Risc de Calculat

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.5. „Programe doctorale şi post-doctorale în sprijinul
cercetării”
Titlul proiectului: Burse doctorale şi postdoctorale pentru cercetare de excelenţă
Numărul de identificare al contractului: POSDRU/159/1.5/S/134378
Beneficiar: Universitatea Transilvania din Braşov
Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Şcoala Doctorală Interdisciplinară
Departament: Ingineria Fabricaţiei
Ing. Raluca NICOLAE (MĂNESCU)
Titlul tezei (lb. română): MANAGEMENTUL INTEGRAT
CALITATE-RISC ÎN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAȚIE
Titlul tezei (lb. engleză): Integrated quality-risk management in
flexible manufacturing systems
Conducător ştiinţific
Prof.univ.dr.ing. Anișor NEDELCU
Braşov, 2015
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAŞOV
BRAŞOV, B-DUL EROILOR NR. 29, 500036, TEL. 0040-268-413000, FAX 0040-268-
410525
RECTORAT
D-lui (D-nei)..............................................................................................................................
COMPONENŢA
Comisiei de doctorat
Numită prin ordinul Rectorului Universităţii „Transilvania” din Braşov
Nr. 7718 din 13.11.2015
PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ramona CLINCIU

PRODECAN - Facultatea de Inginerie
Tehnologică şi Management Industrial
Universitatea “Transilvania”din Braşov
CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. ing. Anişor NEDELCU

STIINTIFIC: Universitatea “Transilvania”din Braşov
REFERENȚI: Prof. univ. dr. ing. ec. Ioan ABRUDAN

Universitatea Tehnică din Cluj Napoca
Prof. univ. dr. ing. Anca DRĂGHICI

Universitatea “Politehnică” din Timișoara
Prof. univ. dr. ing. Nouraş Barbu

LUPULESCU
Universitatea “Transilvania” din Brașov
Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: 17.12.2015, ora 10:00, Corp V, sala
VPA, Str.Mihai Viteazul Nr.5, Braşov.
Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi în

timp util, pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov sau la Departamentul Ingineria
Fabricaţiei, Centrul de cercetare Tehnologii şi Sisteme Avansate de Fabricaţie, tel-fax 0268
421318, sau prin email la adresa: raluca.manescu@unitbv.ro.
Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.
Vă mulţumim.
2
CUPRINS
Pag Pag.
teză rezumat
Introducere 13 9
Capitolul 1. Stadiul actual al cercetărilor privind managementul
integrat calitate-risc în sisteme flexibile de fabricație.............................. 14 9
1.1 Analiza sistemelor flexibile de fabricaţie. Concepte şi elemente
componente ale sistemului flexibil de fabricație.......................................... 14 9
1.1.1 Caracteristici de bază ale sistemului flexibil................................. 16 10

1.1.2 Clasificarea SFF............................................................................. 20 10
1.1.3 Structura şi funcţiile SFF............................................................ 22 11
1.1.4 Avantajele și rolul sistemelor flexibile de fabricație...................... 24 11
1.2 Noţiuni, obiective şi strategii ale sistemului flexibil de
fabricație.................................................................................................. 11
25
1.2.1 Managementul proceselor de fabricație şi al SFF.......................... 25 11
1.2.2 Gradul de flexibilitate, automatizarea şi optimizarea SFF............ 26 12
1.2.3 Factorii care influenţează profitul relativ la implementarea
automatizărilor flexibile............................................................................. 12
29
1.2.4 Aspecte ale planificării și controlului producției în SFF. Scenarii
de planificare................................................................................................... 13
34
1.3 Analiza privind managementului calităţii. Sistemul calităţii: abordare
conceptuală, prezentare generală, standard................................................ 37 13
1.3.1 Principiile managementului calităţii............................................ 42 14
1.3.2 Documentaţia sistemului calităţii.................................................. 48 15
1.3.3 Etapele necesare pentru proiectarea şi implementarea unui sistem
al calităţii într-un sistem flexibil de fabricaţie........................................... 50 15
1.4 Analiza managementului riscului. Concepte şi principii ale
managementului riscului (MR).................................................................. 53 15
1.4.1 Descriptori şi criterii de clasificare a riscului.............................. 56 16
1.4.2 Raporturile dintre cerinţe, specificaţii şi realizarea unui
produs/serviciu.......................................................................................... 60 17
3
1.4.3 Planificarea răspunsului la factorii de risc şi strategiile de reducere a
riscurilor....................................................................................... 62 17
1.5 Analiza corelaţiei risc-calitate la nivelul sistemului flexibil de
fabricație.................................................................................................. 64 17
1.6 Concluzii privind stadiul actual al cercetării privind managementul
integrat calitate-risc în sisteme flexibile de fabricaţie.............................. 72 18
Capitolul 2. Obiectivele tezei de doctorat............................................. 74 19
2.1 Delimitarea domeniului de cercetare.................................................. 74 19
2.2 Obiectivele cercetării......................................................................... 74 19
Capitolul 3. Studii şi contribuţii teoretice privind managementul
integrat calitate-risc în SFF................................................................... 76 19
3.1 Managementul calităţii în SFF. Consideraţii teoretice asupra
managementului calităţii. Standardul internaţional ISO 9001................... 76 19
3.1.1. Realizarea produsului................................................................. 79 21
3.1.2 Monitorizarea şi controlul produsului.................................... 80 21
3.1.3 Optimizarea ca rezultat al îmbunătăţirii calităţii........................ 82 22
3.2 Managementul riscurilor în SFF................................................................ 90 22
3.2.1 Managementul riscurilor privind calitatea în SFF....................... 90 22
3.2.2 Evaluarea riscurilor în SFF aplicând metoda FMEA................. 94 23
3.2.3 Descrierea şi analizarea metodei FMEA în cadrul SFF.............. 95 24
3.2.4 Managementul riscurilor aplicat SFF......................................... 97 25
3.2.5 Utilizarea analizei modului de defectare şi a efectelor
(FMEA)..................................................................................................... 98 25
3.2.6 Managementul riscului în FMEA de proces............................ 108 25
3.2.7 Contribuţii privind evaluarea riscului prin utilizarea metodei
FMEA....................................................................................................... 25
109
3.3 Consideraţii teoretice privind managementul integrat calitate-risc în
SFF.................................................................................................................. 25
109
3.3.1 Managementul SFF/ Funcţiunile globale în conducerea SFF...... 109 25
3.3.2 Prezentarea conceptului managementului integrat calitate-risc.... 111 26
3.3.3 Diagrama Ishikawa(diagrama cauză-efect)............................. 117 30
3.3.4 Analiza Pareto.............................................................................. 119 30
3.4 Concluzii................................................................................................... 121 30
4
Capitolul 4. Studii de caz şi cercetări experimental-simulate privind
managementul integrat calitate-risc în SFF............................................... 123 30
4.1 Analiza privind etapele de realizare a produsului..................................... 123 30
4.1.1 Descrierea procesului tehnologic propus. Schema logică a
procesului tehnologic................................................................................. 123 30
4.1.2 Materiale şi tehnologie..................................................................... 131 33
4.2 Descrierea utilajului de prelucrare si a produsului (burghiului)................ 131 34
4.3 Analiza caracteristicilor de bază ale materialului...................................... 134 35
4.4 Realizarea histogramelor de defectare pornind de la fişa de măsurători... 136 35
4.4.1 Monitorizarea şi măsurarea proceselor/produsului......................... 136 35
4.4.2 Înregistrare date/ Fişa de măsurători. Histogramele de defectare.... 137 36
4.5 Metode de îmbunătăţire continuă a calităţii............................................. 140 36
4.5.1 Utilizarea diagramei Ishikawa (cauză-efect) privind factorii care
pot influenţa precizia şi calitatea burghiului special obţinut prin procesul de
strunjire....................................................................................................... 141 36
4.6 Evaluarea riscului utilizând analiza modului de defectare şi a efectelor
(FMEA). Analiza modului de defectare şi a efectelor defectării.............. 143 37
4.7 Monitorizarea şi controlul defectelor. Analiza Pareto............................. 150 38
4.8 Concluzii.................................................................................................. 155 41
Capitolul 5. Concluzii finale şi contribuţii originale aduse în cadrul
tezei............................................................................................................... 157 41
5.1 Concluzii generale.................................................................................... 157 41
5.2 Contribuţii originale aduse în cadrul tezei................................................ 159 42
5.3. Valorificarea rezultatelor cercetării......................................................... 161 42
5.4. Direcţii viitoare de cercetare..................................................................... 161 43
BIBLIOGRAFIE............................................................................................. 163 44
Rezumat scurt ................................................................................................. 48
CV – Română.................................................................................................. 49
CV- Engleză ................................................................................................... 50
5
TABLE OF CONTENTS
Pag. Pag.
thesis summary
Introduction............................................................................................... 13 9
Chapter 1. Present state of research concerning the integrated
quality-risk management in flexible manufacturing systems............ 14 9
1.1 Analysis of flexible manufacturing systems. The concepts and
elements of flexible manufacturing system.......................................... 14 9
1.1.1 Basic features of the flexible system................................... 16 10
1.1.2 Classification of SFF............................................................. 20 10
1.1.3 The structure and functions of SFF......................................... 22 11
1.1.4 The advantages and role of SFF........................................... 24 11
1.2. Goals and strategies of the flexible manufacturing system................ 25 11
1.2.1 The management of manufacturing processes and SFF........... 25 11
1.2.2 Flexibility, automation and optimization degree of SFF.......... 26 12
1.2.3 Factors affecting the relative profit to the implementation of
flexible automation............................................................................... 29 12
1.2.4 Aspects of planning and production control in SFF. Planning
scenarios.............................................................................................. 34 13
1.3 Quality management analysis. Quality system: a conceptual
approach, overview, standard............................................................... 37 13
1.3.1 Quality management principles........................................ 42 14
1.3.2 The quality system documentation.......................................... 48 15
1.3.3 The steps required to design and implement a system of
quality in a flexible manufacturing system.......................................... 50 15
1.4 Risk management analysis. Concepts and principles of risk
management........................................................................................... 53 15
1.4.1 Descriptors and criteria classification of risk........................... 56 16
1.4.2 Relationships between requirements, specification and
realisation of a product/service........................................................... 60 17
6
1.4.3 Planning the response to the risk factors and risk reduction
strategies..................................................................................................... 62 17
1.5 Correlation analysis of risk-quality flexible manufacture system..... 64 17
1.6 Conclusions regarding the current state of research into the
integrated quality management-risk in manufacturing flexible systems... 72 18
Chapter 2 Main objectives....................................................................... 74 19
2.1 Demarcating the investigation domain........................................... 74 19
2.2 The investigation’s objectives....................................................... 74 19
Chapter 3 Studies and theoretical contributions regarding
integrated quality-risk management in SFF.................................... 76 19
3.1 Quality management in SFF. Theoretical considerations on the
quality management. The international standard ISO 9001....................... 76 19
3.1.1 Product realization.................................................................. 79 21
3.1.2 Monitoring and control product....................................... 80 21
3.1.3 Optimization as a result of improving quality..................... 82 22
3.2 Risk management in SFF..................................................................... 90 22
3.2.1 Risk management regarding quality in SFF........................... 90 22
3.2.2 Risk assessment in SFF applying FMEA method................... 94 23
3.2.3 Description and analysis of FMEA method within the SFF.... 95 24
3.2.4 Risk management applied to the SFF........................................ 97 25
3.2.5 Utilization the failure analysis of the mode use and effects
(FMEA)............................................................................................... 98 25
3.2.6 Risk management in FMEA process.................................. 108 25
3.2.7 Contribution to the assessment of risk by using FMEA
method...................................................................................................... 109 25
3.3 Theoretical considerations regarding integrated quality-risk
management in SFF................................................................................... 109 25
3.3.1 SFF management/Global functions of SFF running process.. 109 25
3.3.2 The concept presentation of integrated quality-risk
management....................................................................................... 111 26
3.3.3 Ishikawa diagram (cause-effect diagram).......................... 117 30
3.3.4 Pareto analysis........................................................................ 119 30
3.4 Conclusions.......................................................................................... 121 30
7
Chapter 4 Case studies and simulated experimental research
regarding integrated quality-risk management in SFF...................... 123 30
4.1 The analysis stages regarding the product development...................... 123 30
4.1.1 Description of the technological process. The logical scheme
of technological process....................................................................... 123 30
4.1.2 Materials and technology............................................................ 131 33
4.2 Description of the processing equipment and of the product (the
drill)........................................................................................................... 131 34
4.3 Analysis of the basic characteristics of the material............................ 134 35
4.4 Realization of the failure histograms starting to the sheet
measurements............................................................................................ 136 35
4.4.1 Monitoring and measurement of the processes/product............. 136 35
4.4.2 Registration dates/Sheet measurements information.
Histograms of failure........................................................................... 137 36
4.5 Methods of the continuous quality improvement................................ 140 36
4.5.1 Use the diagram Ishikawa (cause and effect) on the factors
that can influence the accuracy and quality of special drill obtained
through the turning process................................................................ 141 36
4.6 Risk assessment using the method of failure analysis and effects
(FMEA). Analysis of the failure mode and effects of failure................. 143 37
4.7 Monitoring fault and control defects. Pareto analysis.................... 150 38
4.8 Conclusions......................................................................................... 155 41
Chapter 5. Conclusions, personal contributions, further
developments and methods of capitalization for the current
investigation....................................................................................... 157 41
5.1 General conclusions............................................................................. 157 41
5.2 Personal contributions in the investigated field .................................. 159 42
5.3 Capitalization methods for the investigation’s results......................... 161 42
5.4 Further developments ......................................................................... 161 43
REFERECES............................................................................................ 163 44
Summary of the thesis .............................................................................. 48
Curriculum vitae (Romanian) .................................................................... 49
Curriculum vitae (English)........................................................................ 50
8
INTRODUCERE
În condiţiile actuale, când se produce globalizarea pieţelor, concurenţa este din ce in ce

mai acerbă. Cererea de mărfuri a impus industriei să posede capacitatea de a fabrica produse
diversificate, de calitate, în scurt timp şi la preţuri competitive. În plus, întreprinderile trebuie
să obţină beneficii, pentru a continua investiţiile, condiţie “Sine Qua Non” pentru dezvoltare.
Teza de doctorat sintetizează noile orientări mondiale în teoria calităţii, riscului şi a
managementul integrat pe conceptele aflate în permanenţă corelaţie. Soluţiile prezentate arată
din punct de vedere managerial calitatea şi riscul într-o corelaţie permanentă, devenind o
strategie pentru orice întreprindere.
Structurarea tezei de doctorat s-a realizat în 5 capitole, desfașurate pe 200 de pagini, ce
cuprind 83 de figuri, 21 de tabele și 32 relații de calcul, 140 de surse bibliografice și 4 anexe a
27 pagini.
CAPITOLUL 1. Stadiul actual al cercetărilor privind managementul integrat calitate-

risc în sisteme flexibile de fabricație
1.1 Analiza sistemelor flexibile de fabricaţie. Concepte şi elemente componente ale

sistemului flexibil de fabricație
Sistemul flexibil de fabricaţie este un ansamblu integrat de maşini deservite de către
un sistem automat de transport, manipulare şi depozitare a reperelor şi a produselor finite,
prevăzut cu echipamente automatizate de măsurare, capabil să realizeze sub comanda
calculatorului electronic prelucrarea simultană sau succesivă a unor repere diferite, aparţinând
unei anumite grupe de produse, în condiţii de intervenţie minimă a operatorului uman şi cu
timpi de reglare reduşi [SPA 11]. SFF este un sistem de fabricaţie integrat iar inter-relaţiile
dintre componentele sale variate nu sunt bine înţelese pentrucă un sistem foarte complex
[CHA 07].
Un sistem flexibil de fabricaţie (SFF) este un sistem de fabricaţie în care există un
anumit grad de flexibilitate care permite sistemului să reacţioneze în cazul unor modificări,
prevăzute sau neprevăzute. Această flexibilitate se poate împărţi îndouă categorii mari, care,
la rândul lor conţin mai multe subcategorii [TUL 09], [SHI 06], [CSO 13].
9
1.1.1 Caracteristici de bază ale sistemului flexibil
Caracteristicile fundamentale ale sistemului flexibil de fabricaţie sunt observate în
figura 1.5 [SPA 11], [POP 07]:
Integrabilitatea: capacitatea de integrare în cadrul sistemului de producție din punct de
vedere spaţial, constructiv și informatic, cu posibilitatea de cuplare funcţională cu alte
sisteme;
Adapatabilitatea: reacţie rapidă la schimbarea sarcinilor de producție, funcţionabilitate
în regim aleator, reechipare ușoară cu S.D.V.-uri;
Adecvarea: destinaţia corectă în funcție de operațiile de prelucrare cu timp de
parcurgere minim și cheltuieli minime de exploatare;
Dinamismul structural: permite realizarea unor modificări structurale ale sistemului în
funcție de cerințe și de traseele tehnologice de parcurgere.
Integrabilitate
Dinamismul SFF Adaptabilitate

structural
Adecvare
Figura 1.5 Caracteristicile SFF
1.1.2 Clasificarea SFF

Printr-o clasificare a flexibilității se pot descrie diferite tipuri de SFF reprezentate în
figura 1.6 [BRO 84].
Volum
Maşină Operaţii Proces Producţie flexibil/
flexibilă flexibile flexibil flexibilă Flexibili-
tate extinsă
Figura 1.6 Relaţia dintre diferitele tipuri de flexibilitate
S.F.F. se clasifică după [CHI 07]:
10
- mărimea seriilor de fabricație, forma geometrică a pieselor prelucrate în S.F.F., tipul
maşinilor unelte care constituie posturile de lucru ale S.F.F., geometria traseelor de transport.
1.1.3 Structura şi funcţiile SFF

Structura generală a unui S.F.F., permite evidenţierea funcțiilor generale ale sistemului
[CHI 07]:
-funcția de prelucrare automată a pieselor;
-funcția de depozitare, transport și manipulare automată;
-funcția de comandă automată a tuturor componentelor sistemului și de supraveghere, control
și diagnostic automate.
1.1.4 Avantajele și rolul sistemelor flexibile de fabricație

Introducerea și exploatarea judicioasă a S.F.F. asigură obţinerea unei eficienţe înalte și
creșterea efectelor economice ale producției. Cele mai importante sunt [ABR 96], [STE 02]:
- reducerea numărului de muncitori de până la 5 ori faţă de producția convenţională;
- reducerea personalului pentru pregătirea fabricației de aproximativ 2.5 ori;
- reducerea cu 20-40% a spaţiilor necesare producției;
- creșterea productivităţii muncii cu 200-400%;
- creșterea indicelui de utilizare a MU la 90-95% sau chiar mai mult;
- reducerea rebuturilor și creșterea indicelui de utilizare a materialelor;
- scurtarea ciclurilor de pregătire tehnologică a producției;
- creșterea producției anuale;
1.2 Noţiuni, obiective şi strategii ale sistemului flexibil de fabricație

1.2.1 Managementul proceselor de fabricație şi al SFF
Managementul proceselor de fabricație- Manufacturing process management-
„MPM”, este un proces de definire și conducere a proceselor de fabricație care vor fi folosite
pentru fabricarea, asamblarea și efectuarea inspecției produselor finale (figura 1.9). Într-un
mediu tot mai competitiv, companiile sunt sub presiune constantă, nu numai pentru a proiecta
noi produse mai repede, dar şi de a avea un timp minimde producție şi costuri reduse [SET
90]. Calitatea produsului și procesul de fabricație sunt strâns cuplate [RAD 12], [HUA 90],
[INM 03], [BLU 08]. Există câteva criterii în care SFF pot îmbunătăți procesul de MPM:
definirea procesului de producție în timpul fazei de proiectare a piesei/ produsului; asigurarea
11
producției cu acces direct la informaţiile specific; eliminarea executării de produse incorecte
(rebuturi) prin instrucţiuni clare de lucru și prin optimizarea proceselor de producție.
Intrări Ieșiri
- comanda fermă Managementul - piese/ produse

-standarde interne proceselor de ce corespund
specifice fabricație cerințelor;
- reducerea - timp optim;
riscurilor - satisfactia
- abilități clientului;
specifice de lucru - comenzi din ce
- centre de lucru în ce mai mari
- proiectare
Figura 1.9 Definirea și gestionarea proceselor de fabricație utilizate în SFF
1.2.2 Gradul de flexibilitate, automatizarea şi optimizarea SFF

Obţinerea unei productivităţi ridicate se realizează prin automatizarea S.F.F. Gradul de
automatizare al S.F.F. poate fi exprimat prin numărul și tipul funcţiunilor parţial automatizate
în cadrul sistemului. Prima treaptă de automatizare a producției se obţine prin utilizarea
MUCN la care doar funcția de prelucrare este automatizată. Adăugarea unor noi funcții
automatizate conduce la trepte superioare de automatizare a S.F.F. [CHI 07].
1.2.3 Factorii care influenţează profitul relativ la implementarea automatizărilor flexibile.

Algoritm pentru histograma frecvenţei relative
Unul din factorii care influenţează profitul relativ la implementarea automatizărilor
flexibile este analiza cheltuieli-efecte care se poate face numai prin intermediul factorilor de
influenţă a profitului relativ.
Se defineşte factorul complexităţii tehnice constructive a SFF- (CTc) ca fiind cel care
reflectă deopotrivă partea componentă mecanică și electrică (hardware) cât și structura de
conducere și de programare (software) care depinde de tipul subsistemelor de măsurare și
control de calitate, de mărimea și tipul subsistemului de conducere (SbC) [BON 02].
Eficienţa economică a SFF se evaluează prin următorii parametrii: creșterea capacităţii
de producție, creșterea productivităţii muncii, reducerea timpului de adaptare și reglare,
reducerea dimensiunii lotului de fabricație.
12
Productivitatea, capacitatea de producție și flexibilitatea sunt indicatorii cu cel mai
mare impact asupra strategiilor de automatizări flexibile.
1.2.4 Aspecte ale planificării și controlului producției în SFF. Scenarii de planificare

Conform [SPI 08], planificarea producției constă în:
• Importanţa capacităţii locurilor de muncă (planificare cu supraâncărcarea locurilor de
muncă).
• Planificarea comenzilor ce se bazează pe cunoaşterea datei de start.
• Numărul maxim de utilaje prevăzut în fişa tehnologică pentru fiecare operaţie, precum
şi raportul de deservire a locului de muncă (număr de oameni/ număr de utilaje) pentru
fiecare operaţie din fişa tehnologică.
• Prelucrarea informaţiei referitoare la numărul de componente ce se pot prelucra
simultan la o operaţie şi la nivel de loc de muncă (utilaj).
• Planificarea operaţiei pe un interval de timp compact (fără întreruperi datorate altor
comenzi).
• Timpul de pregătire al unei operaţii ce se adaugă o singură dată la începutul ei pe toate
utilajele disponibile şi nu produce decalaje.
• Luarea în calcul a unui tip de dependenţă între operaţii - "StartToFinish"; între
operaţiile de pe acelaşi nivel ordinea de execuţie este dată de numărul secvenţial,
prima operaţie de pe un nivel nu poate începe mai devreme de terminarea tuturor
subcomponentelor de pe acel nivel.
• Importanţa necesarului de materii prime şi materiale care este asigurat, astfel încât
dependenţele între operaţii şi materii prime sunt satisfacute implicit şi nu influenţează
planificarea.
1.3 Analiza privind managementului calităţii. Sistemul calităţii: abordare conceptuală,

prezentare generală, standarde
Eduard Deming, în 1950, publică un program de îmbunătăţire a calităţii în 14 puncte,
afirmând totodată că acest program dă rezultate dacă este sprijinit de top managementul
întreprinderii. Tot Deming este autorul reprezentării grafice intitulată: Ciclul lui Deming (Plan
– Do - Check – Act Cycle), vezi figura 1.15 [OLA 95].
13
Figura 1.15 Ciclul lui Deming (Plan – Do- Check – Act-Cycle) [w6]
1.3.1 Principiile managementului calităţii

Vor fi prezentate principiile managementului calităţii. La fiecare principiu vor fi
enumerate beneficile şi rezultatele implementării.
Aceste principii sunt [MOR 06]:
I. Orientarea către client
Organizațiile depind de clienţii lor şi prin urmare trebuie să înţeleaga nevoile curente
și viitoare ale acestora, trebuie să îndeplineasca cerințele acestora și să caute să depăşească
aşteptările lor cele mai înalte.
O organizaţie orientată către client ia decizii de piaţă bazându-se pe cerințele acestora
și dezvoltă metode de investigare a gradului lor de satisfacere.
II. Conducerea/Leadership
Conducerea stabileşte unitatea dintre obiectivul și direcţia unei organizaţii. Ea trebuie
să creeze și să păstreze un mediu intern în care persoanele devin perfect implicate în obţinerea
obiectivelor organizației. Managementul superior al organizației are responsabilitatea de a
îmbrăţişa aceste principii alături de sistemul de calitate.
III. Implicarea angajaţilor
Personalul din cadrul tuturor nivelurilor ierarhice reprezintă esenţa unei organizaţii și
implicarea lor totală permite ca abilităţile lor personale să fie utilizate în beneficiul companiei.
Standardul ISO 9001 solicită pregătirea profesională a angajaţilor pentru a se asigura
de faptul că au toate instrumentele pentru a-și duce la îndeplinire activitatea curentă și pentru
a contribui la succesul unei organizaţii.
IV. Abordarea de proces
Un rezultat dorit este obținut într-un mod mult mai eficient când activităţile și
resursele aferente destinate creării rezultatului sunt gestionate sub forma unui proces.
V. Abordarea de sistem
Identificarea, înţelegerea și gestionarea proceselor interconectate în cadrul unui sistem
contribuie la eficacitatea și eficienţa organizației în atingerea propriilor obiective.
14
VI. Îmbunătățirea continuă
Îmbunătățirea continuă a performanţei generale a organizației ar trebui să fie
obiectivul permanent al unei organizaţii. Auditarea sistemului de management al calității și
îmbunătățirea continuă a proceselor reprezintă cerințe esenţiale ale standardului ISO 9001.
VII. Decizii bazate pe fapte
Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor și a informaţiilor. Este important să se
facă corecţii și să se ia acţiuni corective și preventive. Analiza cauzelor primare reprezintă o
modalitate eficientă de a depista problemele.
VIII. Parteneriat cu furnizorii
O organizaţie și furnizorii ei sunt într-o relaţie de interdependenţă iar o relaţie reciproc
avantajoasă potenţează capacitatea fiecărui partener de a crea valoare.
1.3.2 Documentaţia sistemului calităţii

Documentaţia sistemului calităţii permite evaluarea desfăşurării activităţilor curente şi
a rezultatelor acestor activităţi, identificarea măsurilor corective sau de îmbunătăţire necesare,
comunicarea intenţiei sistemului, coerentă şi consecventă a acţiunilor în domeniul calităţii
[VAD 11].
1.3.3 Etapele necesare pentru proiectarea şi implementarea unui sistem al calităţii într-o
întreprindere
Orice organizaţie trebuie să răspundă aşteptărilor şi necesităţilor venite din partea a
cinci părţi: clienţii – care aşteaptă produse (servicii) de calitate, salariaţii– care vor să aibă
satisfacţia muncii; proprietarii organizaţiei – urmăresc rentabilitatea investiţiei; subfurnizorii–
interesaţi de posibilitatea unor afaceri continue; societatea– vizează satisfacerea unor cerinţe
(mediu, securitate) [JAM 94], [FRO 94], [ZGU 98], [CON 98].
1.4 Analiza managementului riscului. Concepte şi principii ale managementului riscului.

Riscul este un termen folosit cu sensuri diferite: defineşte gradul de incertitudine ce
caracterizează o activitate; probabilitatea că ceva se va întâmpla aparând efectul de
incertitudine asupra obiectivelor [*** 00a]. Managementul riscului trebuie să funcţioneze într-
o structură de management care să prevadă fundamentele şi aranjamentele organizatorice care
îl vor încorpora în întreaga organizaţie la toate nivelurile [VIS 09]. Structura de management
al riscului ajută organizaţia în gestionarea riscurilor în mod eficient, prin aplicarea procesului
de management al riscului, la diferite niveluri şi în contexte specifice de organizare [VIS 09].
15
Structura procesului de management al riscului la nivelul SFF se observă în figura
1.21:
Stabilirea Identificarea
obiectivelor riscului
PMR
Controlul și
Evaluarea
monitorizarea
riscului
riscului
Planificarea
răspunsului
la risc
Figura 1.21 Structura procesului de management al riscului la nivelul SFF
1.4.1 Descriptori şi criterii de clasificare a riscului

O abordare teoretică a riscului, evidenţiază principalele domenii în care se poate
manifesta cu frecvenţă prin conţinutul său: pericol, inconvenient sau perturbaţii posibile şi
prin întinderea ce o poate avea, precum şi cele două feluri în care riscul se poate identifica:
previzibil sau imprevizibil [VAD 11].
Riscurile pure sunt consecinţe ale unor evenimente accidentale care nu pot fi
prevăzute (uragane, cutremure, incendii, inundaţii, războaie, atentate etc.)
Riscurile speculative sunt legate de deciziile ce se iau în cadrul unei companii sau în
cadrul unui proiect de investiţii, fiind evenimente cu o mare probabilitate de apariţie,
depinzând, în mare măsură, şi de o serie de factori externi care influenţează aceste procese
[STA 14].
În afară de categoriile majore prezentate se identifică şi o altă sferă distinctă a
tipologiei a riscurilor, alcătuită în funcţie de mărimea şi de evoluţia acestora după cum
urmează [STA 14]:
- macroriscuri– ce sunt rezultatul evoluţiei sau al conducerii, într-un anumit sens, a unei
instituţii, a structurii organizatorice sau a unui proiect;
- microriscuri– care sunt determinate de către factorii specifici sectorului de activitate a
instituţiei, structurii organizatorice sau proiectului şi/sau de insuficienta corelare între
particularităţile activităţii instituţiei.
16
1.4.2 Raporturile dintre cerinţe, specificaţii şi realizarea unui produs
Specificaţia tehnică a raporturilor dintre cerinţe, specificaţii pentru realizarea unui
produs precizează termenele, costurile şi metodele necesare realizării produsului.
Nu este conform decât un produs/serviciu care răspunde unei necesităţi a
clientului/beneficiarului. Acest lucru implică:
- ajutarea clientului să-şi formuleze cerinţele, pentru a determina cererea sa;
- stabilirea specificaţiei clientului, care să se apropie cât mai mult de cererea formulată.
1.4.3 Planificarea răspunsului la factorii de risc şi strategiile de reducere a riscurilor

În terminologia de specialitate dezvoltarea unei strategii de răspuns, presupune [STA
14]:
- definirea riscurilor, inclusiv definirea impactului potenţial negativ;
- atribuirea probabilităţii de apariţie a riscurilor;
- reducerea şi anularea unor riscuri;
- crearea şi dezvoltarea de strategii pentru reducerea posibilelor efecte negative a riscurilor
rămase;
- crearea de strategii pentru dezvoltarea oportunităţilor şi pentru creşterea efectelor pozitive.
1.5 Analiza corelaţiei risc-calitate la nivelul sistemului flexibil de fabricație

Corelaţia risc-calitate este înţeleasă ca relaţia dintre cei doi termeni risc şi calitate, ce
sunt fundamentali în procesele de producţie, care nu pot exista unul fără celălalt şi între ale
căror schimbări şi variaţii de mărime există o anumită dependenţă [PAT 08].
În figura 1.32 sunt descrise elementele fundamentale ale corelaţiei calitate-risc care se
bazează pe integrarea totală a sistemelor de management al riscului şi calităţii la nivelul
global al organizaţiei de top.
Management CALITATE
ul calităţii
CORELAŢIA
CALITATE-
RISC
Management RISC
ul riscului
Figura 1.32 Descrierea fundamentală a corelaţiei calitate-risc
17
Sistem de management integrat calitate-risc înseamnă: să aduni toate practicile de
management intern într-un sistem unic, astfel încât cele două sub-sisteme, calitatea și riscul,
să fie părţi integrate în sistemul de management al SFF.
Conform [VAD 11], în figura 1.37 sunt prezentate principiile calităţii totale şi ale
riscului total, principii care antrenează toţi factorii dintr- un sistem flexibil de fabricație şi
oferă un suport adaptat la natura problemelor, favorizând evoluţia managementului total al
sistemului flexibil de fabricație.
Stăpânirea
ansamblului
costurilor şi
pierderilor potenţiale
acceptate
Simultaneitatea
Atitudine preventivă, comportamentelor
preferenţială faţă de calităţii produselor sau
atitudinile corective serviciilor: Cost-
Termen-Performante
Calitate
Asocierea totală şi risc
armonioasă a total Armonizarea
managementului influenţelor
directiv cu tuturor factorilor:
managementul furnizori, clienţi.
participativ
Corelaţia Dezvoltarea
permanentă unui sistem
dintre risc şi informaţional
calitate adecvat
Figura 1.37 Corelaţia dintre principiile calităţii şi ale managementului riscului total
1.6 Concluzii privind stadiul actual al cercetării privind managementul integrat calitate-
risc în sisteme flexibile de fabricaţie
Cercetarea documentară efectuată până în prezent a scos în evidenţă preocupările
cercetătorilor, din diverse ţări avansate în domeniul ingineriei, în studierea acestui complex
concept care este Managementul integrat calitate-risc în sisteme flexibile de fabricaţie.
18
CAPITOLUL 2. Obiectivele tezei de doctorat
2.1 Delimitarea domeniului de cercetare

De-a lungul ultimelor decenii se observă o evoluţie în manifestarea a trei tendinţe
principale în definirea noțiunilor de risc și incertitudine: în primul rând este apariţia unor
situații de risc noi într-un ritm constant; în al doilea rând se înregistrează o utilizare din ce în
ce mai intensă a cunoştiinţelor în procesele de studiu ale riscului şi incertitudinii sistemelor
economice; în al treilea rând se observă o creştere a consecinţelor diverse pe care aplicaţiile şi
tehnicile de analiză ale riscului le-a generat în cadrul mediului social, în natură şi la nivelul
fiecărui agent economic.
2.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul general al acestei lucrări îl constituie:
DEZVOLTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT
CALITATE-RISC PENTRU SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAŢIE
Unul din avantajele obţinute în urma realizării şi aplicării managementului integrat
calitate-risc în sistemele flexibile de fabricație vizează îmbunătățirea calității produselor.
Analizând relaţia reciproca dintre calitate şi risc se vor identifica condiţiile şi
caracteristicile tehnico-economice de evitare a riscului prin proiectarea, monitorizarea şi
introducerea de metode de îmbunătăţire a calităţii pentru procesele şi produsele industriale.
Integrarea managementului calitate-risc, ca măsură a relaţiei dintre cele două variabile
calitate şi risc, vizează obţinerea de îmbunătăţiri în organizaţiile industriale.
CAPITOLUL 3. Studii şi contribuţii teoretice privind managementul

integrat calitate-risc în SFF
3.1 Managementul calităţii în SFF. Consideraţii teoretice asupra managementului

calităţii. Standardul internaţional ISO 9001
Implementarea şi menţinerea unui sistem eficient al managementului calităţii într-un
sistem de fabricaţie poate contribui la îmbunătăţirea proceselor sale asigurând reducerea
pierderilor din cauza erorilor, fiind satisfăcute cerinţele clienţilor, rezultând implicaţii
favorabile asupra profitului întreprinderii [MOL 07].
19
În cadrul obiectivelor calităţii menţionate în figura 3.2 pentru asigurarea unui sistem
de management performat în SFF fac parte procesele pentru activităţile de management, de
asigurare a resurselor, de realizare a produsului, de măsurare, analiză şi îmbunătăţire. Astfel
integritatea sistemului de management al calităţii este menţinută atunci când schimbările
sistemului de management al calităţii sunt planificate şi implementate. Sunt vizate gestionarea
şi monitorizarea atât a activităţii ştiinţifice, cât şi a operaţiunilor cu caracter economic care
sunt derulate în cadrul SFF, pe intreaga durată de desfaşurare a acestora [NIC 12].
Stabilirea criteriilor şi Monitorizarea, măsurarea

metodelor necesare pentru a se atunci când este aplicabil,
asigura că atât operarea cât şi analizarea proceselor şi
controlul acestor procese sunt implementarea acţiunilor
optime şi asigurarea resurselor necesare pentru a realiza
şi informaţiilor necesare rezultatele planificate şi
pentru a susţine operarea şi îmbunătăţirea continuă a
monitorizarea proceselor; proceselor.
SFF
Stabilirea, documentarea,
Stabilirea proceselor implementarea şi
necesare sistemului de menţinerea unui sistem de
management al calităţii management al calităţii şi
aplicarea acestora şi îmbunătăţirea continuă a
stabilirea succesiunii şi eficacităţii acestuia în
interacţiunii proceselor; conformitate cu cerinţele
standardardului ISO
90001.
Obiectivele
calităţii.
Figura 3.2 Obiectivele relevante şi nivelele pentru asigurarea unui management performant în
SFF
20
3.1.1 Realizarea produsului
Prin realizarea produsului se înţelege succesiunea şi interacţiunea proceselor ce apar în
cadrul realizării produsului. Verificarea unui produs se face prin testarea utilizării lui pe piaţa
de consum stabilindu-se caracteristicile de bază ale acestui nou produs [NIC 14a].
Pentru creşterea capacităţii producţiei fără a creşte numărul de angajaţi, operațiunile
simple sau combinate trebuie să fie simultane (în cazul în care este posibil pe plan
tehnologic), reducând astfel timpul total de producție [NIC 13b].
Planificarea realizării
produsului/ serviciului
Controlul dispozitivelor de Procese referitoare la relaţia

măsurare şi monitorizare cu clientul
Procese
Procese de
Procese de proiectare
producţie/furnizare de
şi dezvoltare
servicii
Procese de
aprovizionare
Figura 3.3 Tipuri de procese necesare dezvoltării produsului
3.1.2 Monitorizarea şi controlul produsului în SFF

Metodele utilizate cum ar fi examinarea, inspecţia, încercarea şi testarea în proporţie
de 100% a caracteristicilor produselor finite şi determinarea dacă acestea respectă cerinţele
stabilite nu s-au dovedit, în timp, foarte rentabil pentru o organizaţie. În consecinţă a fost
necesar să se îmbunătăţească procesul de management prin [MOR 06]:
1. Definirea caracteristicilor produselor/SFF;
2. Necesitatea planificării activităţilor de inspecţie;
3. Separarea funcţiei de producţie de funcţia de inspecţie;
4. Stabilirea mecanismelor de aplicare a unor acţiuni corective când sunt descoperite
neconformităţi.
21
3.1.3 Optimizarea ca rezultat al îmbunătăţirii calităţii
În cadrul procesului de optimizare sunt utilizate o serie de valori inițiale și o serie de
soluții. Parametrii ce pot interveni într-un proces de optimizare sunt reprezentaţi de variabilele
care generează valori care să conducă spre un rezultat optim. Pentru ca un proces de
optimizare să ofere rezultate maxime, este nevoie uneori, ca procesul să fie simulat. Simularea
unui proces înseamnă o serie de etape, respectiv: prezentarea modelului, construirea acestuia,
analiza funcționării și interpretarea rezultatelor efectuate [MOR 13]. Analiza funcțională a
SFF reprezintă un ansamblu de tehnici utilizate pentru identificarea și definirea
caracteristicilor necesare desfășurării procesului.
Sistemul real poate fi modificat repede şi eficient iar modelarea sistemelor oferă
avantajul de a fi mult mai ușor de realizat, din punct de vedere al costurilor.
3.2 Managementul riscurilor în SFF

3.2.1 Managementul riscurilor privind calitatea în SFF
Conform [DUM 13], evoluţia paralelă a practicilor şi tendinţelor în domeniile
managementului riscului şi managementului calităţii se descriu în figura 3.8:
• Identificare • Menţinere sub • Control

CALITATE
RISC &
CALITATE
control control inspecţie

RISC
• Gestionarea • Gestiunea
riscurilor • TRM + TQM = calităţii
• Managementul Managementul • Managementul
riscurilor excelenţei calităţii totale
MANAGEMENTUL RISCULUI TOTAL

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE
Figura 3.8 Managementul riscurilor & Managementul calităţii
Pentru orice organizaţie/SFF integrarea calităţii şi riscului ar trebui să devină priorităţi

esenţiale. Caracteristicile specifice MCT si MRT antrenează toţi factorii din întreprindere şi
oferă soluţii diferitelor probleme ce apar, favorizând evoluţia managementului total al
întreprinderii, ducând la un mod de conducere modern. Corelaţia calitate-risc reprezintă
22
măsura relaţiei dintre cele două concepte risc şi calitate. Obţinerea performanţelor în
concepţia excelenţei privind SFF presupune parcurgerea câtorva etape, figura 3.10.
Excelenţa SFF
Disponibilitatea Securitate
Calitatea şi performanta a muncii
produselor echipamentelor
Managementul
timpului
Zero defecte, zero întârzieri, zero

accidente, zero întreruperi
Figura 3.10 Obţinerea performanţelor în concepţia excelenţei privind SFF
Riscurile specifice sistemelor tehnologice respectiv SFF, sunt clasificate în funcţie de

probabilitatea de defectare şi consecinţelor defectării. Riscul poate fi definit astfel:
R= P x C (2.1)
unde:
R= Risc
P= Probabilitate= Funcţia de nonfiabilitate
C= Consecinţe= Pierderi totale
3.2.2 Evaluarea riscurilor în SFF aplicând metoda FMEA

Din perspectiva abordării riscului, una dintre caracteristicile mature ale unui SMI este
folosirea unor metode riguroase de evaluare a riscurilor și de atenuare, cum ar fi FMEA
(Failure Mode and Effects Analysis). Calitatea produselor sunt de o importanţă critică într-un
SFF. Astfel, calitatea unui produs/SFF trebuie contruită încă din primele faze ale proiectării
produsului.
23
3.2.3 Descrierea şi analizarea metodei FMEA în cadrul SFF
FMEA este o procedură pentru dezvoltarea produselor şi de gestionare a operaţiilor de
analiză a modurilor de defectare potenţiale în cadrul unui sistem de clasificare a probabilităţii
de defectare. Provine din limba engleză (Failure Mode and Effects Analysis), însemnând
Analiza Modului de Defectare şi a Efectelor Defectării. Procesele FMEA conţin trei obiective
principale (figura 3.13).
Obiectiv 1 Obiectiv 2 Obiectiv 3
• Identificarea şi • Identificarea acţiunilor • Documentarea SFF şi

evaluarea riscului ce ar putea elimina sau managementul
defectării potenţiale reduce probabilitatea riscului;
ale unui produs, SFF de apariţie a unei
şi a efectelor defectări potenţiale şi
defectării; dezvoltarea planurilor
de control;
Figura 3.13 Procesele FMEA
Totodată avantajele FMEA le găsim şi în figura 3.14:
Creşterea
satisfacţiei
utilizatorilor Îmbunătăţirea
Reducerea timpului imaginii
rezervat în companiei şi a
dezvoltarea competivităţii
produsului;
Identificarea FMEA Îmbunătăţirea

timpurie a calităţii şi siguranţa
modurilor de produsului
defectare
Reducerea defectării Reducerea

de acelaşi tip a rebuturilor în
produsului şi asupra producţie
cifrei de afaceri
Figura 3.14 Avantajele implementării metodei FMEA
24
3.2.4 Managementul riscurilor aplicat SFF
Managementul riscului în SFF include procesele implicate în realizarea planificării
gestionării riscurilor, identificarea riscurilor, analizarea riscurilor, precum și monitorizarea și
controlul lor asupra unui SFF; cele mai multe dintre aceste procese sunt actualizate, astfel
încât obiectivele de management al riscului în SFF sunt de a crește probabilitatea și impactul
unor evenimente pozitive, și de a reduce probabilitatea și impactul evenimentelor adverse.
3.2.5 Utilizarea analiza modului de defectare şi a efectelor (FMEA)

În cadrul efectuării analizei FMEA este necesar nominalizarea unui coordonator care
ghidează o echipă de bază formată din: proiectant produs, tehnolog, personal de la asigurarea
calităţii, controlor şi echipa de experţi formată din: maistru, muncitor, programator N.C.,
furnizor şi client. Această echipă de experţi ajută echipa de bază la aprofundarea analizei
FMEA [NIC 15c]. În conformitate cu ISO 31000 în abordarea metodologiei de risc şi a
procesului de management al riscului apar trei secvențe principale de activitate: Stabilirea
contextului, evaluarea riscurilor, (tratamentul riscului unde sunt incluse activități, cum ar fi
comunicarea și consultarea), respectiv monitorizarea și revizuirea riscurilor [*** 99], [***
00a].
3.2.6 Managementul riscului în FMEA de proces

În cazul proiectării, elaborării şi derulării unui proces tehnologic, procesul de evaluare
a riscurilor constă în evaluarea metodelor de reducere a riscurilor asociate defectărilor şi
reducerea defectărilor asociate proiectării viitoare. În cazul proceselor tehnologice de
fabricaţie, procesul de evaluare a riscurilor constă în evaluarea şi reducerea riscurilor asociate
defectării procesului şi defectării produsului.
3.2.7 Contribuţii privind evaluarea riscului prin utilizarea metodei FMEA

În vederea evaluării riscului utilizând metoda FMEA se consideră un proces de
strunjire cilindrică exterioară a cărui desfăşurare şi prelucrare a rezultatelor s-a urmărit în
cadrul întreprinderii.
3.3 Consideraţii teoretice privind managementul integrat calitate-risc în SFF

3.3.1 Managementul SFF/ Funcţiunile globale în conducerea SFF
Managementul trebuie să asigure următoarele funcţiuni globale în conducerea SFF
[BON 02]:
25
1. Planificarea în timp real;
2. Integrarea dinamică a funcțiilor de planificare și conducere a procesului;
3. Adaptabilitatea procedurilor de planificare și conducere a sistemului de producție.
3.3.2 Prezentarea conceptului managementului integrat calitate-risc

Conceptul managementului integrat calitate-risc demonstrează eficacitatea tuturor
acțiunilor ce depind de capacitatea organizației de a integra metodologii de gestionare a
riscurilor în managementul organizației, în fiecare proces. Abordarea managementului
integrat calitate-risc reprezintă o axă de dezvoltare pentru gestionarea unei întreprinderi care
răspunde simultan la cerinţele de îmbunătăţire cât şi la performanţa implementarii sistemelor
de management al calităţii cât şi implementarea cu succes a managementului de risc.
Integrarea a două sau mai multe sisteme de management într-un sistem de
management integrat poate avea următoarele avantaje [w7]:
• simplificarea sistemelor de management deja existente, în cazul în care acestea există;
• creşterea beneficiilor aduse de fiecare sistem în parte;
• optimizarea consumului de resurse utilizate;
• micşorarea costurilor de menţinere a mai multor sisteme de management;
• stabilirea unui cadru unic pentru îmbunătăţirea continuă a tuturor standardelor;
• definirea unei politici de calitate, mediu, sănătate şi securitate a muncii, igiena
alimentară;
• stabilirea proceselor, problemelor de mediu, cele privind sănătatea şi securitatea
muncii care rezultă din activităţi, produse, pentru a asigura calitatea produselor şi a
determina rezultatul avut asupra mediului, sănătăţii şi securităţii muncii;
• stabilirea priorităţilor şi obiectivelor generale şi individuale;
• crearea condiţiilor pentru activităţile de planificare, control, monitorizare, acţiuni
corective, audit şi analiză;
• identificarea reglementărilor relevante din domeniu;
• crearea, prin toate acestea, a unei mai mari capabilităţi de a se adapta modificarilor de
pe piaţă, cerinţelor clienţilor, noilor tendinţe.
Procesul managementului integrat calitate-risc se observă în figura 3.20.
26
Sistemul de
management al Managementul
calităţii
Proces şi riscului
Identificarea/
Obiective: riscurilor
- Responsabil de
proces
- Planificare
- Intrări/ ieşiri de Evaluarea riscurilor:
documente - calitativă
- Activităţi/ metode - cantitativ
- Indicatorii calităţii
Execuţie produs/ Prioritizare/

proces Clasificare
Control: Monitorizare şi
Acţiuni corective/ control
preventive
Analiza datelor/
Analiza eficacităţii Gestionarea şi
sistemului de tratarea riscurilor
management
Îmbunătăţi
re continuă
Figura 3.20 Procesul managementului integrat calitate-risc în SFF
Pentru a reuşi integrarea celor două sisteme de management, este absolut necesară o
înţelegere cât mai bună a organizaţiei, optimizarea procesului decizional şi elaborarea şi
planificarea unei strategii de dezvoltare care să se fundamenteze pe principiile
managementului calităţii si riscului. Toate erorile apărute în cadrul organizaţiilor ce au ca
ţintă realizarea obiectivelor şi scopurilor propuse, sunt rezultatul nerespectării condiţiilor de
calitate, de risc, de mediu, de siguranţă şi sănătate a personalului, de securitate a
informaţiilor.
27
Soluţia pentru calitatea produsului/serviciului este de a crea un sistem integrat de
management, de a proiecta şi implementa, respectiv a certifica două sau mai multe sisteme de
management (Calitate, Risc, Mediu, Siguranţa Alimentară, Siguranţă şi Sănătate
Ocupaţională). Implementarea şi certificarea a două sau mai multe sisteme într-o organizaţie
se poate face şi în paralel. Combinaţiile între sistemele de management cele mai utilizate sunt:
• Calitate ( ISO 9001)- Mediu (ISO 14001:2005)
• Calitate ( ISO 9001) – Siguranţa alimentului (ISO 22000)
• Calitate ( ISO 9001)- Securitatea informaţiilor (ISO 27001)
• Calitate ( ISO 9001)- Mediu (ISO 14001:2005)- Sănătatea şi securitatea angajaţilor (OHSAS)
• Calitate ( ISO 9001)- Mediu (ISO 14001:2005) - Siguranţa alimentului (ISO 22000)
• Calitate ( ISO 9001)- Mediu (ISO 14001:2005)- Securitatea informaţiilor (ISO 27001)
• Calitate ( ISO 9001)- Mediu (ISO 14001:2005)- Sănătatea şi securitatea angajaţilor (OHSAS)-
Securitatea informaţiilor (ISO 27001)
Gestiunea corelaţiei calitate-risc reprezintă monitorizarea corelaţiei calitate-risc
luându-se în calcul aspectele financiare, respectiv costurile calităţiile-riscurilor organizaţiei şi
efectele calităţii şi consecinţele riscurilor (figura 3.21). Gestiunea riscului reprezintă
monitorizarea riscurilor identificate, evaluate în procesele organizaţiei iar gestiunea calităţii
reprezintă utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru activitatea de asigurare a calităţii,
folosind metode de analiză a cheltuielilor pentru a duce la eficienţa întreprinderii.
Managementul corelaţiei calitate-risc
Evaluare calitate-
Costul calitate-risc
risc
Gestiune Calitate-Risc Eficienţa economică
Efectele calităţii Consecinţele riscului
Eficienţa economică
Figura 3.21 Gestiunea calitate-risc
28
Necesitatea integrării acestor domenii a determinat constituirea unui Sistem Integrat
de Management. Pentru o înţelegere uşoară a conceptului de “management integrat calitate
risc”, s-a conceput o procedură, vezi ANEXA IV, a cărei schemă logică este prezentată în
figura următoare:
Stabilire obiective management integrat calitate-risc:

• CALITATE: standarde, principii, condiţii tehnice, documentaţie;
• RISC: risc pentru calitatea produsului/procesului/serviciului, risc
pentru Resurse umane, risc pentru resurse financiare;
• PRODUS: evaluarea calităţii produsului- histograma, fişe de
măsurători, diagrama cauza- efect/diagrama Ishikawa, analiza
Pareto
• PROCES: FMEA- NPR
Identificare cerinţe şi riscuri
Toate cerinţele şi Comunicare şi

riscurile consultare
Analiza riscuri
Evaluare riscuri
Monitorizare Comunicare şi
revizuire OK consultare
Tratarea riscurilor
Raportare obiective
Figura 3.22 Schema logică a funcţionării procesului managementului integrat calitate
29
3.3.3 Diagrama Ishikawa (diagrama cauză-efect)
Rezolvarea problemelor apărute în activitatea întreprinderii este o provocare, mai ales
dacă opiniile membrilor sunt diferite privind cauza reală a problemei, diferite şi totuşi
identificate corect. Una din metodele de îmbunătăţire şi analiză a problemelor complexe care
par a avea mai multe cauze interdependente este diagrama Ishikawa.
3.3.4 Analiza Pareto

Diagrama Pareto este un instrument foarte simplu şi sugestiv, care nu necesită calcule
complicate, oferind un plan de acţiune clar şi prioritizat. Primul pas în rezolvarea unei
probleme este stabilirea problemelor prioritare ce ne sunt adresate.
3.4 Concluzii
Implementarea sistemului integrat de management calitate-risc se doreşte a fi unul de
succes şi serveşte drept imbold şi pentru celelalte instituţii de cercetare-dezvoltare deoarece
calitatea este ceea ce face diferenţa între lucrurile excelente şi inferioare sau calitatea face
diferenţa dintre succes şi eşec. Unul dintre cele mai importante beneficii ale implementării
managementului integrat calitate-risc în SFF este definirea noţiunii de „calitate” şi „risc”
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare. Se recomandă îmbunătăţirea continuă a eficacităţii
sistemului integrat în cadrul SFF prin stabilirea obiectivelor calităţii şi indicatorilor de
performanţă relevanţi. În contextul identificării şi dezvoltării unor metode de analiză specifice
şi a modului în care acestea pot fi utilizate se vor satisface aşteptările clienţilor şi necesităţile
organizaţiei în ansamblu.
CAPITOLUL 4. Studii de caz şi cercetări experimental-simulate privind

managementul integrat calitate-risc in SFF
4.1 Analiza privind etapele de realizare a produsului

4.1.1 Descrierea procesului tehnologic analizat. Schema logică a succesiunii activităţilor
tehnico-economice
Etapele descrise în cadrul procesului tehnologic propus pentru executarea piesei sunt
descrise în figura 4.1:
1. Cumpărarea necesarului de material (scule şi semifabricate);
30
2. Recepţia semifabricatului în magazine;
3. Debitarea semifabricatului (lungimea piesei + 3 mm);
4. Recoacerea semifabricatului (o decalire pentru prelucrarea piesei);
5. Strunjirea:
- strunjire coadă+ verificarea calităţii piesei+ strunjire coadă+ verificarea calităţii piesei
(controlarea piesei la strunjire coadă);
- strunjire parte activă + verificarea calităţii piesei (controlarea piesei la strunjire parte activă);
6. Rectificare coadă (înainte de frezarea piesei la partea activă) pentru o prindere cât mai
precisă şi erori cât mai mici în etapa de frezare);
7. Frezarea :
- frezare coadă (controlarea piesei la frezare coadă);
- frezare parte activă (controlarea piesei la frezare parte activă);
8. Găurire-Filetare (realizarea găurilor de răcire);
9. Ajustarea pieselor;
10. Controlarea integrală a pieselor înainte de tratamentul termic;
11. Tratamentul termic (călirea pieselor pentru o duritate mai mare)+ brunare;
12. Rectificare după tratament (la cotele finite conform desenului)+ (controlarea piesei după
rectificare);
13. Controlarea integrală a pieselor (controlul final);
14. Introducerea pieselor in magazine (pe stoc pentru vânzare).
Pentru planificarea şi proiectarea tehnologiei în sistemele flexibile de fabricaţie se
definesc operaţii unificate, vezi tabelul 4.1, în raport cu produsul analizat din figura 4.4.
Tabelul 4.1 Operaţii unificate în SFF

COD Tipul operaţiei Caracterizarea operaţiei
operaţie
Încărcare sculă în O sculă dedicată este transferată din magazinul
1 STS central de scule sau din magazinul M.U. la STS şi
fixată pe el.
Transportul sculei O sculă particulară este distribuită la destinaţie de
2
(factor uman) către STS.
Descărcare sculă de O sculă particulară este transferată din STS la
3
pe STS magazinul central sau în magazia M.U. unde este
31
depozitată.
Pornire (în vederea O M.U. este pornită (iniţializată, reglată, testată) în
4
reglării) vederea începerii operaţiei de prelucrare.
Încărcare piesă pe O piesă dintr-un depozit temporar este montată pe
5
STP STP.
Strunjire parte Verificarea calităţii piesei/ controlarea piesei la
6
activă strunjire parte activă
Strunjire coadă Verificarea calităţii piesei/ controlarea piesei la
7
strunjire coadă
Transport piesă O piesă este transportată către destinaţia cerută prin
8
intermediul STP.
Descărcare piesă O piesă este transferată de pe STP într-o zonă de
7
depozitare tampon.
Încărcare O piesă este încărcată pe o M.U. în scopul
8
(operatorul) prelucrării
9
STP STP.
Rectificare coadă Înainte de frezarea piesei la parte activă/pentru o
10 prindere cât mai precisă şi erori cât mai mici în
etapa de frezare.
11
intermediul STP.
12
depozitare tampon.
13
14
STP STP.
15 Frezare parte activă Controlarea piesei la frezare parte activă
16 Frezare coadă Controlarea piesei la frezare coadă
17
intermediul STP.
32
18
depozitare tampon.
19
20
STP STP.
21 Găurire-Filetare Realizarea găurilor de răcire
22
intermediul STP.
23
depozitare tampon.
24
25
STP STP.
Rectificare după La cotele finite conform desenului + controlarea
26
tratament piesei după rectificare
27
intermediul STP
28
depozitare tampon.
29
30
STP STP.
Descărcare (factor O piesă este descărcată de pe o M.U. într-un depozit
31
uman), control final tampon
4.1.2 Materiale şi tehnologie

Materialele folosite la fabricarea burghielor ţin seama de caracteristicile mecanice
impuse acestora. În cazul solicitărilor pentru studiul de caz se va folosi OLC 45 cu plăcuţe din
CMS schimbabile.
33
4.2 Descrierea utilajului de prelucrare şi a produsului (burghiului)
Utilajele ce aparţin SFF sunt dispuse în ordinea desfăşurării operaţiilor de prelucrare.
SFF este format din (figura 4.3):
1-module de transport (robocare);
2- depozite: piese, palete;
3- modul de producție (de transformare);
DNC- computer (supervizat de calculatorul de gestiune de nivel superior).;
DS- depozit de scule;
CNC- comanda numerică a maşinii: strung şi freza;
UC- unitate centrală de calcul.
DS DNC UC
3
1
CNC/
M CNC/ STRUNG M MAŞINĂ DE
FREZAT
DP
Figura 4.3 Structura sistemului flexibil de fabricaţie
Obiectul supus studiului de caz este următorul produs: Burghiu special, cu plăcuţe din
CMS schimbabile cu diametrul 30, prezentat în figura 4.4
CMS reprezintă: carburi metalice sinterizate, ce satisfac proprietăţile fizico-chimice,
oferind largi utilizări în practică şi în industria de cercetare.
34
Figura 4.4 Burghiu special, cu plăcuţe din CMS schimbabile
4.3 Analiza caracteristicilor de bază ale materialului

Vor fi descrise caracteristicile abaterilor limită de formă, poziţie şi caracteristicile
toleranţelor, ale materialului.
4.4 Realizarea histogramelor de defectare pornind de la fişa de măsurători

4.4.1 Monitorizarea şi măsurarea proceselor/produsului
În cadrul întreprinderii sunt aplicate metode corespunzătoare pentru monitorizarea şi
măsurarea proceselor sistemului de management al calităţii, astfel încât să se demonstreze că
prin ţinerea sub control a proceselor se obţin rezultatele planificate.
În cazul în care nu se obţin rezultatele planificate, sunt întreprinse acţiuni corective
pentru ca, în final să se obţină conformitatea proceselor şi a produselor cu documentaţia SMC,
respectiv cu cerinţele clientului.
Monitorizarea şi măsurarea proceselor/produsului, se realizează prin următoarele
metode:
- inspecţii efectuate de către Reprezentantul Managementului Calităţii pentru
verificarea respectării documentelor SMC în desfăşurarea proceselor;
- verificări efectuate de personalul specializat prin audituri interne;
- analizări periodice a stadiului de implementare a SMC efectuate de managementul de
vârf al organizaţiei;
- evaluări efectuate de clienţi;
35
- şedinţe operative, în cadrul cărora se analizează:
a) stadiul derulării comenzilor/contractelor;
b) necesarul de echipamente;
c) asigurarea condiţiilor de muncă;
d) rezolvarea operativă a problemelor apărute.
4.4.2 Înregistrare date/ Fişa de măsurători. Histogramele de defectare

În urma proceselor de realizare a semifabricatelor, se efectuează înregistrarea datelor
(culegere date), detaliate în fişele de măsurători. Pentru a ne atinge scopul în ceea ce priveşte
rezolvarea pas cu pas a problemei s-a început analiza cu identificarea locului unde a apărut
necesitatea rezolvării problemei, până la componenta finală care este analizată. Cu ajutorul
diagramelor Pareto și a histrogramelor am putut identifica componentele care duc la pierderile
de volum în fabrică. Dacă sistemul de măsurare este în conformitate cu specificaţiile, se va
trece la analiza sistemului de producție. Sistemul de producție este compus din toate
elementele care intră în contact cu produsul.
4.5 Metode de îmbunătăţire continuă a calităţii

Metodele și tehnicile pentru îmbunătățirea calității sunt cunoscute sub denumirea de
"instrumentele managementului calității", fiind utilizate pentru rezolvarea etapelor procesului
de îmbunătățire ce pot rezolva cea mai mare parte dintre problemele calității.
4.5.1 Diagrama Ishikawa (cauză-efect) privind factorii care pot influenţa precizia şi
calitatea burghiului special obţinut prin procesul de strunjire
Următoarea diagramă os de peşte arată felul în care sunt prelucrate piesele prin
procesul de strunjire cercetând potenţiala cauză ce stă la baza utilizării optime a parametrilor
şi caracteristicilor sistemului. Problema devine „capul peştelui” şi anume piesele
prelucrate/burghiu special. Realizarea acestui tip de analiză a avut drept scop reprezentarea
relațiilor dintre efectele și cauzele posibile existente care pot influența procesul de strunjire a
burghiului special. Analiza efectelor și a cauzelor din cadrul procesului de strunjire s-a făcut
cu ajutorul diagramei cauză–efect. Prin identificarea cauzelor care preced un efect, diagrama
cauză–efect oferă o perspectivă secvențială a procesului de strunjire a burghiului special.
36
4.6 Evaluarea riscului utilizând analiza modului de defectare şi a efectelor (FMEA)
specifica procesului de fabricatie.
O analiză FMEA trebuie să se modifice odată cu procesul tehnologic şi să se adapteze
la orice problemă care apare. Analiza FMEA se face şi pentru a se verifica ce problemă este
luată în considerare în cadrul analizei şi ce soluţii sau acţiuni se preconizează să se aplice.
Astfel se va urmări dacă ansamblul acţiunilor preconizate de FMEA au fost bine puse în
practică [NIC 15c].
Scopul unei analize FMEA a unui produs este de a determina defectările potenţiale sau
existente şi clasificarea în funcţie de nivelele de risc, rezultatul analizei constând în
declanşarea acţiunilor preventive sau corective pentru diminuarea nivelului de risc al fiecărei
defectări [NIC 15c]. În figura 4.14 se observă că toate compartimentele implicate în realizarea
produselor îşi aduc experienţa lor în cadrul analizei si implicit a succesului FMEA. Totodată
toate rezultatele pozitive ale metodei FMEA depind în mare măsură de creativitatea echipei
[NIC 15c].
Experienţa
compartimentului
asigurării calităţii
Experienţa Experienţa
compartimentelor compartimentului
Analiza
de control serviciului cu
/
clienţii
Succes
Experienţa Experienţa
compartimentelor compartimentului
de proiectare de fabricaţie
Figura 4.14 Analiza/Succesul FMEA în vederea asigurării calităţii unui produs
În urma analizei modului de defectare şi a efectelor defectării corespunzătoare

procesului de strunjire exterioară, rezultă numerele de prioritate-risc pentru stadiul iniţial al
procesului de strunjire exterioară. În urma clasificării riscurilor s-au obţinut: 6 cauze cu risc
ridicat (R), o cauză cu risc mediu (M) şi o cauză cu risc scăzut (S).
După aplicarea acţiunilor corective, în stadiul optimizat, se identifică o cauză cu risc
mediu (M) şi 7 cauze cu risc scăzut (S). Pe baza valorilor numărului de prioritate-risc pentru
37
stadiul iniţial şi stadiul optimizat se poate analiza distribuţia cauzelor de defectare. Această
diagramă este prezentată în figura 4.15.
300
250
200
N
P 150
R
100
50
stadiul iniţial
0 varianta optimizată
Parametrii geometrici şi
Precizia şi rigiditatea sistemului

Parametrii regimului de
Adaosul de prelucrare
Caracteristici fizico-chimice
Calitatea execuţiei sculei

Condiţii de răcire-ungere
Incompatibilitate chimică
constructivi
aşchiere
Figura 4.15 Distribuţia cauzelor de defectare potenţiale în funcţie de NPR
În urma obţinerii rezultatelor integrării sistemului de management al calităţii şi riscului

se poate observa îmbunătăţirea calităţii proceselor de prelucrare prin reducerea NPR, pentru
varianta optimizată faţă de stadiul iniţial.
4.7 Monitorizarea şi controlul defectelor. Analiza Pareto

Într-o organizaţie se pot aplica diferite metode de îmbunătăţire a calităţii pentru
monitorizarea şi măsurare a proceselor de fabricaţie, astfel încât să se demonstreze că prin
ţinerea sub control a proceselor se obţine o îmbunătăţire din punct de vedere calitativ a
produselor industriale. Pe baza datelor înregistrate în timpul procesului de fabricaţie a fost
descrisă analiza modului de defectare şi a efectelor defectării corespunzătoare procesului de
strunjire exterioară, iar riscurile au fost asociate numărului prioritate risc (NPR), atât în faza
iniţială cât şi pentru varianta optimizată (varianta în care s-au aplicat rezultatele corective). S-
au analizat defectele din perioada 2014-2015 şi s-au elaborat diagrame Pareto, figura 4.18
respectiv figura 4.19, pentru lunile martie 2015 şi aprilie 2015 [NIC 15e].
38
Principalele defecte privind calitatea produsului realizat sunt redate în tabelul 4.9 şi
tabelul 4.10.
Tabelul 4.9 Analiza defectelor (martie 2015)
Procent
Nr. Procent cumulat
Nr. Defectul Constatat (cod defect) Defecte defecte defecte
1 Urme de scule -zgârieturi, dungi 30 23% 23%
2 Variaţia cotelor la piese 21 16% 39%
3 Bavura sub cap/pe cap 18 14% 53%

4 Fisuri pe cap 16 12% 65%
5 Rugozitatea după finisare 14 11% 76%
6 Bavura pe tija sau pe diametrele intermediare 11 8% 84%
7 Urme de scule pe tijă-zgârieturi, dungi 8 6% 90%
8 Lipsa material din diametrele intermediare 6 5% 95%
9 Filet incomplet format sau vârf ogival fără filet 4 3% 98%

10 Aspect NOK -murdarie, ulei pe suprafaţă 3 2% 100%
Total 131
35 1,00
0,90
30
0,80
25 0,70
0,60
20
0,50
15
0,40
10 0,30
0,20
5
0,10
0 -
Figura 4.18 Diagrama Pareto pentru luna martie 2015
39
Tabelul 4.10 Analiza defectelor (aprilie 2015)
Procent
Nr. Procent cumulat
Nr. Defectul Constatat (cod defect) Defecte defecte defecte
1 Urme de scule -zgârieturi, dungi 17 17% 17%
16 16% 33%
2 Variaţia cotelor la piese
3 Bavura sub cap/pe cap 16 16% 49%
4 Fisuri pe cap 15 15% 63%
5 Rugozitatea după finisare 13 13% 76%
6 Bavura pe tija sau pe diametrele intermediare 10 10% 86%
7 Urme de scule pe tijă-zgârieturi, dungi 8 8% 94%
8 Lipsa material din diametrele intermediare 3 3% 97%
9 Filet incomplet format sau vârf ogival fără filet 2 2% 99%
10 Aspect NOK -murdărie, ulei pe suprafaţă 1 1% 100%
Total 101
18 1,00
16 0,90
0,80
14
0,70
12
0,60
10
0,50
8
0,40
6
0,30
4
0,20
2 0,10
0 -
Figura 4.19 Diagrama Pareto pentru luna aprilie 2015
40
Utilizând diagrama Pareto, sunt analizate modurile de defectare pe baza NPR pentru
procesul de fabricaţie a unui burghiu special cu plăcuţe din CMS schimbabile.
Următoarele acţiuni corective implementate sunt:
- ajustarea/reglarea sculei aşchietoare;
- schimbarea sculei aşchietoare în cazul în care este foarte deteriorată;
- verificarea în vederea funcţionării în parametrii normali ai utilajului de prelucrare;
- schimbarea temperaturii mediului sau a metodei de răcire-ungere;
- instruirea periodică a operatorului MU şi a personalului organizaţiei;
- optimizarea parametrilor de aşchiere în programul MUCN;
În practică, organizaţiile se confruntă cu probleme generatoare de defecte şi moduri de
defectare. Toate acestea presupun detaliere, cunoaştere şi estimarea cât mai realistă a situaţiei,
a dependenţelor şi interacţiunilor. Analiza dă posibilitatea să aplicăm metoda, şi să alegem, să
planificăm, activităţile cele mai importante de intervenţie, ale căror costuri sunt egale cu
fondul planificat pentru perioada respectivă şi la sfârşit să obţinem impactul maximal dorit.
4.8 Concluzii
Rezultatele obținute, în urma studiilor de caz şi cercetărilor experimental-simulate privind
managementul integrat calitate-risc în SFF sunt urmatoarele:
- s-a arătat că prin metodele aplicate s-au monitorizat şi măsurat procesele de fabricaţie, astfel
încât a avut loc ţinerea sub control a acestor procese, obţinându-se o îmbunătăţire din punct de
vedere calitativ a produselor industriale;
- s-a creat schema logică a succesiunii activităţilor tehnico-economice în urma căreia s-a
descris procesul tehnologic propus. Pe baza procesului tehnologic propus s-au analizat etapele
privind realizarea produsului;
- s-au descris următoarele: utilajul de prelucrare, produsul (burghiul special) şi caracteristicile
de bază ale materialului etc.
CAPITOLUL 5. Concluzii finale şi contribuţii originale aduse în cadrul

tezei
5.1 Concluzii generale
Teza se înscrie pe linia preocupărilor moderne remarcate pe plan naţional şi
internaţional în domeniul Ingineriei şi Managementului.
41
În contextul concurenţial actual, companiile din industrie, trebuie să asigure produse
de calitate, livrate la timp şi la un preţ competitiv. Aceste deziderate nu pot fi obţinute decât în
condiţiile în care companiile implementează un sistem integrat de management, asigurându-se
în acelaşi timp că şi furnizorii, la rândul lor realizează acest lucru. Paşii implementării
managementului integrat calitate-risc în SFF sunt:
 proiectarea şi conducerea unui sistem de management integrat şi îmbunătăţirea
continuă a acestuia;
 proiectarea şi aplicarea proceselor SMI în ceea ce priveşte calitatea şi riscul;
 îmbunătăţirea performanţei cheie a întreprinderii prin utilizarea unor metode de
abordare a integrării sistemului de management, simple uşor de înţeles şi de aplicat, cu
productivitate ridicată în decizia managerială;
 conştientizarea importanţei integrarii calităţii asupra oricărui SFF, organizaţii de
succes.
5.2 Contribuţii originale aduse în cadrul tezei

Scopul aplicării managementului integrat calitate-risc în SFF este de a maximiza
probabilităţile şi consecinţele evenimentelor pozitive, prin creşterea şanselor de îmbunătăţire a
performanţelor SFF şi în acelaşi timp minimizarea probabilităţilor şi impactului cauzat de
evenimentele negative ori adverse. Se stimulează creşterea profesionalismului în gestionarea
cercetării, care poate fi confirmată şi demonstrată prin certificarea conform standardelor
pentru sistemele de management al calităţii sau sistemele integrate de management calitate-
risc. Obiectivul atins este asigurarea unui management performant şi eficace în ceea ce
priveşte riscurile şi oportunităţile asociate, care să permită planificarea, identificarea,
evaluarea, cuantificarea, răspunsul, monitorizarea şi controlul riscurilor.
Cerinţe impuse producţiei presupun: utilizarea superioară a capacităţii de producţie,
reducerea timpilor, optimizarea proceselor tehnologice, reducerea costurilor de producţie,
reducerea cheltuielilor de pregătire şi organizare. Scopul este creşterea productivităţii,
creşterea flexibilităţii, creşterea gradului de automatizare etc.
5.3. Valorificarea rezultatelor cercetării

Rezultatele cercetărilor prezentei teze de doctorat au fost valorificate prin lucrări
ştiinţifice publicate în reviste şi conferinţe.
Au fost publicate un număr de 10 lucrări ştiinţifice de tip articol, toate ca prim autor,
după cum urmează:
42
- 5 în volumele unor conferinţe internaţionale din ţară;
- 5 în reviste de specialitate.
Autoarea este profund recunoscătoare tuturor persoanelor si instituţiilor care au
sprijinit-o pe toată această perioadă, precum şi celor care vor face unele sugestii după citirea
tezei.
5.4 Direcţii viitoare de cercetare

Rezultatele teoretice şi studiile de caz efectuate în cadrul tezei de doctorat pot
evidenţia, în viitor, necesitatea dezvoltării următoarelor direcţii de studiu:
- Proiectarea şi implementarea unui sistem informaţional al managementului integrat calitate-
risc în cadrul sistemului de fabricaţie;
-Introducerea de noi metode, tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii şi indicatori de
apreciere a calităţii produselor industriale, care ar duce la sporirea eficientizării economiei
prin sporirea productivităţii, reducerii costurilor economiilor şi asigurarea unui nivel înalt al
calităţii;
- Elaborarea unei strategii şi a unui plan de acţiune pentru atingerea unui nivel avansat de
capacitate de gestionare a managementului integrat calitate-risc într-un sistem de producţie.
43
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
[NED 00] NEDELCU, A., OANCIA, GH., LUPULESCU, N., Tehnologii și sisteme flexibile
de fabricație, Editura Lux Libris, ISBN 973-9428-31-2, 2000.
[NIC 13a] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU Anisor, LAZĂR, M., “Improving the
quality of the manufacturing processes by applying the Kaizen method in FMS”, International
conference of scientific paper WSEASES 1-3 Iunie, Braşov, 2013.
[NIC 13b] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., „Reduce time manufacturing in
flexible systems by reducing risk factors“, International conference of scientific paper Afases,
„Henri Coandă“, Air force academy, Braşov, Romania 2013.
[NIC 14a] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., „Utilization of technical innovation
on a new product”, International conference of scientific paper Afases, „Henri Coandă“, Air
force academy, Braşov, România, 22-24 mai, 2014.
[NIC 14b] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., „Management concepts to support
flexible manufacturing systems development in economic environment”, International
conference of scientific paper Afases, „Henri Coandă“, Air force academy, Braşov, România,
22-24 mai, 2014.
[NIC 14c] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., LAZĂR, M., “Economic
performance assessment regarding an flexible manufacturing system investment”, Review of
the Air Force Academy, Braşov, România, ISSN 1842-9238, e-ISSN 2069-4733, 2014.
[NIC 14d] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., „Results of Kanban implementation
on a flexible manufacturing system”, Conferinţa ştiinţifică internaţională ”Dezvoltare,
guvernanţă şi cooperare internaţională”, Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu-Jiu,
Institutul de Cercetare a Dezvoltării, Academia Română, 2014.
[NIC 15c] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., „ Some patterns of application of
FMEA method for studying the quality of a product”, International conference of scientific
paper Afases, „Henri Coandă“, Air force academy, 28-30 mai 2015, Braşov, România.
[NIC 15d] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., “Flexibility and efficiency analysis
of a flexible manufacturing system”, Review of the Air Force Academy, Braşov, România,
ISSN 1842-9238, e-ISSN 2069-4733, 2014.
[NIC 15e] NICOLAE(MĂNESCU), R., NEDELCU, A., “Improvement the quality of
industrial products by applying the Pareto chart”, Review of the Air Force Academy, Braşov,
România, ISSN 1842-9238, e-ISSN 2069-4733, 2015.
44
[NIT 97] NIŢULESCU, M., „Sisteme flexibile de fabricație”, Universitatea din Craiova,
1997.
[OLA 95] OLARU, M., Managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1995.
[OPR 05] OPREAN, C., KIFOR, C., Managementul integrat al calităţii, Editura Universităţii
,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2005.
[OPR 06] OPREAN, C., VANU, A., Dicţionar explicativ pentru ştiință și tehnologie.
Managementul integrat al calității. Bucureşti, Editura AGIR, ISBN 973-720-044-6, 2006.
[PAR 06] PARASCHIVESCU, A., “Managementul calităţii”, Editura Tehno Press, Iaşi,
2006.
[PAT 08] PATRICHE, C.-F., Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în
restructurarea tehnico-economică a societăţilor comerciale, Braşov, Universitatea
“Transilvania” din Brasov, Facultatea de Inginerie Tehnologică, 2008.
[PIC 92] PICOŞ, C., ş.a., Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanică prin aşchiere.
Volumele I, II, Editura Universitas, Chişinău, 1992.
[POP 02] POPESCU, I., COMŞA, M., UNGUREANU, L., Previziunea permisă a dezvoltării
durabile, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2002.
[POP 07] POPA, L., Adapted and modified by the author from Popa Luminita, SFF asistate
informatic, Editura Pastel, Braşov, 2007.
[POP 11] POPESCU, M., DASCĂLU, A., „Considerations on Integrating Risk and Quality
Management”, Annals of “Dunărea de Jos” University of Galaţi, Fascicle I. Economics and
Applied Informatics, Years XVII – no1/2011, ISSN 1584-0409, www.ann.ugal.ro/eco.
[POP 98] POPESCU, M.O., POPESCU, C., A.CRACIUNESCU, A., Sisteme flexibile de
fabricație, Editura ICPE, ISBN 973-98801-0-X, Bucureşti, 1998.
[PRI90] PRICE, F., The quality concepts and objectives, In: D. Lock & D.J. Smith Eds.,
Handbook of Quality Management, Aldershot, Gower, 1990
[PRP02] PREDA , A-M., PREDA, A., Aspecte privind costurile calității, Optimim Q, Vol.
XII, Nr.1-2, 2002.
[PUE 02] PUENTE, J., PINO, R., PRIORE, P., FUENTE, D.D.L., A decision support system
for applying failure mode and effects analysis, International Journal of Quality & Reliability
Management, vol.19, nr.2, 2002.
[RAD 12] RADASCHIN, A., Contribuţii la conducerea inteligentă a roboţilor mobili utilizaţi
în liniile flexibile de fabricație, Teză de doctorat, Universitatea Dunărea de jos, Facultatea de
automatică, calculatoare, inginerie electrică și electronică, Galaţi 2012.
45
[ROT 11] ROTĂRESCU, E.-N., Managementul riscului în formarea resursei umane, Teză de
doctorat, Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, 2011.
[RUS 00] RUSU, C., Managementul schimbării, Cetex Iaşi, 1999-2000.
[RUX 97] RUXANDRA, I., Repere cronologice în abordarea calităţii, Tribuna calităţii, nr.6-
7, noiembrie, 1997.
[SAN 04] SANKAR, S.S., PONNAMBALM, S.G., RATHINAVEL, V.,
GURUMARIMUTHU, M., A Pareto based multi-objective genetic algorithm for scheduling
of FMS, Cybernetics and intelligent systems International Conference, 2004.
[SET 90] SETHI, A.K. and SETHI P.S., “Flexibility In Manufacturing: A Survey",
International Journal of Flexible Manufacturing Systems, vol. 2, 1990.
[ȘIL 01] ŞILVERIRA, G.Da., BORENSTEIN, D. and FOGLIATTO, F.S., “Mass
Customization: Literature Review and Research Directions", International Journal of
Production Economics, vol. 72, 2001.
[SPA 11] SPANŢU C., ŢÂMPĂU E., VĂRZARU M., CIBOTARIU L., Planificarea şi
organizarea producţiei, ISBN 978-606-8338-02-6, Mistral Info Media, Bucureşti, Ediţia a II-a,
2011.
[SPI O8] SPIRIDON, D.,ROSU, D., MYKYTYN, I., „Sisteme şi tehnologii de fabricaţie”,
Auxiliar Curricular, 2008.
[STA 03] STANCIU, I., Managementul calităţii totale. Cartea Universitară, Bucureşti, 2003.
[STA 14] STANCIU, Ş., OPRAN, C. și altii, CD Universitar anul III, semestrul II ,
ISBN:978973114884, Editura comunicare. Ro, Bucuresti, 2014.
[STE 02] STEGEREAN, R., Sisteme moderne de conducere a producţiei, Editura Dacia,
2002.
[STR 02] STANCU, Ion, RADU, O.,Cercurile de calitate. Calitate şi dezvoltare durabilă
Simpozion ASE, Secţiunea a IV-a, Bucureşti, 2002.
[STR 14] STRATAN A., „Potenţialul inovaţional şi impactul inovaţiilor asupra
performanţelor întreprinderii”, Analele Institutului Naţional de cercetări economice, Ediţia a
IV-a / nr. 1, 2014.
[SUS 97] SUSHIL, Flexible Systems Management: An Evolving Paradigm, System Research
and Behavioural Science, 14(4):259-275, 1997.
[SHI 06] H.K. SHIVANAND, H.K., BENAL, M.M., and V. Koti, Flexible Manufacturing
System.: New Age International, 2006.
[TAG 04] TAGUE’S, N.R., The Quality Toolbox, Second Edition, ASQ Quality Press, 2004.
46
[TUL 09] TULLIO, T., Ed., Design of Flexible Production Systems, Methodologies and
Tools.: Springer, 2009.
[ŢÎŢ 11] ŢÎŢU, M., OPREAN, C., GRECU, D., Managing the Activity of the After Sales
Departments in an Organisation Which Has Implemented a System of Quality Management,
In: Proceedings of The 7th International Conference of the Managementof Technological
Changes, code 571, 4 pages, 2011, Alexandroupolis, Greece, ISI.
[VAD 11] VĂDUVA D., Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în procesul de
achiziţie a echipamentelor mecanice de transport din sistemul electroenergetic, Teză de
doctorat, Universitatea “Transilvania”, Braşov, 2011.
[VIS 09] VISA L. M., Cercetări privind managementul integrat calitate-risc în sistemele de
distribuţie a produselor industriale, Teză de doctorat, Universitatea “Transilvania” din Braşov,
Facultatea de Inginerie Tehnologică, 2009.
[VYV 07] VYVAREC, D. CR., Economia întreprinderii: tutorial. М.: ЮНИТИ-ДАНА,
2007. 543 с., ISBN 5-238-01109-1.
[WAD 00] WADHWA, S. and RAO, K.S., Flexibility: An Emerging MetaCompetence for
Managing High Technology, International Journal of Technology Management, 19(7/8): 820-
45, 2000.
[ZGU 98] ZGURĂ, G., SOLOMON, G. şi SZUDER, A., Elemente de Asigurarea calităţii,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1998.
[*** 05] Enciclopedia calității, București, Editura Oficiul de Informare Documentară pentru
Industrie, Cercetare, Management, 2005, ISBN 973-8001-44-7.
[***06] SR EN ISO 9000:2006, Standard român, Sisteme de management al calității.
Principii fundamentale și vocabular.
[*** 07] Methodology of implementation of internal control standard „Risk Management”,
Ministry of Public Finance, 2007.
[***08] SR EN ISO 9001:2008, Standard român, Sisteme de management al calității. Cerințe.
[***09] ISO TS 16949, Specificaţia tehnică IATF ISO/TS 16949:2009 - Sistemul de
management al calităţii pentru industria auto.
[*** 11] SR EN ISO 10006; Sisteme de management al calităţii; Linii directoare pentru
managementul calităţii în proiecte; Asociaţia de standardizare din România – ASRO;
Bucureşti, 2005.
47
Rezumat
În condiţiile actuale integrarea managementului calităţii şi riscului în sisteme flexibile

de fabricaţie reprezintă o provocare pentru orice organizaţie de succes.
Prezenta teză de doctorat: “Managementul integrat calitate-risc în sisteme flexibile de
fabricaţie”, reprezintă o cercetare, în care au fost realizate noi studii și analize eficiente,
adaptate nevoilor actuale de reducere a riscurilor specifice sistemului flexibil de fabricaţie,
venind cu noi concepte și propuneri în domeniu.
Studiile efectuate și analizate reprezintă o necesitate în abordarea integrată a noțiunii
de management calitate-risc în sisteme flexibile de fabricaţie. Utilitatea și aplicabilitatea lor
duc la creşterea profitabilităţii organizaţiei prin îmbunătăţirea produselor.
Abstract
Under present conditions the integrated quality and risk management in flexible
manufacturing systems is a challenge for any organization's success.
The present doctoral thesis: "Integrated quality and risk management in flexible
manufacturing systems" represents a research, in which they were realized further studies and
effective analyses, adapted to the current needs of reducing flexible manufacturing system
risks, coming up with new concepts and proposals in this field.
The studies and analyses represent a necessity to the integrated approach of the
quality- risk management in flexible manufacturing system concept. The usefulness and
applicability contributes to the profitability of the organization by improving the products.
48
CURRICULUM VITAE
1. Nume: NICOLAE (MĂNESCU)
2. Prenume: RALUCA
3. Data şi locul naşterii: 03.06.1978, Braşov, România.
4. Cetăţenie: Română
5. Adresă de email: nicolae_raluca3@yahoo.com
6. Studii:
Colegiul de informatică Universitatea “ Spiru Universitatea

Instituţia “Transilvania” din
“Grigore Moisil” din Haret” din Braşov,
Braşov, Facultatea de
Braşov Facultatea de
Inginerie Managerială şi
Psihologie- Pedagogie Tehnologică
Perioada: de la (anul) 1997-2002 2006-2010 *1997-2002

până la (anul) **2012- prezent
Grade sau diplome Absolvent al liceului de Licenţiat în psihologie * Inginer Diplomat
obţinute Informatică Braşov ** Doctorand în
Inginerie şi Management.
7. Alte specializări şi calificări:

- 2012-2015: Universitatea Transilvania din Braşov- Şcoala doctorală;
- 2015: Curs inspector SSM- 80 ore;
- 2013: Curs “Manager resurse umane”;
- 2006-2009: Cursuri de vânzări şi promovarea produsului- Sc. Ideal Auto Srl;
- 2002: Training de vânzări şi consultanţă financiară- Bran, Brasov;
- 2001: Curs- “Notiuni fundamentale de igienă”- Sector alimentar.
8. Experienţa profesională și didactică:

Perioada Instituţia Experienţa profesională
2012-2014 Colegiul de Ştiinţe ”Grigore
Antipa”, Braşov, Şcoala Generală
nr. 12, Braşov, Colegiul “Nicolae Profesor suplinitor debutant
Titulescu” Braşov.
2004- Sc. Ideal Auto Srl Consilier Vânzări
2008
2003- Raiffeisen Bank S.A. Ofiţer de cont- persoane fizice
2004
2001- Sc. Max Srl Merceolog
2003
2000- Sc. Kraft Jacobs Suchard Srl Asistent reclamă
2001
1997- Sc. Coty Srl, Sc. Kraft Jacobs Promoter în proiectele promoţionale
49
2000 Suchard Srl, Sc. Phillip Morris Srl, dezvoltate de companii.
Sc. Nestle Srl, Sc. Cosmorom Srl
etc.
9. Locul de muncă actual: Universitatea Transilvania din Braşov.

10. Vechime la locul de muncă actual: 13 ani.
11. Limbi străine cunoscute: Engleză, Franceză, Maghiară.
12. Permis auto: Categoria „B”.
CURRICULUM VITAE
I. PERSONAL INFORMATION:
First name: NICOLAE (MĂNESCU)
Surname: RALUCA
Email adress: nicolae_raluca3@yahoo.com
II. WORK EXPERIENCE:
College of Informatics Spiru Haret University Transilvania University

Institution of Braşov, Romania,
"Grigore Moisil" of of Braşov, Romania,
Faculty of Engineering
Brasov Faculty of Psihology
Technology
Period 1997-2002 2006-2010 *1997-2002

**2012- present
Degrees or diplomas Graduate High School of Bachelor's degree in * Engineer
Informatics Braşov psychology ** Phd in Engineering
and Management.
Other specializations and qualifications:

- 2012-2015: Transilvania University of Brasov, Romania – Doctoral School ;
- 2015: OSH inspector course-80 hours;
- 2013: "HR Manager", Braşov;
- 2006-2009: Sales and promotion courses- Piteşti, Braşov;
- 2002: Sales training and financial advisory- Bran, Brasov;
- 2001: Course "fundamentals of hygiene"-Food Sector, Bucureşti.
III. Professional and teaching experience:

Period Institution Professional experience
2012-2014 College of Sciences "Grigore
Antipa", Brasov, School No. 12, Substitute teacher award
Braşov, College "Nicolae
Titulescu", Braşov.
2004- Sc. Ideal Auto Srl Sales Advisor
2008
50
2003- Raiffeisen Bank S.A. Account officer-individuals
2004
2001- Sc. Max Srl Administrator
2003
2000- Sc. Kraft Jacobs Suchard Srl Advertising Assistant
2001
1997- Sc. Coty Srl, Sc. Kraft Jacobs Promoter in promotional projects
2000 Suchard Srl, Sc. Phillip Morris Srl, developed by companies.
Sc. Nestle Srl, Sc. Cosmorom Srl
etc.
IV. PERSONAL SKILLS:

Current job: Transilvania University of Brașov, Romania
The length of current employment: 13 years
Other lanhuages: English, French, Hungarian
Driving Licence: B.
51

Risc de Calculat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Risc de Calculat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Axa prioritară 1 „Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov

Ing. Raluca NICOLAE (MĂNESCU)

Titlul tezei (lb. română): MANAGEMENTUL INTEGRAT

CALITATE-RISC ÎN SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAȚIE

Titlul tezei (lb. engleză): Integrated quality-risk management in

flexible manufacturing systems

PREŞEDINTE: Prof. univ. dr. ing. Ramona CLINCIU

CONDUCĂTOR Prof. univ. dr. ing. Anişor NEDELCU

REFERENȚI: Prof. univ. dr. ing. ec. Ioan ABRUDAN

Prof. univ. dr. ing. Anca DRĂGHICI

Prof. univ. dr. ing. Nouraş Barbu

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării vă rugăm să le transmiteţi în

Totodată vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat.

1.1.1 Caracteristici de bază ale sistemului flexibil................................. 16 10

În condiţiile actuale, când se produce globalizarea pieţelor, concurenţa este din ce in ce

CAPITOLUL 1. Stadiul actual al cercetărilor privind managementul integrat calitate-

1.1 Analiza sistemelor flexibile de fabricaţie. Concepte şi elemente componente ale

Dinamismul SFF Adaptabilitate

Figura 1.5 Caracteristicile SFF

1.1.2 Clasificarea SFF

Figura 1.6 Relaţia dintre diferitele tipuri de flexibilitate

S.F.F. se clasifică după [CHI 07]:

1.1.3 Structura şi funcţiile SFF

1.1.4 Avantajele și rolul sistemelor flexibile de fabricație

1.2 Noţiuni, obiective şi strategii ale sistemului flexibil de fabricație

- comanda fermă Managementul - piese/ produse

Figura 1.9 Definirea și gestionarea proceselor de fabricație utilizate în SFF

1.2.2 Gradul de flexibilitate, automatizarea şi optimizarea SFF

1.2.3 Factorii care influenţează profitul relativ la implementarea automatizărilor flexibile.

1.2.4 Aspecte ale planificării și controlului producției în SFF. Scenarii de planificare

1.3 Analiza privind managementului calităţii. Sistemul calităţii: abordare conceptuală,

1.3.1 Principiile managementului calităţii

1.3.2 Documentaţia sistemului calităţii

1.4 Analiza managementului riscului. Concepte şi principii ale managementului riscului.

Figura 1.21 Structura procesului de management al riscului la nivelul SFF

1.4.1 Descriptori şi criterii de clasificare a riscului

1.4.3 Planificarea răspunsului la factorii de risc şi strategiile de reducere a riscurilor

1.5 Analiza corelaţiei risc-calitate la nivelul sistemului flexibil de fabricație

Figura 1.32 Descrierea fundamentală a corelaţiei calitate-risc

2.1 Delimitarea domeniului de cercetare

2.2 Obiectivele cercetării

CAPITOLUL 3. Studii şi contribuţii teoretice privind managementul

3.1 Managementul calităţii în SFF. Consideraţii teoretice asupra managementului

Stabilirea criteriilor şi Monitorizarea, măsurarea

Controlul dispozitivelor de Procese referitoare la relaţia

Figura 3.3 Tipuri de procese necesare dezvoltării produsului

3.1.2 Monitorizarea şi controlul produsului în SFF

3.2 Managementul riscurilor în SFF

• Identificare • Menţinere sub • Control

control control inspecţie

MANAGEMENTUL RISCULUI TOTAL

Figura 3.8 Managementul riscurilor & Managementul calităţii

Pentru orice organizaţie/SFF integrarea calităţii şi riscului ar trebui să devină priorităţi

Zero defecte, zero întârzieri, zero

Figura 3.10 Obţinerea performanţelor în concepţia excelenţei privind SFF

Riscurile specifice sistemelor tehnologice respectiv SFF, sunt clasificate în funcţie de

3.2.2 Evaluarea riscurilor în SFF aplicând metoda FMEA

Obiectiv 1 Obiectiv 2 Obiectiv 3

• Identificarea şi • Identificarea acţiunilor • Documentarea SFF şi

Figura 3.13 Procesele FMEA

Totodată avantajele FMEA le găsim şi în figura 3.14: