Metode de cercetare

Subiectul 4

1. Care dintre următoarele metode pot să fie folosite pentru a colecta date calitative cât și
cantitative:
A – observația;
B – focus-grupul;
C – sondajul de opinie;
D – interviul;
E – studiu de caz;
F - analiza documentelor.
2. Vrem să observăm modul în care studenții din anul I își petrec timpul liber împreună. Crae
dintre următoarele strategii ar fi cea mai potrivită?
A – cercetător - spion;
B – cercetător – actor social;
C – observator nedeclarat;
D – observator neutru.
3. Un cercetător a făcut un studiu despre teritorialitatae în rândul oamenilor. Ei au observat
persoanele care părăseau parcarae de la mall. S-a aflat că plecau mai repede atunci când nu
aștepta nimeni să le ia locul (32,2 secunde), cu 7 secunde mai mult atunci când cineva
aștepta, și chiar mai mult (cu încă 10 secunde) atunci când cel care aștepta claxona.
A – care sunt conceptele folosite;
B – cum au fost operaționalizate acestea;
C – care este ipoteza studiulu;
D – ce putem spune despre validitatae internă a studiului:
4. Un cercetător a proiectat un design cvasi-experimental în care să verifice efectul acordării
unor burse (0, 500, 1000 și 1500 ron) și a genului asupra performanței studenților. Într-un
design cu 20 de participanți pentru fiecare grup, câți participanți trebuie să avem în total?
A – 60;
B – 80;
C – 120;
D – 160;
E – 200.
5. Procedura dublu-orb se folosește în experimente:
A – pentru a induce în eroare participanții;
B – pentru a împărți participanții în grupuri;
C – pentru a micșora părtinirea experimentatorului;
D – pentru a elimina problemele de tip placebo.
6. Efectul dezirabilității sociale afectează:
A – validitatea testului;
B – fidelitatea testului;
C – răspunsurile la întrebări;
D – eșantionarae.
7. Populația pe care vrem să studiem este constituită din funcționarii dintr-o instituție. Vom
selecat toți funcționarii pe care-i găsim pe coridoarele instituției. Tipul de eșantionare este:
A – multifazic;
B – pe cote;
 C – de tip bulgăre de zăpadă;
D – aleatoriu simplu;
E – stratificat;
F - de conveniență.
8. Populația pe care vrem să studiem este constituită din locuitorii orașului Cluj care s-au născut
în localitatea Crasna, județul Sălaj. Ce tehnică de eșantionare este mai potrivită:
A – pe cote;
B – de tip bulgăre de zăpadă;
C – stratificată;
D – aleatorie simplă;
E – panel.
9. Care dintre următoarele este o problemă a eșantionării aleatorii?
A – trebuie să contactăm toți indivizii din populație, ceea ce ar fi cam greu;
B – eșantionul cuprinde de obicei mai mulți membri din anumite categorii sociale decât ar
trebui;
C – persoanele cu anumite caracteristici au o șansă mai mare de a fi incluse în eșantion;
D – avem nevoie de o listă cu toți membrii populației, lucru dificil pentru o populație mare.
10. De ce sunt ghidurile de interviu importante pentru un interviu semi-structurat?
A – dacă sunt urmate produc date fidele și comparabile;
B – arată că suntem buni interviatori;
C – produc date cantitative,
D – stimulează discuțiile libere;
E – nici o variantă nu este corectă.