Metode specifice de corectare a curburilor patologice ale coloanei

Metoda Klapp

Metoda Klapp a fost prezentată la Congresul german de Ortopedie incă din anul 1905 şi ocupă un loc
important in programele speciale funcţionale de corijare a scoliozelor.
a !aza metodei stau două o!ser"aţii#
$ lipsa scoliozelor la patrupede şi apariţia acesteia la !ipede% pe măsura ridicării lor pe treapta e"oluţiei
speciiilor
$ mo!ilitatea mare &n sens lateral a coloanei la animalele patrupede% &n special prin acţiunea mem!relor asupra
ra'isului
(stfel% Klapp a &ncercat să pună coloana "erte!rală &n condiţiile "ieţii primiti"e )poziţia patrupedă*
pentru a corija statica "erte!rală% poziţie ce constituie esenţa metodei sale.

Principiile metodei:
$ orice pozi ție% care men ține coloana "erte!rala paralelă cu solul% elimină acțiunea patologica a gra"itației
asupra de"ia ției "erte!rale+ astfel% cur!urile scoliozelor ade"arate sau atitudinale scad sau dispar% cand se trece
din ortostatism &n patrupedie cu trunc'iul la orizontală% cu sprijin pe palm e și pe genunc'i% !ra țele paralele cu
coapsele% perpendiculare pe sol% capul menținut &n e,tensie
$ &n poziție patrupedică% coloana "erte!rală se mo!ilizează mai ușor lateral% infle,iunile corectoare se realizează
acti" și mult mai amplu dec-t &n ortostatism sau așezat
$ mi șcările coloanei "erte!rate sunt mai ample &n regiunile cu lordoză )cer" icală sau lom!ară* dec-t &n cele cu
cifoză
$ &n patrupedie marii dorsali sunt ma,im rela,a ți de aceea se poate e,ecuta o mișcare corecti"ă mult mai
eficientă
$ pozi ția patrupedică oferă posi!ililatea de e,pansiune ma,imă a cutiei toracice% de acee a se o! țin rezultate
foarte !une &n scoliozele &nso țile de deforma ții toracice )torace &n carenă% &nfundat*+ efectele fa"ora!ile se
răsfrang și asupra organelor intratoracice% de multe ori comprimate
Klapp descrie două grupe de poziții de start ale patrupediei% respecti" ale planului spatelui &n raport cu
solul% și anume poziții lordozante și poziții cifozante. iecărei din aceste / pozi ții le corespun cinci poz iţii
iniţiale comune# una orizontală% două deasupra şi două dedesu!tul acesteia% din care se e,ecută mişcări de
infle,iune. a pozi țiile lordozante &nt-lnim  pozi ții deasupra orizontalei.

Poziții lordozante $ &n funcţie de &nclinarea trunc'iului% facilitează mo!ilizarea unei anumite zone "erte!rale#
1. patrupedie „răsturnată” lordozantă% cu trunc'iul &n u șoară e,tensie+ ac țiunea corecti"ă ma,imă se realizează
&n zona L4 - L5
. patrupedie „redresată” lordozantă% cu trunc'iul u șor &nclinat anterior% mem!rele superioare orientate către
/podea% "-rful degetelor detașat de suprafața de sprijin+ acțiunea corecti"a ma,imă se realizează &n segmentul L1
- L3
. patrupedie „semiredresată” lordozantă )idem pozi ția precedentă% numai că "-rful degete lor se sprijină pe
podea*+ acțiunea corecti"ă ma,imă se realizează la ni"elul D11 - D12
. patrupedie „orizontală” lordozantă% pe genunc'i cu sprijin pe palme% &n care acțiunea corecti"ă ma,imă este
la ni"el D8 - D1
5. patrupedie „semiaplecată2 lordozantă% &n care trunc'iul este &nclinat către sol prin fle,ia coatelo r+ ac țiunea
corecti"ă ma,imă se realizează la ni"elul D5 - D!
3. patrupedie „aplecată” lordozantă% &n care coatele sunt flectate mai mult &nc-t toracele superior atinge
podeaua+ acțiunea corecti"ă ma,imă se realizează &n D1 - D4
Poziții cifozante
1. patrupedie „redresată” cifozantă% &n care acțiunea corecti"ă ma,imă se realizează la ni"el D1 - D4
/" patrupedie „semiredresată” cifozantă% cu acțiune corectoare ma,imă la ni"el D5 - D!
. patrupedie „orizontală” cifozantă% &n care acțiunea corecti"ă ma,imă se răsfrange la ni"el D8 - D1
" patrupedie „semiaplecată” cifozantă% cu corectare ma,imă la ni"el D11 - D12
5. patrupedie „aplecată” cifozantă% &n care efectul corector ma,im se răsfrange la ni"el L1 - L4

4n concluzie% sediul electi" al acţiunii corectoare din poziţiile cifozante este &n sens in"ers celor care
corespund poziţiilor lordozante. (stfel#
$ corecţia scoliozelor dorsale este efectuată din poziţii cifozante situate deasupra orizontalei sau pozi iiț
lordozante situate su! orizontala
$ corecţia scoliozelor lom!are se face din pozi ții lordozante situate deasupra orizontalei sau pozi ții cifozante
situate su! orizontală
entru a ilustra aceste co nstatări% Klapp a realiz at o sc'ema comparati"ă sugesti"ă% care &nfă ți șează
diferite grade de &nclinare a trunc'iului pe !azin &n patrupedie lordozantă și cifozantă.

6in patrupedie% Klapp a preconizat două tipuri de mers% cu repercursiuni asupra centurilor
scapulară şi pel"ină% precum şi asupra cur!urilor coloa nei# mersul #ncruci$at şi mersul cămilei" 4n mersul
încrucişat $ m-na şi piciorul opus → pentru corijarea scoliozelor unice+ mersul cămilei $ m-na şi piciorul de

aceeaşi parte → pentru scoliozele du!le.

ornindu$se de la poziţia patrupedă% s$au conceput o serie de e,erciţii% dintre care unele cu caracter
asuplizant% unele cu caracter tonifiant şi unele corecti"e. 7om prezenta unele din aceste e,erciiţii#

1. Mersul în patru labe.

Poziţia de plecare# patrupedie% cu mem!rele &n ung'i drept faţă de corp capul &n e,tensie.
Execuţie: mers &ncrucişat% prin comanda 8la st-ngala dreapta:2
Aplicaţie: asuplizarea coloanei% deformările simetrice şi asimetrice ale coloanei "erte!rale )&n scoliozele totale
se insistă de partea con"e,ităţii*

2. Alunecarea
Poziţia de plecare: poziţia patrupedă cu !raţele &ntinse şi &ndepărtate la ni"elul umerilor% palmele alunecă pe sol
p-nă ce sternul atinge solul% coapsele răm-n &n poziţie "erticală% cu capul &n e,tensie% pri"irea &nainte.
Execuţie: !raţele alunecă &nainte% după care &naintează genunc'ii &n paşi mărunţi% toracele menţin-ndu$se &ntins
şi aplecat pe sol% coloana lordozată &n regiunea dorsală% d-ndu$se comanda# 8&ntinderea pentru alunecare%
&nainte:2
Aplicaţie: alungirea coloanei% lordozare dorsală% corijarea spatelui cifozat% alungire &n scolioze.

3. Şerpuirea
Poziţia de plecare: poziţia patrupedă cu !raţele &ntinse şi &ndepărtate la ni"elul umerilor% palmele alunecă pe sol
p-nă ce sternul atinge solul% coapsele răm-n &n poziţie "erticală% cu capul &n e,tesnie% pri"irea &nainte.
Execuţie: coloana "a fi deplasată alternati" la st-nga şi la dreapta% &n scopul &ntinderii alternati"e a flancurilor
d-nd comanda 8alungire pentru alunecare% &nainte% şerpuiţi:2
Aplicaţie: &ntinderea flancurilor% &n scolioze )insist-ndu$se mai ales pe &ntinderea conca"ităţilor*% fie se
efectuează &ntinderea de o singură parte% c-nd deformaţia toracelui este unilaterală.

4. Dosul de pisică
Poziţia de plecare: din poziţia patrupedă% se &ndoaie !raţele p-nă ce ele ajung &n prelungirea umerilor% iar
ante!raţele formează cu !raţele un ung'i drept+ "-rfurile degetelor sunt &ndreptate &nainte% capul &n e,tensie%
coapsele &n ung'i drept cu gam!ele.
Execuţie: iniţial% m-inile &naintează cu un lat de palmă% concomitent cu o a"ansare a genunc'iului st-ng% după
care o cifozare a ra'isului dorsal $ dos de pisică $ şi e,ecutarea unei mişcări de plonjon cu capul &nainte+
toracele estecu
această dată proiectat &nainte
genunc'iul &n poziţie
drept% profundă
comand-nd# spre genunc'i
8 m-ini% sol. Ciclul$ mişcare:2
re&ncepe cu a"ansarea m-inilor% &naint-nd de
Aplicaţie: se recomandă &n special &n cifoze% lordoz-nd regiunea dorsală. 4n scolioze% e,erciţiul alungeşte
coloana "erte!rală% măreşte diametrele toracelui şi forţa musculaturii !raţelor şi a umerilor.

5. Săritura iepurelui
Poziţia de plecare: poziţia patrupedă cu !raţele &ntinse şi &ndepărtate la ni"elul umerilor% palmele alunecă pe sol
p-nă ce sternul atinge solul% coapsele răm-n &n poziţie "erticală% cu capul &n e,tesnie% pri"irea &nainte.
Execuţie: de la poziţia de plecare% se ridică lent% simultan !raţele şi toracele p-nă la "erticală% &ntinz-ndu$se
musculatura fesieră şi cea a!dominală. ;rmează o aplecare lentă care pregăteşte săritura% !raţele şi coloana
răm-n-nd &ntinse. <e sare cu am!ii genunc'i &ntre m-ini şi apoi se &ntind din nou !raţele &nainte% pentru a se
găsi &n poziţia de plecare. Comenzile # 8sus% jos% &nainte:2
Aplicaţie: &ntărirea musculaturii a!dominale şi dorsale% scolioze simetrice şi asimetrice% tul!urări de statică
"erte!rală% cu rol de alungire a musculaturii a!dominale şi fesiere.
 4n ultimii ani poziţiile Klapp au fost studiate comple,. 4n cursul poziţiilor de 8reptaţie2 Klapp au
fost &nregistrată acti"itatea următorilor muşc'i# o!licii şi drepţii a!dominală% spinalii )cer"icali% dorsali şi
lom!ari*% rom!oizii% marele dinţat% marele dorsal% deltoidul.
oziţiile Klapp se e,ecută din postura 8&n genunc'i2% studiul urmărind#
$ poziţia redresată# trunc'i aplecat la /0o de la "erticală% cu m-inile la spate
$ poziţia semiredresată# trunc'i flectat la 0o% cu m-inile la spate
o

$$ poziţia
poziţia orizontală#
semico!or-ttrunc'i la 90
# trunc'i % cuo%m-inile
la 100 la spate
cu m-inile &n şolduri
o
$ poziţia co!or-tă# trunc'i la 115 % cu m-inile &n şolduri
(u mai fost c-te"a "ariante şi anume#
$ poziţia redresată cu m-inile la şolduri
$ poziţia redresată cu m-inile la ceafă
$ poziţia redresată cu !raţele ridicate &n sus pe l-ngă cap
$ poziţia orizontală cu m-inile la ceafă
$ poziţia co!or-tă cu !raţele &nainte pe l-ngă cap

Concluziile au fost#
• entru musculatura cer"icală% poziţia cea mai !ună este cea co!or-tă cu !raţele &nainte
• entru musculatura coloanei dorsale% poziţia de elecţie este cea orizontală cu m-inile la ceafă

• entru musculatura coloanei lom!are% aceeaşi ca pentru coloana cer"icală

Metoda otrel )e,tensie $ derotaţie $ elongaţie = fle,ie laterală* este cea mai apreciată &n prezent# decu!it
"entral% cu mem!rele inferioare &ntinse c-t mai complet% mem!rele superioare &ntinse pe l-ngă urec'i+ se &ntinde
tot corpul% apoi se e,tind !raţele% corpul se lordozează% mem!rele inferioare se e,tind din şolduri )arcuire
ma,imă pe e,tensie*
Corectarea cur!urii# un mem!ru superior se duce &napoi spre şold% care se e,tinde+ celălalt mem!ru
superior pe l-ngă urec'e% &n sus.
;n alt e,emplu este cel de mo!ilizare toracică din poziţia 8pe genunc'i2% cu fesele pe taloane%
trunc'iul aplecat &nainte peste coapse% !raţele &ntinse pe l-ngă urec'i% m-inile pe sol. 4n acest fel coloana
lom!ară este perfect !locată. <e face &nclinarea laterală% m-inile păşind cu degetele spre st-nga )scolioză
toracică st-ngă* sau spre dreapta )scolioză dreaptă*+ se re"ine% apoi se repetă.
entru scoliozele lom!are% Cotrel recomandă decu!itul "entral pe masă% m-inile prinz-nd marginile
laterale ale acesteia şi !loc-nd astfel toracele. >erapeutul prinde am!ele mem!re inferioare% transl-ndu$le spre
st-nga )scolioză toracică st-ngă* sau spre dreapta )scolioză dreaptă*+ se re"ine% apoi se repetă.
>ot Cotrel a utilizat şi 8e,erciţiile de t-r-re2 sau 8&notul pe uscat2# decu!it "entral% mem!rele de pe
o parte sunt &ntinse% celelalte se apropie $ flectarea co,ofemuralelor şi genunc'ilor% m-na fiind orientată spre
coapsă. ?,erciţiile Cotrel cur!ează mai &nt-i coloana )spre mem!rele apropiate*% după care se re"ine la poziţia
dreaptă sau se trece spre poziţia interesată.
?longaţia Cotrel este o autotracţiune cu posi!ilitatea de a redresa scolioza# decu!it dorsal% cu
căpăstru de tracţiune cer"icală% de la care o coardă trece pe după scripete )&ndărătul şi puţin deasupra capului*%
&ndrept-ndu$se către picioare% de care se fi,ează. 4ntinderea completă a mem!relor inferioare "a &ntinde
coloana+ mo!iliz-nd concomitent mem!rele inferioare spre st-nga sau spre dreapta% se realizează corectarea
cur!urii scoliotice.