Ministerul Educației al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Catedra Finanțe și Bănci

Lucru individual

A studentei Beregoi Irina

Anul 2, grupa con 162

la disciplina „Finanțe”

Coordonator științific:
Mariana Mirzac

Chișinău, 2017
I. Efectuarea analizei veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova
1. Selectați principalele 7 tipuri de venituri în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați
analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.
Notă: Pentru analiza veniturilor și cheltuielilor bugetare accesați:
http://www.mf.gov.md/reports/evolutia_bpn

Tabelul 1. Date inițiale pentru analiza veniturilor BPN

Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Taxa pe valoarea adăugată 10671.8 12174.1 12852.0 13714.0 14563.6
Contribuţii de asigurări sociale de 7150.0 7756.2 8362.6 9273.1 10036.5
stat obligatorii
Amenzi şi sancţiuni administrative 151.0 198.0 218.6 243.7 253.8

Accizele 2893.6 3508.2 3428.1 3843.9 4546.4

Alte venituri 3326.5 3374.5 5461.8 3456.2 3873.6
Impozitul pe proprietate 300.5 314.0 342.4 359.3 363.9
Impozitul pe venit 3993.7 4258.1 4877.5 5553.7 6544.1
Total venituri publice 28487.1 31583.1 35543.0 36443.9 38381.9

Tabelul 2. Analiza în dinamică a veniturilor BPN

Modificarea
Modificarea Modificarea Modificarea
absolută a
absolută a relativă a relativă a
Indicatori veniturilor
veniturilor în veniturilor în veniturilor în
în 2016 față
2016 față de 2015 2016 față de 2012 2016 față de 2015
de 2012
Taxa pe valoarea
3891.8 1389.6 36.47% 10.13%
adăugată
Contribuţii de asigurări
2886.5 763.4 40.37% 8.23%
sociale de stat obligatorii
Amenzi şi sancţiuni
102.8 10.1 68.08% 4.14%
administrative
Accizele 1652.8 702.5 57.12% 18.27%
Alte venituri 547.1 417.4 16.45% 12.08%
Impozitul pe proprietate 63.4 4.6 21.10% 1.28%
Impozitul pe venit 2550.4 990.4 63.86% 17.83%
Total venituri 9894.8 1938.0 34.73% 5.32%

Grafic, Concluzii:
∆CPTVA 2016-2012=CPTVA 2016-CPTVA2012=14563.6-10671.8= 3891.8mil. lei
∆CPTVA 2016/2012=((CPTVA 2016-CPTVA2012)/ CPTVA2012)*100%= ((14563.6-10671,8)/10671,8)*100% = 36.47%
∆CPTVA 2016-2015=CPTVA 2016-CPTVA2015=14563.6-13714,0= 1389.6mil. lei
∆CPTVA 2016/2015 =((CPTVA 2016 -CPTVA2015)/ CPTVA2015)*100%= ((14563.6-13714,0)/ 13714,0)*100% =
10.13%

Fig.1 Analiza in dinamica a BPN, modificarea absoluta a veniturilor.

Fig.2 Analiza in dinamica a BPN, modificarea relativa a veniturilor.

Analizind calculele efectuate şi datele din grafic am constatat că în perioada analizată statul a
asigurat o creştere continuă a veniturilor publice care au crescut în sumă absolută cu 9894.8 şi
respectiv 1938.0 milioane lei în anul 2016 comparativ cu 2012 şi respectiv 2016 comparativ cu 2015.
Astfel observăm că în anul 2016 veniturile publice au crescut într-un ritm mult mai înalt ca în anul
precedent.
 Ritmul de creştere a veniturilor publice în 2016 a fost de 5.32% comparativ cu anul precedent

şi de 34.73 comparativ cu anul 2012. În sumă absolută cel mai mult a crescut taxa pe valoarea

adăugată (cu 1389.6 milioane lei în 2016 faţă de 2015), urmate de impozitul pe venit (cu 990.4

milioane lei în 2016 faţă de 2015) şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii (cu 763.4

milioane lei în 2016 faţă de 2015), apoi urmează accizele (cu 702.5 milioane lei în 2016 faţă de 2015)

şi alte venituri ( cu 417.2 milioane lei în 2016 faţă de 2015). Totodată observăm că cel mai puţin au

crescut amenzile şi sancţiunile administrative (cu 10.1 milioane lei în 2016 faţă de 2015) şi impozitul

pe proprietate care au înregistrat o modificare absolută de 4.6 milioane lei în 2016 faţă de 2015 .

În termeni relativi observăm că în politica bugetară pentru anul 2015 a fost pus accentul pe
creşterea veniturilor din accize, aceeaşi tendinţă fiind urmată şi în anul 2016 înregistrînd o modificare
relativă în 2016 de 18.27% faţă de anul 2015. Totodată observăm o pondere semnificativă în cazul
impozitului pe venit, şi anume de 17.83% în 2016 faţă de anul 2015.

Tabelul 3. Analiza în structură a veniturilor BPN

Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Taxa pe valoarea adăugată 37.46% 3.55% 36.16% 37.63% 37.94%
Contribuţii de asigurări sociale de 25.09% 24.56% 23.53% 25.44% 26.14%
stat obligatorii
Amenzi şi sancţiuni administrative 0.53% 0.63% 0.62% 0.67% 0.65%
Accizele 10.16% 11.11% 9.64% 10.55% 11.83%
Alte venituri 11.67% 10.68% 15.37% 9.48% 10.09%
Impozitul pe proprietate 1.05% 0.99% 0.96% 0.98% 0.95%
Impozitul pe venit 14.02% 13.48% 13.72% 15.24% 17.05%
Total venituri 100% 100% 100% 100% 100%

Grafic, concluzii:
gsCPTVA2012= (CP2012/CPt)*100%= (10671,8/33530,3)*100%= 37.46%

Fig.3 Analiza in dinamica a BPN, modificarea absoluta a veniturilor.

 În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul veniturilor
publice cele mai importante venituri sunt veniturile din taxa pe valoarea adăugată (36-38% în total
venituri publice), urmate de contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii ( 23-26% în total
venituri publice), impozitul pe venit (13-17% în total venituri publice) şi alte venituri (9-15% în total
venituri publice). Totuşi celelate venituri au şi ele un anumit aport în cadrul veniturilor publice, doar că
într-o măsură mai mică,deţinînd o pondere nesemnificativă şi anume impozitul pe proprietate (0.90-1%
în total venituri publice), amenzi şi sancţiuni administrative (0.50-0.70% în total venituri publice) .
În dinamică observăm că structura veniturilor nu a suferit modificări semnificative şi este
evidentă o tendinţă de crestere a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, contribuţiilor de
asigurări sociale de stat obligatorii a accizelor a impozitului pe venit, iar pe fonul acestei cresteri are
loc o reducere uşoară a impozitului pe proprietate si a altor venituri.

Selectați principalele 5 categorii de cheltuieli în cadrul BPN al Republicii Moldova și efectuați

analiza în dinamică și în structură a indicatorilor selectați.

Tabelul 4. Date inițiale pentru analiza cheltuielilor BPN

Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Învățămîntul 7397.0 7064.1 7823.6 8462.0 8407.6
Ocrotirea sănătății 4259.6 4749.8 5226.9 5890.3 6455.8
Asigurarea și asistența socială 11065.9 11626.1 12692.2 14145.9 15696.0
Cultura, arta, sportul și activitățile 751.1 852.1 1020.1 1184.9 1116.4
pentru tineret
Serviciul datoriei de stat 662.4 666.4 492.6 591.8 1043.3
Protecția mediului inconjurător și 220.4 291.4 390.7 578.8 449.9
hidrometeorologia
Menţinerea ordinii 1804.8 1948.2 2190.0 2580.9 2842.2
 publice,apărarea şi securitatea
statului
Total cheltuieli publice 26161.2 27198.1 29836.1 33434.6 36011.2

Tabelul 5. Analiza în dinamică a cheltuielilor BPN

Modificarea Modificarea Modificarea Modificarea
absolută a absolută a relativă a relativă a
Indicatori
cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în cheltuielilor în
2016 față de 2012 2016 față de 2015 2016 față de 2012 2016 față de 2015
Învățămîntul 101.6 -54.5 13.66% -0.64%
Ocrotirea sănătății 2196.2 565.5 51.55% 9.60%
Asigurarea și
4630.1 1550.1 41.84% 10.96%
asistența socială
Cultura, arta,
sportul și
365.3 -68.5 48.64% -5.78%
activitățile pentru
tineret
Serviciul datoriei
380.9 451.5 57.50% 76.29%
de stat
Protecția mediului
inconjurător și 229.5 -128.9 104.13% -22.27%
hidrometeorologia
Menţinerea ordinii
publice,apărarea şi 1037.4 261.3 57.48% 10.12%
securitatea statului
Total venituri 9850.0 2576.6 37.65% 7.71

Grafic, Concluzii:
Fig.4 Analiza in dinamica a BPN, modificarea absoluta a cheltuielilor.
 Fig.5 Analiza in dinamica a BPN, modificarea relativa a cheltuielilor.

În urma calculelor efectuate şi a analizei datelor din grafic am constatat că în perioada analizată
statul a asigurat o creştere continuă a cheltuielilor publice care au crescut în sumă absolută cu 9850.0 şi
respectiv 2576.6 milioane lei în anul 2016 comparativ cu 2012 şi respectiv 2016 comparativ cu 2015.
Ritmul de creştere a cheltuielilor publice în 2016 a fost de 7.71% comparativ cu anul precedent şi de
37.65% comparativ cu anul 2012. În sumă absolută cel mai mult a crescut asigurarea și asistența
socială (cu 1550.1 milioane lei în 2016 faţă de 2015), urmate de ocrotirea sănătății (cu 565.5 milioane
lei în 2016 faţă de 2015) şi cheltuielile efectuate pentru serviciul datoriei de stat, (cu 451.5 milioane
lei în 2016 faţă de 2015), apoi urmează cheltuielile pentru menţinerea ordinii publice,apărarea şi
securitatea statului (cu 261.3 milioane lei în 2016 faţă de 2015) . Totodată observăm că sau diminuat
cheltuielile pentru cultura, arta, sportul și activitățile pentru tineret (cu 68.5 milioane lei în 2014 faţă de
2013), cheltuielile pentru invățămînt (cu 54.5 milioane lei în 2016 faţă de 2015) şi cheltuielile pentru
protecția mediului inconjurător și hidrometeorologia care au înregistrat o modificare absolută de 128.9
milioane lei în 2016 faţă de 2015 .
În urma analizei modificării relative a cheltuielilor publice am observat cu ce procentaj s-au
modificat cheltuielile de la an la an și de la domeniu la domeniu, astfel ce-a mai mare
abatere/modificare a fost înregistrată la cheltuielile pentru protecția mediului inconjurător și
hidrometeorologia, acestea s-au abătut în dinamică cu 104.13%.

Tabelul 6. Analiza în structură a cheltuielilor BPN

Indicatori 2012 2013 2014 2015 2016
Învățămîntul 28.27% 25.97% 26.22% 25.31% 23.35%
Ocrotirea sănătății 16.28% 17.46% 17.52% 17.62% 17.92%
Asigurarea și asistența socială 42.29% 42.74% 42.53% 42.31% 43.58%
Cultura, arta, sportul și activitățile 2.87% 3.13% 3.42% 3.54% 3.10%
pentru tineret
Serviciul datoriei de stat 2.53% 2.45% 1.65% 1.77% 2.89%
Protecția mediului inconjurător și 0.84% 1.07% 1.20% 1.73% 1.24%
hidrometeorologia
Menţinerea ordinii 6.89% 7.16% 7.34% 7.72% 7.89%
publice,apărarea şi securitatea
statului.
Total cheltuieli 100% 100% 100% 100% 100%

Grafic, concluzii:
Fig.6 Analiza in structură a cheltuielilor BPN

În urma analizei datelor din tabelul şi graficul de mai sus am constatat că din totalul
cheltuielilor publice cele mai importante venituri sunt cheltuielile pentru asigurarea și asistența socială
(44-42% în total cheltuieli publice), urmate de cheltuielile pentru invățămînt (28-25% în total cheltuieli
publice), cheltuielile pentru ocrotirea sănătății (16-17% în total cheltuieli publice), cultura, arta, sportul
și activitățile pentru tineret si serviciul datoriei de stat (3-1% în total cheltuieli publice), cheltuielile
pentru protecția mediului inconjurător și hidrometeorologia (0.80-1.70% în total cheltuieli publice),
dupa cum observam deţine o pondere nesemnificativă.
În dinamică observăm că structura cheltuielilor nu a suferit modificări semnificative şi este
evidentă o tendinţă de reducere a cheltuielilor pentru invățămînt, de la 28.27% în anul 2012 la 23.35%
în anul 2016, iar pe fonul acestei reduceri are loc o creştere uşoară a ponderii în total cheltuieli publice
a celorlalte categorii de cheltuieli.

II. Efectuarea expres-diagnosticului situației economico-financiare a întreprinderii în baza

Raportului Financiar al unei întreprinderi.
Notă:
Pentru efectuarea expres-diagnosticului situației financiare a unei entități economice utilizați sursa
http://cnpf.md/md/anact/ Monitorizarea dărilor de seamă ale societăţilor pe acţiuni care cad sub
prevederile art.2 alin.(2) din Legea privind societăţile pe acţiuni, prezentate conform art.54 din Legea
cu privire la piaţa valorilor mobiliare pentru anul 2012

1. Analiza structurală a activelor imobilizate (activelor pe termen lung):

Tabelul 7. Indicatorii structurii activelor imobilizate

Indicatori Valoarea
Formula de calcul Exercițiul
ratei
Rata imobilizărilor Active pe termen lung/ total 11242114/17237001 65.2
activ
17264384/20872814 82.7

Rata compoziției tehnice Mijloace fixe/ active curente 3038526/5994887 50.7

2644400/3608430 73.3

Corelația dintre active Active circulante/active 5994887/11242114 53.3

circulante și imobilizări imobilizate 3608430/17264384 20.9

Coeficientul compoziției 3038526/5994887 50.7

tehnice a întreprinderii Mijloace fixe/active circulante
2644400/3608430 73.3

Concluzie:
Analizind în dinamică indicatorii structurii activelor imobilizate, efectuate la entitatea Bandaira
la inceputul perioadei de gestiune în comparație cu sfirsitul perioadei de gestiune, se poate observa o
modificare a indicatorului ratei imobilizărilor, astfel pe parcursul perioadei de gestiune ponderea
 activelor imobilizate s-a modificat de la 65,2% la 82,7%, deci asta ar însemna o creștere cu 17,5% si
această creștere fara indoiala este benefică.

Corelația dintre activele circulante și imobilizări la rindul sau ne demonstreaza o situatie nu atit
de benefica, astfel aceasta a scăzut de la o perioadă la alta cu 32,4 % , acest fapt poate fi cauzat de
vânzarea stocurilor, ceea ce aduce un beneficiu economic sau o altă cauză ar putea fi lichidare acestora
sau imposibilitatea entității de a-și reînnoi stocurile.

La rindul sau coeficientul compoziției tehnice se majoreaza, aceasta majorare poate fi explicata
prin doua motive, si anume: in primul rind micsorarea valorii activelor circulante de la 5994887 la
3608430, in al doilea rind modificarea data a avut loc ca urmare a instrainarii mijloacelor fixe, dupa
cum vedem la inceputul perioadei de gestiune valoarea acestora este de 3038526 iar la sfirsitul
periodei de 26444001.

2. Analiza gestiunii activelor circulante și echilibrului financiar pe termen scurt:

Tabelul 8. Indicatorii gestiunii activelor circulante
Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
1.Rata Active curente/ total 5994887/7237001 34.779
activelor active
3608430/20872814 17.287
circulante

2. Rata Stocuri de marfuri si 23058+27780+1537821/5994887 26.500

stocurilor de materiale/ Total
13006+29426+2100029/3608430 59.374
mărfuri și active circulante
materiale

3. Rata Creante/ Total active 1166618+40470+291854+2796+2639838/5994887 69.085

creanțelor circulante
403803+33318+171021+720214+109178/3608430 39.838

Numarul Venitul din vînzări/ 51833822/5994887 8.646

rotatiei Valoarea activelor 60052535/3608430 16.642
activelor circulante
circulante
Durata de 360/ Numarul 360/8.646 41.638
rotatie rotatiei activelor 360/16.642 21.632
circulante

Concluzie:
 Dupa cum observam rata activelor circulante la sfirsitul perioadei de gestiune e mai mica ca
rata activelor circulante la inceputul perioadei de gestiune, diferenta fiind de 17,492 %. Diminuarea
ratei a avut loc ca urmare a valorii activelor curente si a valorii total activelor mai mici la sfirsitul
perioadei de gestiune fata de inceputul ei.
In ce consta rata stocurilor de marfuri si materiale, observam situatia urmatoare: rata mai mare
la sfirsitul perioadei de gestiune se explica prin valorea mai ridicata a stocurilor si diminuarea valorii
total activelor circulante la sfirsitul perioadei respectiv marirea ratei cu 32,874% putea avea loc ca
urmarea a micsorarii duratei de aprovizionare.
La rindul sau rata creantelor dupa cum observam este mai mica la sfirsitul perioadei de
gestiune, vazind ca la inceputul perioadei de gestiune creantele inregistreaza o valoare mai mare putem
deduce ca intreprinderea a marit termenul de plata acordat clientilor.
Atit cresterea numarului de rotatie cit si scaderea duratei de rotatie a activelor circulante la
sfirsitul perioadei de gestiune conduc la eliberari de resurse materiale necesare procesului de productie
si prin aceasta la reducerea cheltuelilor financiare si la cresterea profitului realizat.

3. Determinarea capacității de plată a întreprinderii:

Tabelul 7. Ratele lichidității și solvabilității generale a întreprinderii

BANDAIRA
în anul 2015
Formula de Valoarea
Ratele Exercițiul Normativ Abatere
calcul ratei
Rata Capital statutar/ 2736625/10585036+1040398 0.235 >1-1.8 -0.026
solvabilităţii capital
2736625/11142536+1918579 0.209
permanent

Lichiditatea Mijloace 80239+478/5611567 0.014 >0.2-0.3 -0.001

de gradul I băneşti /Datorii
109178/7811699 0.013
pe termen scurt

Lichiditatea (Mijloace băneşti 5994887-1537821-27780- 0.785 >0.7 -0.597

de gradul II +Crenţe pe
23058/5611567 0.188
termen scurt)
/Datorii pe 3608430-2100029-29426-
termen scurt
13006/7811699
Lichiditatea Active 5994887/5611567 1.068 >1.2-1.8 -0.606
de gradul III circulante/Datorii
3608430/7811699 0.462
pe termen scurt

Concluzie:
În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată are o capacitate
foarte rea de a achita datoriile. Nici unul din indicatori nu sunt încadrați în limite.O problemă
identificată este în cazul lichidității de gradul unu care este sub limita intervalului optim putem
recomanda întreprinderii de a mari mijloacele bănești. O altă problemă este evidențiată în cazul
lichidității de gradul doi care la fel se află sub limita optima la sfirsitul perioadei de gestiune
deci putem afirma că întreprinderea nu dispune de mijloace băneşti şi creaţe suficiente pentru a
acoperi datoriile pe termen scurt, indiferent de valoarea reală a stocurilor. O problemă destul de
evidentă este şi în cazul lichidităţii de gradul trei care este sub limita optimala deci
întreprinederea nu are o capacitate de a-şi plăti datoriile curente fără să apeleze la resurse pe
termen lung sau la noi împrumuturi

4. Determinarea eficienței activității economico-financiare a întreprinderii:

Tabelul 9. Indicatorii rentabilității
Valoarea
Ratele Formula de calcul Exercițiul Normativ Abatere
ratei
Rentabilitatea Profit pina la 94383/723700 5.47% >25% 2.51
economică impozitare/Valoarea 637172/20872814 3.05%
activelor

Rentabilitatea Profit net /Capital 67143/10585036 0.63% >15% 4.36

financiară propriu 556860/11142536 4.99%

Rentabilitatea Profit brut /Venit 2311181/51833822 4.46% >20% 0.27

venitului din din vînzări 2841814/60052535 4.73%
vânzări

Concluzie:
 În urma calculelor efectuate am constatat că întreprinderea analizată nu are un rezultat
operaţional net foarte bun. Nici un indicator nu se încadrează în limita optimală. Observăm o problemă
în cadrul rentabilităţii economice care se află sub limita optimală şi anume 5.47 % in perioada
precedenta si 3.05% in perioada curenta mai ceea ce înseamnă că întreprinderea trebuie să întreprindă
măsuri pentru eficientizarea utilizării activelor existente, fie că este raţional ca o parte din ele să fie
lichidate. O altă problemă o putem observa în cazul rentabilităţii financiare care la fel se află sub limita
optimă constituind 0.63% in perioada precedenta si 4.99% in cea curenta ceea ce ne arată că
întreprinderea are o capacitate nu prea eficientă de a utiliza capitalul propriu pentru a obţine profit.
Analizind rentabilitatea vinzarilor observam ca nici aici situatia intreprinderii nu este imbucuratoare
deoarece la fel se afla sub limita optimala 4.46% in perioada precedenta si 4.73% in cea curenta.
Deci, putem recomanada întreprinderii analizate de a se retrage dintr-o afacere pentru o anumită
perioadă.

5. Determinarea capacității de îndatorare a întreprinderii:

Tabelul 6. Indicatorii capacității de îndatorare a întreprinderii
Valoarea
Indicatori Formula de calcul Exercițiul
ratei
1.Posibilitatea 1040398+5611567/10585036 0.63
maximă de Datorii totale / Capital 1918579+7811699/11142536 0.87
îndatorare globală propriu ≤ 2

1040398+5611567/17237001 0.38
Datorii totale/Total Capital 1918579+7811699/20872814 0.47
≤ 2/3

2.Posibilitate de Datorii la termen/Capital 1040398/10585036 0.098

propriu ≤ 1
îndatorare la 1918579/11142536 0.181
termen

Datorii la termen/Capital 1040398/10585036+1040398 0.089

permanent ≤ ½ 1918579/11142536+1918579 0.147

Concluzie:
 Analizind datele din tabel prin urmare observam ca întreprinderea are rezerve
considerabile de împrumut, acest lucru este confirmat de indicatorii capacităţii de îndatorare
care sunt încadraţi în limitele optimale.