul creditorului este necesar pentru substituirea de către noul debitor,
indiferent dacă a avut loc o substituire completă sau incompletă.
(2) Consimțămîntul creditorului privind substituirea de către noul debitor poate să fie dat și
în prealabil. În acest caz, substituirea produce efecte din momentul în care creditorul a fost
notificat de către noul debitor despre contractul dintre noul debitor și cel inițial.
(3) Consimțămîntul creditorului nu este necesar în cazul adăugării unui nou debitor, dar
creditorul, prin notificare către noul debitor, poate să refuze dreptul conferit față de noul
debitor dacă acest fapt este făcut fără întîrziere nejustificată după ce a fost informat despre
drept și înainte ca acesta să fie acceptat în mod expres sau implicit. În cazul refuzului, se
consideră că dreptul nu s-a conferit niciodată.
Articolul 843. Substituirea completă
Un terț poate să se oblige prin contract cu creditorul și debitorul inițial să substituie
complet debitorul, cu efectul că debitorul inițial este liberat de obligație.
Articolul 844. Efectele substituirii complete asupra excepțiilor, compensării și drepturilor
de garanție
(1) Noul debitor poate opune creditorului toate excepțiile pe care debitorul inițial ar fi putut
să le opună creditorului.
(2) Noul debitor nu poate opune creditorului compensarea pe care debitorul inițial ar fi
putut să o opună creditorului.
(3) Noul debitor nu poate opune creditorului niciun drept și nicio excepție ce decurge din
raportul dintre noul debitor și cel inițial.
(4) Liberarea debitorului inițial se extinde de asemenea asupra oricărei garanții personale
sau reale acordate de către acesta creditorului pentru executarea obligației, cu excepția
cazului cînd garanția poartă asupra bunului care este transmis noului debitor în calitate de
obiect al contractului între debitorul inițial și cel nou.
(5) Odată cu liberarea debitorului inițial, garanția oferită de orice persoană, alta decît noul
debitor, pentru executarea obligației se stinge dacă acea persoană nu acceptă ca garanția
să subziste în folosul creditorului.
Articolul 845. Substituirea incompletă
Un terț poate să convină cu creditorul și debitorul inițial să substituie incomplet debitorul,
cu efectul că debitorul inițial este menținut ca debitor în cazul cînd debitorul nou nu execută
obligația în mod corespunzător.
Articolul 846. Efectele substituirii incomplete
(1) Substituirea incompletă are aceleași efecte asupra excepțiilor și compensării ca și
substituirea completă.
(2) În măsură în care debitorul inițial nu este liberat, garanția personală sau reală acordată
în vederea executării obligațiilor acelui debitor nu este afectată de substituire.
(3) Răspunderea debitorului inițial este guvernată de către dispozițiile legale privind
fidejusorul cu beneficiu de discuțiune în măsura în care nu contravin dispozițiilor alin. (1) și
(2).
Articolul 847. Adăugarea unui nou debitor
Un terț poate să convină cu debitorul să fie adăugat în calitate de debitor, astfel încît
debitorul inițial și cel nou să fie debitori solidari.
Articolul 848. Efectele adăugării unui nou debitor
(1) În cazul în care, în temeiul unui contract între noul debitor și creditor sau al unui act
juridic unilateral și separat încheiat de noul debitor în folosul creditorului, noul debitor este
adăugat în calitate de debitor, el nu poate opune creditorului niciun drept sau nicio excepție
născută din raportul dintre noul debitor și cel inițial. În cazul în care un asemenea contract
sau act juridic unilateral nu s-a încheiat, noul debitor poate să opună creditorului orice
motiv de nulitate care afectează contractul cu debitorul inițial.
(2) Dispozițiile legale privitoare la solidaritatea pasivă se aplică în mod corespunzător în
măsura în care nu contravin dispozițiilor alin. (1).
Secțiunea a 3-a
Cesiunea contractului
Secțiunea a 4-a
Transmisiunea în cazul insolvabilității reprezentantului indirect
Secțiunea a 5-a
Subrogația
Capitolul IV
EXECUTAREA OBLIGAŢIILOR
Secţiunea 1
Dispoziţii generale cu privire
la executarea obligaţiilor
Secţiunea a 2-a
Întîrzierea creditorului
Secţiunea a 3-a
Protecţia dreptului la executarea obligaţiei
§1. Dispoziții generale
Capitolul V
NEEXECUTAREA OBLIGAȚIEI
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 2-a
Remedierea de către debitor a executării necorespunzătoare
Secțiunea a 4-a
Suspendarea executării
Secțiunea a 5-a
Rezoluțiunea
§1. Temeiurile rezoluțiunii pentru neexecutare
Secțiunea a 6-a
Reducerea obligației corelative
Secțiunea a 7-a
Despăgubiri și dobînzi
Articolul 934. Dreptul la despăgubiri
(1) Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru întregul prejudiciu cauzat prin
neexecutarea obligației, cu excepția cazului în care debitorul demonstrează că neexecutarea
este justificată.
(2) Despăgubirile trebuie să acopere doar prejudiciul suferit de creditor care este
consecința directă și necesară a neexecutării.
(3) Prejudiciul reparat prin despăgubiri cuprinde și prejudiciul viitor care, în mod rezonabil,
s-ar fi produs.
(4) Prejudiciul cuprinde prejudiciul patrimonial și nepatrimonial (moral).
(5) Debitorul răspunde pentru fapta reprezentantului său și a persoanelor cărora le-a
încredințat executarea obligației în aceeași măsură ca pentru propria faptă.
Articolul 935. Despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial
(1) Creditorul are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin
neexecutarea obligației dacă neexecutarea încalcă un drept personal nepatrimonial, dacă
creditorul este consumator, precum și în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) Despăgubirile pentru prejudiciul nepatrimonial cauzat prin neexecutarea obligației
reprezintă suma de bani care va oferi o satisfacție echitabilă creditorului, avînd în vedere
toate împrejurările cazului.
Articolul 936. Evaluarea despăgubirilor pentru prejudiciul patrimonial
(1) Despăgubirile pentru prejudiciul patrimonial cauzat prin neexecutarea obligației
reprezintă suma de bani care va pune creditorul, pe cît este posibil, în situația în care s-ar fi
aflat dacă obligația s-ar fi executat în mod corespunzător. Aceste despăgubiri acoperă dauna
suferită real (inclusiv cheltuielile suportate și reducerea valorii bunului) și profitul ratat de
creditor.
(2) Creditorului îi revine sarcina de a demonstra mărimea prejudiciului pentru care cere
despăgubiri.
Articolul 937. Previzibilitatea
Debitorul obligației care rezultă din contract sau alt act juridic este răspunzător doar pentru
prejudiciul pe care l-a prevăzut sau putea în mod rezonabil să-l prevadă, la momentul
asumării obligației, ca fiind rezultatul probabil al neexecutării, cu excepția cazului în care
neexecutarea era intenționată sau din culpă gravă.
Articolul 938. Prejudiciul imputabil creditorului
Debitorul nu răspunde pentru prejudiciul suferit de creditor în măsura în care creditorul a
contribuit la neexecutare sau efectele sale.
Articolul 939. Reducerea prejudiciului
(1) Debitorul nu răspunde pentru prejudiciul suferit de creditor în măsura în care creditorul
a putut să reducă prejudiciul luînd măsuri rezonabile.
(2) Creditorul are dreptul să recupereze cheltuielile suportate în mod rezonabil în
încercările sale de a reduce prejudiciul.
Articolul 940. Contractul de substituire
Creditorul care a declarat rezoluțiunea totală sau parțială pentru neexecutare și a încheiat,
într-un termen rezonabil și în condiții rezonabile, un contract de substituire poate cere, dacă
sînt întrunite condițiile pentru a cere despăgubiri, de la debitor despăgubiri egale cu
diferența dintre prețul prestației sale în baza contractului rezolvit și prețul prestației în baza
contractului de substituire, precum și poate cere de la debitor despăgubiri pentru partea
nereparată a prejudiciului.
Articolul 941. Prețul de piață
În cazul în care a declarat rezoluțiunea totală sau parțială pentru neexecutare și nu a
încheiat un contract de substituire, dar prestația are un preț de piață, creditorul poate cere,
dacă sînt întrunite condițiile pentru a cere despăgubiri, de la debitor despăgubiri egale cu
diferența dintre prețul contractual și prețul de piață la data rezoluțiunii, precum și poate
cere de la debitor despăgubiri pentru partea nereparată a prejudiciului.
Articolul 942. Dobînda de întîrziere în executarea obligațiilor pecuniare
(1) În cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la
dobîndă de întîrziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenței plății
pînă la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin. (2) ori la o altă rată
prevăzută de dispozițiile legale speciale.
(2) Rata dobînzii de întîrziere este egală cu rata prevăzută la art. 874 plus 5 puncte
procentuale pe an, în cazul în care debitorul este un consumator, sau 9 puncte procentuale
pe an, în celelalte cazuri. Cu toate acestea, dacă înainte de scadență obligația pecuniară era
purtătoare de dobîndă prevăzută de contract, în scopul determinării ratei dobînzii de
întîrziere, creditorul poate înlocui rata prevăzută la art. 874 cu rata dobînzii prevăzute de
contract.
(3) Debitorul consumator are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca
urmare a întîrzierii plății este mai mic decît rata legală a dobînzii de întîrziere.
(4) În cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie
dobînda de întîrziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea
pentru întîrziere. De asemenea, creditorul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat
în partea neacoperită de dobînda de întîrziere.
(5) Pe perioada în care suma de bani nu este plătită la scadență cu justificare, debitorul
datorează doar dobînda de întîrziere la rata prevăzută la art. 874. Debitorul consumator nu
datorează asemenea dobîndă de întîrziere.
(6) Orice clauza contrară dispozițiilor prezentului articol în detrimentul consumatorului este
lovită de nulitate absolută.
Articolul 943. Anatocismul și capitalizarea
(1) Dobînda, dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea se calculează numai asupra
sumei de bază a obligației pecuniare (capitalului).
(2) Cu toate acestea, dobînzile se pot capitaliza și pot produce dobînzi dacă s-a prevăzut
expres, dar numai pentru dobînzi scadente cel puțin 12 luni.
(3) Dobînda de întîrziere sau, după caz, penalitatea nu se poate capitaliza.
(4) Orice clauză contrară dispozițiilor prezentului articol este lovită de nulitate absolută. Cu
toate acestea, prin contractul de cont curent sau de depozit ori de alt cont de plăți se poate
deroga de la dispozițiile prezentului articol.
Articolul 944. Dobînda de întîrziere în executarea obligațiilor de a da sau de a face
(1) În cazul în care o obligație de a da sau de a face, alta decît una de a plăti o sumă de bani,
nu este executată la scadență, creditorul are dreptul la dobîndă de întîrziere asupra
echivalentului în bani al părții neexecutate a obligației, din data imediat următoare
scadenței pînă la data executării corespunzătoare, la rata prevăzută la art. 874 ori la o altă
rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. Dacă obligația neexecutată are o obligație
corelativă pecuniară, mărimea acestei obligații corelative va constitui echivalentul în bani a
obligației neexecutate.
(2) În cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie
dobînda de întîrziere calculată conform dispozițiilor prezentului articol, fie penalitatea. De
asemenea, creditorul poate cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în partea neacoperită
de dobînda de întîrziere.
Articolul 945. Despăgubirea cheltuielilor de recuperare a creanțelor pecuniare
ale profesionistului
(1) Din momentul în care sînt întrunite condițiile de plată a dobînzii de întîrziere conform
art. 942, creditorul obligației pecuniare poate pretinde debitorului plata unei despăgubiri
minime egale cu echivalentul în lei a 20 de euro la cursul Băncii Naționale a Moldovei din
ziua respectivă pentru acoperirea cheltuielilor de recuperare suportate de creditor. Această
regulă se aplică chiar dacă obligația pecuniară întîrziată este doar o rată din suma totală
datorată creditorului conform unui grafic de plată.
(2) Dreptul creditorului de a cere despăgubiri pentru cheltuielile de recuperare suportate, în
partea neacoperită de despăgubirea minimă prevăzută la alin. (1), rămîne neafectat.
(3) Dispozițiile prezentului articol se aplică doar contractelor prin care un profesionist
livrează bunuri, execută lucrări sau prestează servicii în folosul unui alt profesionist sau al
unei autorități publice ori al unei alte persoane juridice de drept public sau asociații ale
acestora.
Articolul 946. Valuta în care se determină despăgubirile
Despăgubirile trebuie determinate în valuta care corespunde cel mai bine prejudiciului
suferit de creditor.
Capitolul VI
MIJLOACELE DE GARANTARE A EXECUTĂRII
OBLIGAŢIILOR
Secţiunea 1
Clauza penală
Secţiunea a 2-a
Arvuna
Secţiunea a 3-a
Garanţia debitorului
Secţiunea a 4-a
Retenţia
Capitolul VII
STINGEREA OBLIGAŢIILOR
Secţiunea 1
Stingerea obligaţiei prin executare
Secţiunea a 2-a
Stingerea obligaţiei prin consemnare
Secţiunea a 3-a
Stingerea obligaţiei prin compensare
Secţiunea a 4-a
Alte temeiuri de stingere a obligaţiilor
T i t l u l II
DESPRE CONTRACTE ÎN GENERAL
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE CU PRIVIRE LA CONTRACT
ŞI LA CONŢINUTUL CONTRACTULUI
Capitolul II
OBLIGAȚII PRECONTRACTUALE
Secțiunea 1
Obligații de informare în general
Secțiunea a 2-a
Obligații de informare în unele contracte încheiate cu consumatorii
Secțiunea a 3-a
Obligații specifice în cazul contractelor încheiate
prin mijloace electronice
Secțiunea a 5-a
Obligația în cadrul negocierii și obligația de confidențialitate
Capitolul III
ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI
Capitolul IV
DREPTUL DE REVOCARE A CONTRACTULUI
Secțiunea 1
Exercitare și efect
Secțiunea a 2-a
Dreptul de revocare a contractului la distanță sau a contractului
negociat în afara spațiilor comerciale
Secțiunea a 3-a
Dreptul de revocare a contractelor privind unele produse
de vacanță și a contractelor de intermediere a lor
Capitolul VI
EFECTELE CONTRACTULUI
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 2-a
Simulația
Secțiunea a 3-a
Contractul în folosul unui terț
Capitolul VII
INTERPRETAREA CONTRACTULUI
T i t l u l III
CATEGORIILE DE OBLIGAŢII
Capitolul I
VÎNZAREA-CUMPĂRAREA
Secţiunea 1
Dispoziţii generale cu privire
la vînzare-cumpărare
Secţiunea a 2-a
Răscumpărarea
Secţiunea a 3-a
Opţiunea
Secţiunea a 4-a
Dreptul de preemţiune
Secţiunea a 5-a
Cumpărarea de probă sau la vedere
Secţiunea a 7-a
Vînzarea-cumpărarea de bunuri pentru consum
Secțiunea a 8-a
Vînzarea-cumpărarea bunurilor imobile
Secţiunea a 9-a
Vînzarea la licitaţie
Secţiunea a 10-a
Vînzarea-cumpărarea întreprinderii
ca un complex patrimonial
Secțiunea a 11-a
Vînzarea-cumpărarea cu rezerva proprietății
Capitolul II
SCHIMBUL
Capitolul III
DONAŢIA
Capitolul IV
ÎNSTRĂINAREA BUNULUI CU CONDIŢIA
ÎNTREŢINERII PE VIAŢĂ
Capitolul V
RENTA
Capitolul VI
COMODATUL
Capitolul VII
ÎMPRUMUTUL
Capitolul VIII
LOCAŢIUNEA
Capitolul IX
ARENDA
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 2-a
Apariția dreptului de arendă, modificarea și încetarea lui
Secțiunea a 3-a
Drepturile și obligațiile părților contractului de arendă
Secțiunea a 5-a
Modul de folosire a bunurilor agricole arendate
Secțiunea a 6-a
Darea în arendă a terenurilor agricole proprietate a statului
sau a unității administrativ-teritoriale
Secțiunea a 7-a
Particularitățile arendei bunurilor agricole, altele decît terenurile
Capitolul X
LEASINGUL
Capitolul XI
ANTREPRIZA ŞI PRESTĂRILE DE SERVICII
Secţiunea 1
Dispoziţii generale cu privire
la antrepriză şi la prestări servicii
Secţiunea a 2-a
Antrepriza
Secţiunea a 3-a
Prestări servicii
Secțiunea a 4-a
Servicii de proiectare
Secțiunea a 5-a
Servicii de informare și consultare
Secțiunea a 6-a
Servicii de tratament
Capitolul XII
TRANSPORTUL
Secţiunea 1
Dispoziţii generale
cu privire la transport
Secţiunea a 2-a
Transportul de persoane
Secţiunea a 3-a
Transportul de bunuri
§1. Încheierea și executarea contractului de transport de bunuri
Capitolul XIII
MANDATUL
Capitolul XIV
ADMINISTRAREA FIDUCIARĂ
Capitolul XV
COMISIONUL
Capitolul XVI
EXPEDIŢIA
Secțiunea a 2-a
Depozitul hotelier
Secțiunea a 3-a
Sechestrul convențional
Capitolul XVIII
MAGAZINAJUL
Capitolul XIX
PACHETELE DE SERVICII DE CĂLĂTORIE
ȘI PRODUSELE DE VACANȚĂ
Secțiunea 1
Pachetele de servicii de călătorie, serviciile de călătorie
asociate și intermedierea lor
Secţiunea a 2-a
Unele produse de vacanţă şi intermedierea lor
Secțiunea a 2-a
Fidejusiunea
Secțiunea a 3-a
Garanția personală autonomă
Secțiunea a 4-a
Dispoziții comune privind pluralitatea garanților
Secțiunea a 5-a
Dispoziții speciale privind garanțiile personale
acordate de consumator
Capitolul XXI
INTERMEDIEREA
Secţiunea 1
Dispoziţii generale cu privire
la intermediere
Secţiunea a 2-a
Intermedierea închirierii de locuinţe
Secţiunea a 3-a
Intermedierea împrumutului
Secţiunea a 4-a
Intermedierea comercială
Capitolul XXII
CONTRACTELE PRIVIND PUNEREA PE PIAȚĂ
A PRODUSELOR ALTUIA
Secțiunea 1
Dispoziții comune
Secțiunea a 2-a
Agenția comercială
Secțiunea a 3-a
Comisionul profesionist
Secțiunea a 4-a
Franciza
Secțiunea a 5-a
Distribuția
Capitolul XXIII
CONTRACTELE ŞI OPERAŢIUNILE BANCARE
ȘI NEBANCARE
Secţiunea 1
Depozitul bancar
Secţiunea a 2-a
Contul curent bancar
Secțiunea a 3-a
Contul fiduciar
Secţiunea a 4-a
Creditul
Secţiunea a 6-a
Ordinul de plată
Secţiunea a 7-a
Efectuarea plăţilor prin cec
Secţiunea a 8-a
Efectuarea plăţilor prin cambie şi prin bilet la ordin
Secţiunea a 9-a
Efectuarea plăţilor prin acreditiv documentar
Secţiunea a 10-a
Efectuarea plăţilor prin incasoul documentar
Secţiunea a 11-a
Efectuarea plăţilor prin card bancar
Capitolul XXIV
FACTORINGUL
Capitolul XXV
ASIGURAREA 2
Secțiunea 1
Dispoziții comune
Secțiunea a 2-a
Asigurarea generală
Subsecțiunea 1
Dispoziții comune
Subsecțiunea a 2-a
Asigurarea de daune
§1. Dispoziții comune
Subsecțiunea a 3-a
Asigurarea de accidente
Secțiunea a 3-a
Asigurarea de viață
§1. Părțile
Secțiunea a 4-a
Asigurarea de grup
§1. Dispoziții generale
Capitolul XXVI
TRANZACŢIA
Capitolul XXVII
SOCIETATEA CIVILĂ
Capitolul XXVIII
DREPTURILE COMUNE
Capitolul XXIX
PROMISIUNEA PUBLICĂ DE RECOMPENSĂ
Capitolul XXX
JOCURI ŞI PARIURI
Capitolul XXXI
GESTIUNEA DE AFACERI
Articolul 1966. Obligaţiile persoanei care gestionează fără mandat afaceri străine
(1) Persoana care, fără a avea mandat sau fără a fi în drept ori obligată în alt fel (gerant),
acționează cu intenția predominantă de a fi de folos altuia (gerat), fără ştirea acestuia,
trebuie să dea dovadă de diligenţa unui bun proprietar şi să acţioneze în conformitate cu
interesele geratului, luînd în considerare voinţa reală sau prezumtivă a acestuia.
(2) Gerantul, în cazul în care ştia sau trebuia să ştie că acţionează contrar voinţei reale sau
prezumtive a geratului, este obligat să repare prejudiciul cauzat prin gestiunea afacerii
chiar dacă nu are o altă vină.
(3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care, contrar voinței geratului, se execută
obligația acestuia privind întreținerea persoanelor pe care geratul este obligat să le
întrețină conform legii sau alte obligații ale geratului care, fiind scadente, trebuie de
urgență executate pentru protecția unui interes public prioritar, cu condiția că gerantul
acționează cu intenția predominantă de a fi de folos destinatarului executării.
Articolul 1967. Obligaţia de a informa geratul
(1) Gerantul este obligat să-l informeze, de îndată ce este posibil, pe gerat despre preluarea
gestiunii şi să continue actele începute, atît timp cît este necesar geratului pentru a le
prelua.
(2) Dacă nu-l poate informa pe gerat despre preluarea gestiunii, gerantul este obligat să
ducă la capăt actele începute.
(3) Gerantul poate înceta gestiunea din motive întemeiate.
Articolul 1968. Consecinţele acceptării actelor săvîrşite de gerant
Dacă geratul aprobă, tacit sau expres, gestiunea de afaceri, se aplică în modul
corespunzător dispoziţiile cu privire la mandat, chiar dacă gerantul nu a acționat cu intenția
să încheie un contract de mandat.
Articolul 1969. Consecinţele neacceptării actelor săvîrşite de gerant
(1) Actele săvîrşite de gerant, după ce a fost înştiinţat despre neacceptarea acestora de
către gerat, nu generează pentru gerat obligaţii nici faţă de gerant, nici faţă de terţi.
(2) În scopul înlăturării unui pericol ce ameninţă viaţa unei persoane, actele pot fi săvîrşite
şi fără consimţămîntul acesteia, iar executarea obligaţiilor de întreţinere poate fi efectuată
împotriva voinţei celui care are o asemenea obligaţie.
Articolul 1970. Compensarea cheltuielilor suportate de gerant
(1) Gerantul poate cere geratului compensarea cheltuielilor aferente realizării gestiunii în
măsura în care pot fi considerate, în raport de împrejurări, ca necesare și, în limita sporului
de valoare, utile. Gerantul poate alege ca compensarea să se facă prin acoperirea directă de
către gerat a cheltuielilor contractate de către gerant sau prin restituirea către gerant a
valorii cheltuielilor acoperite de acesta.
(2) Gerantul are dreptul la compensarea cheltuielilor chiar dacă nu a reuşit să păstreze
bunurile şi să apere interesele geratului deşi actele întreprinse au fost utile şi a lipsit
vinovăţia.
(3) Cheltuielile compensabile nu pot depăşi în nici un caz valoarea bunurilor pentru a căror
păstrare sînt întreprinse actele respective.
(4) Cheltuielile suportate de gerant în legătură cu actele săvîrşite după acceptare se
restituie conform regulilor cu privire la mandat.
Articolul 1971. Refuzul de a compensa cheltuielile gerantului
Gerantul nu poate cere compensarea cheltuielilor dacă actele de gestiune sînt făcute contra
voinţei geratului ori dacă nu corespund intereselor acestuia, cu excepţia cazurilor în care
voinţa geratului nu este necesară conform art. 1966 alin. (3).
Articolul 1972. Repararea prejudiciului cauzat gerantului
Gerantul care a acționat, în condițiile prezentului capitol, cu scopul de a proteja de un
pericol geratul sau patrimoniul ori interesele acestuia are dreptul de a cere de la gerat
despăgubiri pentru prejudiciul pe care acele acțiuni le-au cauzat integrității corporale sau
bunurilor gerantului dacă acțiunile au generat sau în mod semnificativ au majorat riscul
cauzării prejudiciului, cu condiția că acel risc, în măsura în care era previzibil, era
proporțional cu pericolul la care era expus geratul.
Articolul 1973. Limitele impuse de echitate
Dreptul gerantului la compensarea cheltuielilor și repararea prejudiciului poate fi redus sau
exclus de către instanța de judecată în măsura în care este echitabil și rezonabil, în special
dacă gerantul a acționat în vederea protejării geratului în situația unui pericol comun, dacă
suma la care urmează a fi ținut geratul este excesivă sau dacă gerantul deține un drept de a
obține sumele la care este îndreptățit de la o altă persoană.
Articolul 1974. Dreptul față de cel responsabil
Dacă gerantul a acționat cu scopul de a proteja geratul împotriva unui prejudiciu, persoana
responsabilă de prejudiciu, conform dispozițiilor legale privind răspunderea delictuală, este
de asemenea obligată față de gerant să îi compenseze cheltuielile și să îi repare prejudiciul
la care acesta are dreptul conform prezentului capitol.
Articolul 1975. Răspunderea gerantului
Gerantul răspunde faţă de gerat doar pentru prejudiciul cauzat din intenţie sau din culpă
gravă.
Articolul 1976. Obligaţia de restituire a celor primite ca rezultat al gestiunii
Gerantul este obligat să prezinte geratului o dare de seamă despre actele sale, precum şi să
predea tot ceea ce a primit ca rezultat al gestiunii.
Articolul 1977. Drepturile și obligațiile izvorîte din actele fără mandat
(1) Drepturile și obligațiile ce izvorăsc din actele necesare și utile săvîrșite în interesul unei
alte persoane fără mandatul ei în condițiile prezentului capitol iau naștere pentru persoana
în al cărei interes au fost săvîrșite aceste acte.
(2) Cu toate acestea, actul juridic unilateral săvîrșit de gerant în condițiile prezentului
capitol nu produce efecte în cazul în care persoana căreia îi este adresat actul îl respinge
fără întîrziere nejustificată.
Articolul 1978. Neaplicarea dispoziţiilor privind gestiunea de afaceri
Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică acţiunilor săvîrşite în interesul unor alte
persoane de cel care a acţionat cu convingerea că o făcea în folosul propriu şi nici acţiunilor
săvîrşite de autorităţile publice pentru care astfel de acte ţin de domeniul lor de activitate.
Capitolul XXXII
ÎMBOGĂȚIREA NEJUSTIFICATĂ
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secțiunea a 2-a
Condiții pentru considerarea îmbogățirii ca nejustificată
Secțiunea a 3-a
Îmbogățirea și dezavantajul
Secțiunea a 4-a
Atribuirea
Secțiunea a 5-a
Restituirea îmbogățirii
Secțiunea a 6-a
Mijloacele juridice de apărare
Capitolului XXXIII
RĂSPUNDEREA DELICTUALĂ
Secțiunea 1
Dispoziții generale
Secţiunea a 2-a
Răspunderea pentru prejudiciul
cauzat de produse cu viciu
Secțiunea a 3-a
Răspunderea pentru dobîndirea, utilizarea sau divulgarea
ilegală a secretelor comerciale
T i t l u l IV
FIDUCIA
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Capitolul II
MASA PATRIMONIALĂ FIDUCIARĂ
Capitolul III
CONSTITUIREA FIDUCIEI
Secțiunea 1
Cerințe generale privind constituirea fiduciei
Secțiunea a 2-a
Anularea
Capitolul IV
CONDIȚIILE FIDUCIEI
Capitolul V
DREPTUL DE DECIZIE ȘI ÎMPUTERNICIRILE FIDUCIARULUI
Secțiunea 1
Dreptul de decizie al fiduciarului
Secțiunea a 2-a
Împuternicirile fiduciarului
Capitolul VI
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE FIDUCIARULUI ȘI
ALE ASISTENTULUI FIDUCIEI
Secțiunea 1
Obligațiile fiduciarului
Secțiunea a 2-a
Drepturile fiduciarului
Capitolul VII
MIJLOACELE JURIDICE DE APĂRARE
ÎN CAZ DE NEEXECUTARE
Secțiunea 1
Executarea în natură, supravegherea judecătorească
și alte mijloace de apărare
Secțiunea a 2-a
Repararea prejudiciului și predarea îmbogățirii nepermise
Secțiunea a 3-a
Excepțiile
Capitolul VIII
SCHIMBAREA FIDUCIARILOR SAU A ASISTENȚILOR FIDUCIARI
Secțiunea 1
Dispoziții generale privind schimbarea fiduciarilor
Secțiunea a 2-a
Desemnarea fiduciarilor
Secțiunea a 3-a
Renunțarea fiduciarului
Secțiunea a 4-a
Excluderea fiduciarilor
Secțiunea a 5-a
Efectul schimbării fiduciarilor
Capitolul IX
STINGEREA ȘI MODIFICAREA FIDUCIEI
Secțiunea 1
Stingerea
Secțiunea a 2-a
Modificarea
Capitolul X
RELAȚIILE CU TERȚII
Secțiunea 1
Debitorii fiduciei
Cartea a patra
MOȘTENIREA
TitlulI
DISPOZIȚII GENERALE
T i t l u l II
MOȘTENIREA LEGALĂ
T i t l u l III
MOȘTENIREA TESTAMENTARĂ
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Capitolul II
ÎNTOCMIREA TESTAMENTULUI
Capitolul III
DESEMNAREA MOȘTENITORULUI
Capitolul IV
DESEMNAREA MOȘTENITORULUI SUBSECVENT
Capitolul V
LEGATUL
Capitolul VI
SARCINA
Capitolul VII
EXECUTORUL TESTAMENTAR
Capitolul VIII
REVOCAREA, MODIFICAREA ȘI CADUCITATEA
TESTAMENTULUI SAU A DISPOZIȚIEI TESTAMENTARE
T i t l u l IV
STATUTUL JURIDIC AL MOȘTENITORULUI
Capitolul I
ACCEPTAREA MOȘTENIRII ȘI RENUNȚAREA LA MOȘTENIRE
Capitolul II
CUSTODIA MASEI SUCCESORALE
Capitolul III
RĂSPUNDEREA MOȘTENITORULUI PENTRU
PASIVUL MASEI SUCCESORALE
Secțiunea 1
Obligațiile masei succesorale
Secțiunea a 2-a
Somarea creditorilor masei succesorale
Secțiunea a 3-a
Limitarea răspunderii moștenitorului
Secțiunea a 4-a
Inventarul. Răspunderea nelimitată a moștenitorului
Secțiunea a 5-a
Excepții dilatorii
Capitolul IV
PRETENȚII DIN MOȘTENIRE (PETIȚIA DE EREDITATE)
Capitolul V
PLURALITATEA DE MOȘTENITORI
Secțiunea 1
Raporturile juridice dintre comoștenitori
§1. Indiviziunea
Secțiunea a 2-a
Raporturile juridice dintre comoștenitori și creditorii masei succesorale
TitlulV
REZERVA SUCCESORALĂ
T i t l u l VI
CONFIRMAREA DREPTURILOR REZULTATE DIN MOȘTENIRE
Capitolul I
ELIBERAREA CERTIFICATELOR
Capitolul II
REGIMUL JURIDIC COMUN AL CERTIFICATELOR
T i t l u l VII
VÎNZAREA-CUMPĂRAREA COTEI SUCCESORALE
Cartea a cincea
DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
TitlulI
DISPOZIŢII GENERALE CU PRIVIRE
LA DREPTUL INTERNAŢIONAL PRIVAT
T i t l u l II
NORMELE CONFLICTUALE
Capitolul I
STATUTUL PERSOANEI FIZICE
Capitolul II
STATUTUL PERSOANEI JURIDICE
Capitolul III
DREPTURILE REALE ŞI DREPTURILE
PERSONALE NEPATRIMONIALE
Capitolul IV
ACTUL JURIDIC
Capitolul V
OBLIGAŢIILE CONTRACTUALE
Capitolul VI
OBLIGAȚIILE NECONTRACTUALE
Secțiunea 1
Faptele ilicite
Secțiunea a 2-a
Îmbogățirea nejustificată, gestiunea de afaceri
și răspunderea precontractuală
Secțiunea a 3-a
Libertatea de alegere
Secțiunea a 4-a
Dispoziții comune
Secțiunea a 5-a
Domeniul de aplicare
Capitolul VII
FIDUCIA
Capitolul VIII
RAPORTURILE DE SUCCESIUNE
CU ELEMENT DE EXTRANEITATE
Capitolul IX
TERMENUL DE PRESCRIPŢIE EXTINCTIVĂ