VARIETATILE MEDIULUI TEMPERAT

ANTROPIZAT

Spre deosebire de padurea boreala, cea temperata

a fostputernic umanizata inca din Antichitate,astfel
luand nastere “civilizatia lemnului”.Datorita
popularii dense mediul initial a fost transformat
radical,exceptand mediul montan,unde
modificarile sunt mai putin intense.Omul a
intervenit prin defrisari si prin geosisteme natural-
antropice sau antropizate. Cele mai timpurii
defrisari au avut loc in China si apoi in Europa,
insa in China au fost aproape totale.In Europas-au
mai pastrat unele areale impaduritepentru
vanatori. Mairecent,despaduririle iau amplare si in
America de Nord, unde inca aumai ramas areale
intinse de padure,precum cele din
Apalasi.Necesitate de agricultura a atras dupa sine
despaduririle si,odatacu acestea, araturile, locurile
respective devenind niste “openfields”(campuri
deschise). In aceste locuri omul a creat si diverse
ecosisteme antropizate (orase, sate).In unele
situatii, in urma despaduririi, locul padurii a fost
luat de alta vegetatie naturala,numita “vegetatie
secundara”;astfel gorunul sau stejarul au luat locul
fagului. Omul a mai introdus in multe locuri
sicanstanul comestibil,castanele avand mare
cautare in lipsa cartofului.
Terenurile degradate,un alt efect al antropizarii,
sunt aceleterenuri rezultate in urma despaduririlor
haotice. In locul padurilor s-ainstalat stepa
secundara,suprapasunata, afectata de ravene
sitorenti.In acesta situatie se gasesc delurile si
muntii josi din Anglia,iarin climatul continental
(cu ploi mai neregulate), putem da
ca exempluSubcarpatii, PodIsul Transivaniei
s.a. Mediul de deal si de munte joseste in echilibru
doar daca este impadurit, odata devenit teren
agricolfiind afectat si acest echilibru. Starea de
subechilibru si degradare apare odata cu lipsa
intretinerii pantelor si teraselor special amenajate.
 SOLURILE
Sunt brune de padure si mult mai fertile decat
podzolurile,deoarece au un grad mai redus de
levigare. Frunzele cazute toamna influenteaza
fertilitatea prin descompunerea lor si,totodata,
pastreaza umezeala, astfel formandu-se un humus
finisat bine amestecat cu minerale. De asemenea,
solurile sunt profunde si bogate in elemente
interschimbabile, fiind formate pe paturi de
dezagregari periglaciarepe nisip, pietrisuri sau
loess, care contin astfel de elemente. Exista si
doua varietati extreme de sol:

Un sol mai levigat (in climatul oceanic, de obicei

sub stejar) cu unorizont A, avand o nuanta de bej-
malos.

Un sol podzolic intalnit in sectoarele cu un

continentalism mai pronuntat si sub paduri de
amestec fag-conifer. Orizontul A este cenusiu, iar
cel B mai ruginiu (datorita prezentei oxizilor de
fier).Diferentieri locale, importante in orizontul de
sol, sunt impuse deroci, expozitia versantilor, panta
si drenaj.