Sistemul de probaţiune, ca serviciu public de interes naţional, contribuie la înfăptuirea actului de

justiţie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de
săvârşire a unor noi infracţiuni şi al menţinerii siguranţei comunităţii, precum şi pentru reducerea
costurilor sociale ale executării sancţiunilor şi măsurilor penale, prin diminuarea populaţiei din unităţile
penitenciare şi valorificarea potenţialului socioeconomic al infractorilor.

În România, sistemul de probaţiune este reprezentat de Direcţia Naţională de Probaţiune, instituţie

publică cu personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, care îşi exercită atribuţiile la nivel
central, şi de cele 42 de structuri teritoriale, denumite servicii de probaţiune.
Direcţia Naţională de Probaţiune se află sub coordonarea directă a ministrului justiţiei şi îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
- stabileşte direcţiile strategice de acţiune în domeniul probaţiune în vederea implementării strategiei
justiţiei ca serviciu public;
- stabileşte concepţia şi coordonează, evaluează şi monitorizează, la nivel naţional, Strategia
naţională de reabilitare a persoanelor faţă de care s-au dispus sancţiuni şi măsuri comunitare, aplicată
în sistemul de probaţiune, inclusiv de către instituţiile cu atribuţii în domeniu;
- organizează şi coordonează procesul de executare a pedepselor şi măsurilor neprivative de libertate
specifice domeniului probaţiunii;
- elaborează Standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi normele
metodologice pentru avizarea şi acreditarea programelor de lucru cu persoanele supravegheate;
- organizează şi coordonează activitatea structurilor teritoriale;
- coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de probaţiune;
- organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de probaţiune şi organizează cursuri
de pregătire pentru persoane din cadrul instituţiilor implicate în activitatea de probaţiune;
- elaborează proiectul de buget anual al Direcţiei şi al structurilor teritoriale, pe care îl supune spre
aprobare ministrului justiţiei şi asigură execuţia bugetară în condiţiile legii;
- administrează patrimoniul sistemului de probaţiune, organizează şi coordonează alocarea, mişcarea,
evidenţa şi controlul cheltuielilor materiale şi de investiţii, a mijloacelor şi echipamentelor din dotare;
- elaborează, în colaborare cu direcţia de specialitate din Ministerul Justiţiei, proiectele de acte
normative privind organizarea şi activitatea sistemului de probaţiune;
- realizează evaluarea şi controlul activităţii derulate în structurile teritoriale de probaţiune, prin
intermediul inspectorilor de probaţiune;
- realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul sistemului de probaţiune, în condiţiile
stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a sistemului de probaţiune;
- coordonează elaborarea standardelor de performanţă, a metodologilor şi instrumentelor de lucru, în
scopul uniformizării şi îmbunătăţirii activităţii de probaţiune;
- coordonează elaborarea şi implementarea strategiei de comunicare şi relaţiile publice a sistemului de
probaţiune, în scopul promovării rolului sistemului de probaţiune;
- coordonează cooperarea internaţională în domeniu;
- reprezintă în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie interesele Direcţiei şi ale
structurilor teritoriale;
- coordonează activitatea de colectare şi prelucrare a datelor statistice specifice domeniului probaţiune
şi gestionează sistemele informatice aferente;
- realizează studii, analize şi cercetări care să contribuie la fundamentarea politicii în domeniu, la
elaborarea strategiilor de lucru şi la îmbunătăţirea practicii;
- elaborează şi difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale
în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare;
- promovează rolul sistemului de probaţiune, al activităţilor desfăşurate de către personalul din
sistemul de probaţiune, inclusiv prin mijloacele de informare în masă;
- alte atribuţii prevăzute în domeniul de activitate a sistemului de probaţiune

Legislație
Lege nr. 252 din 19 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Hotărâre nr. 1079 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a dispozițiilor
Legii nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Lege nr. 253 din 19 iulie 2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri
neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
Lege nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de
organele judiciare în cursul procesului penal
Lege nr. 211 din 27 mai 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor
Lege nr. 123 din 4 mai 2006 privind statutul personalului de probațiune
Legea nr. 327/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din serviciile de probaţiune
Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
Regulament de ordine interioară al serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a
infractorilor
Codul Deontologic al Personalului de Reintegrare Socială şi Supraveghere
Manual de probaţiune
Serviciile de probaţiune îşi desfăşoară activitatea în fiecare judeţ, prin consilierii de probaţiune
coordonaţi de şeful serviciului. Consilierii de probaţiune îndeplinesc următoarele atribuţii:
- realizează evaluarea inculpaţilor, a minorilor aflaţi în executarea unei măsuri educative, respectiv a
persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii;
- sprijină instanţa de judecată în procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative;
- coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor şi executarea obligaţiilor stabilite în
sarcina persoanelor supravegheate faţă de care instanţa a dispus: amânarea aplicării pedepsei,
suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiţionată;
- coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative
neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârşit de
săptămână, asistarea zilnică;
- coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul
comunităţii;
- derulează activităţi specifice în legătură cu persoanele private de libertate;
- îndeplinesc alte atribuții, conform legii.

În desfăşurarea activităţilor cu persoanele aflate în evidenţa serviciilor de probaţiune, consilierii de

probaţiune utilizează următoarele instrumente şi tehnici de lucru:

1. Programul „One to one” este un program de consiliere individuală structurat pe 5 module şi 12

şedinţe,care îşi propune să contribuie la schimbarea cognitiv – comportamentală a persoanelor care
au comis infracţiuni, prindezvoltarea capacităţii de soluţionare de probleme, gestionarea situaţiilor de
risc, analiza stilurilor de comunicare şi identificarea disfuncţionalităţilor. Programul se adresează
minorilor care au cel puţin 16 ani, precum şi adulţilor, cu un risc mediu sau crescut de recidivă şi care
au abilităţi scăzute de a-şi rezolva problemele. Participând la acest program beneficiarii reuşesc să
identifice tiparele greşite de comportament, înlocuindu-le cu deprinderi şi convingeri pozitive. De
asemenea, beneficiarii învaţă să folosească planul individual de prevenire a recidivei, precum şi
jurnalul de prevenire a recidivei.

2. Programul „Dezvoltarea abilităţilor sociale la minori” este un program de grup structurat pe 10

şedinţe şi îşi propune dezvoltarea deprinderilor sociale necesare evitării unor situaţii de risc care pot
conduce la recidivă. Maniera de desfăşurare a sesiunilor este interactivă, metodele utilizate fiind
deopotrivă pasive (expunere), cât şi active - jocuri de rol, discuţii şi exerciţii în cadrul grupului. În
fiecare sesiune sunt abordate aspecte din viaţa de zi cu zi a minorilor, fiind astfel creat cadrul pentru
aducerea în atenţie a dificultăţilor cu care aceştia se confruntă: probleme de agresivitate, autocontrol
scăzut, gestionarea deficitară a relaţiei cu autorităţile, abilităţi scăzute de comunicare sau modalităţi
defectuoase de a comunica. După parcurgerea celor 10 şedinţe, minorii participanţi devin mai
conştienţi de propriile arii de risc şi au la dispoziţie alternative de a le depăşi.

3. Programul „Stop! Gândeşte şi schimbă” este un program de grup, structurat pe 11şedinţe,

adresat persoanelor care au un patern infracţional. Scopul programului este de a identifica tiparul de
gândire disfuncţională şi a promova principiile gândirii alternative. Participanţii învaţă, cu fiecare
sesiune parcursă, avantajele unui stil de viaţă pro-social şi dezavantajele comiterii de infracţiuni.
Programul se derulează într-o manieră interactivă, face referire la aspecte obişnuite din viaţa
beneficiarilor, ceea ce confirmă şi întăreşte informaţiile furnizate. Participanţii îşi identifică greşelile
care au condus la comiterea de infracţiuni şi sunt sprijiniţi să apeleze la resursele personale, familiale
şi instituţionale, care îi pot susţine în menţinerea unui comportament pro-social.

4. Programul „Dezvoltarea deprinderilor sociale pentru adulţi” este un program de grup care
vizează dezvoltarea abilităților sociale necesare participanţilor în viaţa de zi cu zi, în familie, grup de
prieteni, societate, la serviciu sau în timpul liber şi care îi vor ajuta să adopte un comportament pro-
social şi să evite săvârşirea unor fapte penale.
5.Tehnica „Interviul motivaţional” – să ajuţi oamenii să se schimbe - este destinat persoanelor
care au săvârşit infracţiuni aflate atât în faza pre-sentenţială, cât şi pe perioada supravegherii.
Folosirea tehnicii implică: identificarea stadiului motivaţional în care se află beneficiarul şi construirea
motivaţiei pentru schimbare, precum şi întărirea angajamentului pentru schimbare. Numărul de sesiuni
individuale variază în funcţiei de gradul de complexitate a problemelor beneficiarului.

6. Reducerea Riscului de Recidivă este un program de grup, destinat pregătirii pentru liberare şi
asistenţă post - penală a deţinuţilor aflaţi în executarea ultimele trei luni din pedeapsă privativă de
libertate. Programul se derulează în colaborare de către practicienii din penitenciare şi cei din serviciile
de probaţiune.

Structura programului se compune din trei părţi principale : 1. modul de bază (se derulează în
penitenciar şi cuprinde 6 sesiuni - primele două sesiuni de evaluare a problemelor, nevoilor şi
comportamentului infracţional, a treia sesiune – stabilirea obiectivelor, a patra sesiune – elaborarea
planurilor individuale de acţiune, a cincea – prevenirea recidivei, iar a şasea - ,,Piaţa’’) ; 2. modulele
opţionale individualizate (se au în vedere aspectele problematice cu care se confruntă deţinuţii după
liberare: obţinerea unui loc de muncă, probleme financiare, abuz de alcool/ droguri, lipsa locuinţei,
probleme de sănătate mintală, probleme legate de documentele de identitate, probleme în viaţa de
familie) ; 3. partea de asistenţă post-penală (se va derula la sediul serviciului de probaţiune, dacă
persoana liberată din penitenciar va solicita sprijinul în acest sens).

7. Programul „Drink and Drive” este un program de grup destinat persoanelor care au comis
infracţiuni, la regimul auto, în contextul consumului de alcool. Scopul constă în reducerea recidivei în
rândul acestei categorii de condamnaţi, prin producerea de schimbări la nivel cognitiv şi
comportamental, precum şi îmbunătăţirea siguranţei rutiere prin scăderea numărului de victime ale
accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool.

Programul Drink and Drive cuprinde o sesiune individuală preliminară, opt sesiuni de grup structurate
pe diferite componente (legislaţie rutieră, alcoolul şi corpul uman, efectele şi consecinţele consumului
de alcool la volan, cum să ajung să nu mai conduc băut, decizia de schimbare comportamentală,
eficienţa personală, revizuirea strategiei personale, finalizarea programului), urmate de sesiuni
individuale de follow-up.

8. Instrumentul de colectare a datelor şi diagnoză - reprezintă un demersprofesional care are ca

rezultat formularea unei opinii / expertize a consilierului de probaţiune asupra persoanei evaluate şi
este structurat pe 16 arii de investigaţie (de ex: infracţiunea, adăpostul sau locuinţa, şcolarizarea,
munca, relaţiile cu familia, cu prietenii, adicţii, sănătate, tipare de gândire, etc.).

Date de contact - Servicii de probațiune