Limba si literatura roménd ITEMULA. 3 ee a ee Dragi elevi, al treilea item cuprinde urmitoarele Continuturi: © mijloacele interne de imbogatire a vocabularului (derivarea, compunerea, Schimbargg valorii gramaticale/ conversiunea), familia de cuvinte; © mijloacele externe de imbogatire a vocabularului. : Ca s& rezolvati corect acest item, trebuie s& cititi textul de mai multe Wi da Pema ay intelege in profunzime si S& fineti cont de contextul in care apar termenii din Ceringa! Tata ce tipuri de itemi Puteti intalni in subiectul de examen! Tipuri de itemi Observatii 1. Explicd modukde formare a cuvintelor Pentru a primi tot Punctajul, nu uita s§ dintr-o secventa data. oferi informatia completa in ce Priveste modul de formare al cuvintelor date! 2. Identifica, in text, doua cuvinte formate [Nu confunda mijloacele interne cu cele prin mijloace externe de imbogatire a externe! Vocabularului. 3. Noteaza doi termeni din familia lexicala Familia lexicala cuprinde cuvintele formate prin derivare, compunere si schimbarea valorii gramaticale. unui cuvént precizat, FISIER TEORETIC I Mijloace Definitii si observatii de imbogatire DERIVAREA - este Procedeul intern de imbogatire a vocabularului, ce const fn obtinerea un lor cuvinte noi prin adaugarea unor sufixe si prefixe Ja un cuvant de baza, Derivarea Parasinteticd const in formarea unor Cuvinte noi prin i sufix sia unui Prefix la acelasi cuvant de baza. mat prin derivare cy Prefixul im- si sufixul -a de INTERNE Cuvantul de baza, este cel de la care se formeaza intreaga familie lexicaly, Ridacina este grupul de sunete comun tuturor cuvintelor derivate, Nu trebuie confundate sufixele lexicale (cu ajutorul carora se formeaza Cuvinte noi) cu cele gramaticale (arati, modul, timpul verbului)! \Ghid complet pentru Evatuarea Notional INTERNE obfinerea unor cuvinte noi de la cuvinte deja . Se realizeaza prin urmatoarele procedee: bordonarea ~ Marcheazi un grad superior de compunere, rezultat din mai multe combinatii: . atributiva: vorbd-lunga, bund-cuviinfé, Calea Laptelui, floare-de-colt; * completiva: fluierd-vant, agdrie-branza: , . * eterogena: doisprezece, doudzeci si doi: _ * Subordonare fafa de iin adjectiv: ropu’ichis/ roy deschis; > b. parataxa sau coordonarels prin juxtapunere este predentd mai ales in compunerta mai noua: puscd-mitralierd, ‘artist-cetéifean, Targu-Jiu; ©. abrevierea se realizea7a priti: . compunerea rezultaté din initiale: ONU; x ~ trunchierea primelor silabe: RomPres, RamTelecom. (Dictionar de stiinge ale limbii) CONVERSIUNEA - trecerea unui cuvant de la o parte de vorbire la alt parte de vorbire. Exemple: I. Devin substantive: a, adjectivul: A/bastryl este culoarea mea preferata. b. pronumele: in sin Hii era multumit. c. numeralul: Zecele fprimit la matematica I-a ficut mandru. d. verbul la supin: Cititul ne dezvolt& gandirea. €. verbul la participiu: Acest profesor este un om invajfat. f. adverbul: Binele este rasplatit in viata. g. interjectia: Oful stu m-a impresionat. . Devin adjective: a. verbele la participiu: Copilul /éudat are o mare stima de sine. b. verbele la gerunziu acordate: Frunzele sremurdnde se desprindeau usor. c. adverbele: Unchiul meu este un barbat bine. d. numeralele: Am cumparat trei frezii pentru mama. e. pronume: Ace catel e dragut. ar IIL. Devin adverbe: . a. substantivele ce denumesc zilele siptiménii, anotimpurile si momentele zilei: Vara merg in tabara. b. adjectivele: El danseaza frumos. EXTERNE imprumuturile din alte limbi. Exemple: fault, etern, detaliu, eterogen etc. FISA DE LUCRU I Mijloace de imbogéjjire a vocabularului I. Citeste cu atentie textul de mai jos, apoi rezolva cerintele urmatoare. ert Vaporul spintecd netezisul apei, auxit de cele din urmé raze ale soarelui. indarét, oragul Se pleacd, se cufundé-n valuri. Departe, spre miazénoapte $i apus, muntii, intr-un nor de pulbere albastré, isi onduleaza coama pe poalele rubinii ale cerului. Maturile ies din pd intr-o inclinare dulce, desfaigurand lanuri de grau in limpezisul zarilor. Peste toate-o - 029