PREVENIREA ŞI

CONTROLUL
INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE
 Agenţii etiologici implicati in infectii nosocomiale:

Agentul Localizarea Bolnavi/purtători Transmiterea Incidenţa %

E. coli Căile urinare, sânge Tubul digestiv Mâini, sondele 19

urinare

S. aureus Plăgile chirurgicale, Pielea, nasul Mâini, aerul, 10

pielea, sângele cateterele
intravenoase

Enterococi Urina, plăgile Tubul digestiv Mâini, aerul, 9,5

chirurigicale sondele urinare

Ps. aeruginosa Urina, sânge, piele Mediul cu umiditate Materialele, mâini 9

lezată, aparat
respirator

Proteus Urina Tubul digestiv Mâini, obiectele 7,7

Klebsiella Aparatul respirator Tubul digestiv Mâini, obiectele 7,7

Enterobacter Plăgile chirurgicale Tubul digestiv Mâini, obiectele 4

Procesul epidemiologic in IN
Sursele de agenţi cu potenţial nosocomial sunt reprezentate de: pacienţi cu variate
maladii sau persoane cu infecţii în incubaţie sau atipice care beneficiază de
prestaţii medico-sanitare ori medico-sociale; purtători de agenţi cu potenţial
nosocomial, preinfecţioşi, sănătoşi sau foşti bolnavi (convalescenţi sa cronici),
fiecare dintre aceştia poate fi colonizat: nazal, faringian, tegumentar, intestinal,
genito-urinar etc. Alte sursele de agenţi microbieni sunt: instituţionalizaţii,
personalul medico-sanitar, vizitatorii, personalul de întreţinere şi auxiliar.
Căile de transmitere sunt:
 direct - se realizează prin contactul dintre pacienţi şi între aceştia şi personalul
medical;
 indirect de transmitere, de la surse la receptivi prin agenţi rezistenţi în mediul
ambiental.
Receptivitatea: la grupurile cu risc crescut, gazdele „compromise”.
Factorii dinamizatori-favorizanţi:
 condiţii deficitare de spitalizare şi
 durata prelungită de spitalizare;
 contaminarea mediului ambiental cu produse patologice,
 aglomerarea spaţiilor din spital,
 instalaţii tehnico-sanitare insuficiente ca număr şi deficitare ca igienizare.
Formele de manifestare a procesului epidemiologic pot fi sporadice sau
endemice
PRACTICI DE CONTROL AL
INFECŢIILOR
Practicile de control al infecţiei pot fi împărţite
în două categorii:
 precauţii standard; care trebuie aplicate
tuturor pacienţilor tot timpul, indiferent de
diagnostic sau statutul infecţiei
 precauţii adiţionale (bazate pe transmitere),
care sunt specifice modurilor de transmitere
(prin inhalare, prin picături, prin contact
direct).
PRECAUŢII STANDARD

Acestea includ următoarele:

 spălatul pe mâini (igiena mâinilor);
 folosirea echipamentului personal de protecţie când
se mânuieşte sânge, alte substanţe corporale,
excreţii şi secreţii;
 mânuirea adecvată a echipamentului de îngrijire a
pacientului şi a lenjeriei murdare;
 prevenirea înţepăturilor/ tăieturilor/ rănirilor cu
instrumentar;
 conservarea mediului;
 mânuirea adecvată a reziduurilor.
 SPALAREA MAINILOR si a altor parti
ale tegumentelor

este cel mai important si uneori singurul mod

de prevenire a contaminării, a diseminării
agenţilor microbieni.
 CÂND ?
 la intrarea in serviciu şi la părăsirea locului de muncă;
 la intrarea şi la ieşirea din salonul de bolnavi;
 inainte şi după examinarea fiecărui bolnav;
 inainte şi după aplicarea unui tratament;
 inainte şi după efectuarea de investigaţii şi proceduri invazive;
 după scoaterea manuşilor de protecţie;
 după scoaterea măştii folosită la locul de muncă;
 inainte de prepararea şi distribuirea alimentelor şi a medicamentelor administrate
per os;
 după folosirea batistei;
 după folosirea toaletei;
 după trecerea mâinii prin păr;
 după activităţi administrative, gospodăreşti.
 după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a celor cu
imunodepresie severă;
 inainte şi după efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare şi
efectuarea de puncţii lombare este obligatoriu portul mănuşilor), schimbarea
pansamentelor (atenţie - mănuşi),termometrizare intrarectală, clisme, toaleta lehuzei
(atenţie - mănuşi);
 după efectuarea toaletei bolnavului la internare;
 după manipularea si transportul cadavrelor;
 inainte şi după efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL,
stomatologice şi in general inainte şi după orice fel de manevră care implică
abordarea sau producerea unor soluţii de continuitate (atenţie-mănuşi).
 CUM ?
 indepărtarea bijuteriilor (inele, brăţări), ceasurilor;
 unghii ingrijite, tăiate scurt;
 utilizare de apă curentă şi săpun pentru spălarea obisnuită;
 două săpuniri consecutive;
 in cazuri de urgentă este permisă utilizarea de antiseptice ca
inlocuitor al spălatului, dar nu ca rutină;
 in unele situatii spălarea este completată de dezinfecţia mâinilor:
 după manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagioşi şi a
celor cu imunodepresie severă;
ŞTERGEREA, USCAREA este
OBLIGATORIE

- cu hârtie prosop;
- prosop de unică intrebuintare.
Decontaminarea mâinilor

 Importanţa mâinilor în transmiterea infecţiilor în

cadrul spitalului a fost demonstrată , şi poate fi
minimalizată printr–o igienă corespunzătoare a
mâinilor .
 Totuşi, spălatul pe mâini nu se realizează
întotdeauna în condiţii optime. Acest fapt se
datorează mai multor motive, inclusiv: lipsa unui
echipament adecvat, alergii la produsele pentru
spălarea mâinilor, cunoştinţe insuficiente ale
personalului despre risc şi procedee, durata prea
lungă recomandată pentru spălarea mâinilor, şi
timpul necesar.
Condiţiile optime pentru „igiena mâinilor”

Pentru spălarea mâinilor

 Apă curentă: bazine mari, cu puţine lucrări necesare pentru
întreţinere, cu dispozitive anti – stropire
 Produse: săpun sau produse antiseptice în funcţie de procedeu

 Facilităţi pentru uscarea mâinilor fără riscul contaminării

(prosoape de unică folosinţă, dacă este posibil)
Pentru dezinfectarea mâinilor
 Dezinfectaţi specifici: frecare cu alcool şi antiseptice, şi geluri
emoliente, care pot fi aplicate pe mâinile curate
Igiena personală

 Întreg personalul trebuie să menţină o igienă

personală adecvată.
 Unghiile trebuie tăiate scurt şi păstrate
curate. Nu trebuie purtate unghii false.
 Părul trebuie tuns scurt sau prins.
 Barba şi mustaţa trebuie tăiate scurt şi
menţinute curate
 Spălarea corectă a mâinilor poate reduce
încărcătura microbiană care creşte ca urmare
a contactului cu lichidele corporale şi
suprafeţele contaminate. Spălarea mâinilor
întrerupe lanţul de transmitere al infecţiilor de
la o persoană la alta.
 Spălatul pe mâini este cel mai simplu şi
eficient mod de prevenire a transmiterii
infecţiilor şi de reducere a incidenţei
infecţiilor nosocomiale.
 Tot personalul sanitar şi familia care îngrijeşte pacientul
trebuie să se spele corect pe mâini.

 Pacienţii şi cei care îi îngrijesc direct trebuie instruiţi

asupra medului corect de spălare a mâinilor şi a
situaţiilor în care trebuie să o facă.

 Respectarea acestei practici este de multe ori

suboptimală.

 Motivele nerespectării spălatului corect pe mâini sunt:

lipsa instalaţiilor adecvate, un raport personal/pacienţi
redus, prezenţa alergiilor la produsele folosite la spălat,
lipsa cunoştinţelor personalului referitoare la riscurile
diferitelor proceduri, lipsa timpului necesar, neglijenţa şi
nepăsarea faţă de securitatea biologică.
SCOP

 Spălarea mâinilor ajută la îndepărtarea agenţilor

patogeni care pot părunde în organism şi provoca
îmbolnăviri.
 Spălarea cu apă şi săpun distruge majoritatea
microorganismelor şi face ca acestea să fie
îndepărtate mecanic prin spălare şi clătire.
 Spălarea cu produse antiseptice, omoară sau inhibă
creşterea microorganismelor în straturile profunde
ale tegumentelor.
TIPURI DE SPĂLAT PE MÂINI

1. Spălarea simplă: este limitată de obicei la

palme şi încheieturi; dar ea trebuie să
dureze minimum 10-15 secunde folosind
săpunul (obişnuit sau antimicrobian) şi apa.
2. Decontaminarea / antisepsia mâinilor/ dezinfectia
igienica a mâinilor :
îndepărtează sau distruge tranzitoriu microorganismele şi-i
conferă un efect mai prelungit.
Ea poate fi realizată pe două căi:
a) Spălarea mâinilor şi antebraţelor cu apă şi săpun antimicrobian
timp de 15-30 de secunde (conform instrucţiunilor recomandate
de producător).
 Decontaminarea mâinilor cu solutie pe bază de alcool, se face cu
30 ml solutie nediluata, timp de 30 de secunde si se freaca pana
la uscare.
Acest procedeu este potrivit atunci când mâinile nu sunt murdare
de grăsime sau substanţe proteice. Imersia mâinilor într-un vas
cu antiseptice nu este recomandată!
b) Decontaminarea mâinilor cu solutie pe bază de alcool, se
face cu 30 ml solutie nediluata, timp de 30 de secunde si
se freaca pana la uscare.
Acest procedeu este potrivit atunci când mâinile nu sunt
murdare de grăsime sau substanţe proteice. Imersia
mâinilor într-un vas cu antiseptice nu este recomandată!
 Notă: atunci când mudăria de pe mâini este vizibilă, se va
proceda mai întâi la spălarea acestora cu apă şi săpun şi
apoi se va trece la antisepsia.
3. Antisepsia chirurgicală a mâinilor: urmăreşte
antisepsia mâinilor sau distrugerea tranzitorie a
microorganismelor pe o perioadă mai îndelungată.
Mâinile şi antebraţele sunt spălate minuţios cu un
săpun antiseptic sau solutie antiseptica cel puţin 2-3
minute, a 2x5 ml solutie. Mâinile sunt clătite cu apă
sterilă şi uscate cu un prosop steril (cazul sapunului)
sau frecate pana la uscare (cazul solutiei
antiseptice). Antisepsia chirurgicală a mâinilor este
necesară înaintea procedurilor invazive.
3. Antisepsia chirurgicală a mâinilor: urmăreşte antisepsia
mâinilor sau distrugerea tranzitorie a microorganismelor pe
o perioadă mai îndelungată.
 Mâinile şi antebraţele sunt spălate minuţios cu un săpun
antiseptic sau solutie antiseptica cel puţin 2-3 minute, a 2x5
ml solutie. Mâinile sunt clătite cu apă sterilă şi uscate cu un
prosop steril (cazul sapunului) sau frecate pana la uscare
(cazul solutiei antiseptice). Antisepsia chirurgicală a
mâinilor este necesară înaintea procedurilor invazive.