CARACTERIZAREA

LUI

STAVRACHE

Hangiul Stavrache, personaj principal al nuvelei In vreme de razvoi este preentat inca din expozitiune ca fiind un barbat respectat, cu un statut social bine consolidate si cu un aer foarte multumit pentru ca afacerile ii mergeau bine.El avea hanul assezat in drum, era om cu dare de mana, de aceea si el era infricosat sa nu fie calcat de hoti, insa se relaxeaza cand afla ca hotii au fost prinsi. Istet si descurcaret hangiul il trimite pe fratele sau in razvoi ca voluntar in regimental celor 20 de voluntari tineri care se oprise pentru odihnea pana dimineata urmatoare cand trebuiau sa prinda trenul militar,astfel salvandu-si fratele. Stavrache primeste o scrisoare in care era instiintat ca fratele sau a fost marit in grad si trimis la Plevna, insa stiind ca la acea lupta au murit multi romani,acesta verifica din nou data expedierii scrisorii si se intreaba in subconstient daca Iancu a scapat cu viata, scena surprinsa de Caragiale cu o tenta de ironie:Curios lucru!Cine ar fi vazut figura lui Neica Stavrache, ar fi ramas in mirare pricepand bine ca in sufletul fratelui mai mare nu se petrece nimic raspopitului. Isi exprima dispretul fata de judecatori nereusind sa ii faca pe talhari sa isi tradeze capetenia(Ce mai judecatori) intrebandu-se daca fratele sau ar mai indrazni sa se mai intoarca si sa-si revendice averea acum administrate de hangiu(o veni?n-o veni?). Criza psihologica a lui Stavrache incepe o data cu primirea celei de-a doua scrisoare in care este anuntata oficial moartea fratelui sau:sublocotenentul Iancu Georgescu,voluntary inaintat din grad in

grad in timp de campanile,rapus de trei gloante inamice primate in pantece.Mahnit de moartea fratelui sau se inccurajeaza barbateste pentru ca nu trebuie sa se lase coplesit de asa durere face toate demersurile necesare sa mosteneasca official averea lui Iancu. Din momentul mostenirii averii fratelui mai mic, Stavrache incepe sa aiba halucinatii,fiind vizitat de Iancu:singurul care venea din cand in cand de pe alta lume sa tulbure somnul fratelui sau, visele chinuitoare ale lui Stavrache devenind obsesii, fapte din care reiese frica de a nu-I fi luata averea. In primul cosmar al hangiului, fratele sau apare in haine de ocnas, stins de oboseala,bolnav cu fata hirava si cu ochii in fundul capului ca in clipa mortii.Stavrache I se adreseaza cu un glas incarcat de ura fiind inspaimantat ca-si va pierde averea:-Ticalosule,ne-ai facut neamul de ras! Pleaca!Du-te inapoi de-ti ispaseste pacatele!,luptandu-se cu moartea,ocnasul se agata disperat de fratele sau cu o mana de gat si una de bratul stang cu o putere covarsitoare , zicand :Gandeai ca am murit neica?,dovedind clar avaritia de ccare da dovada Stavrache fiind macinat de gandul intoarcerii fratelui. In al doilea cosmar, popa Iancu ii apare in fruntea unei companii,ca si capitan.Acesta spune din nou Gandeai ca am murita,neica?, intrebare care il determina pe hangiu,speriat, sa il stranga de gat pe fratele sau insa acesta se lumina din ce in ce mai mult,razand zgomotos si intrebandu-l obsesiv Gandeai ca am murit,neica?.Popa Iancu dadu comanda de plecare,trambitele sunara,compania plecara in urmata de obstea satului,in fruntea companiei fiind Iancu al carui ras acoperea cantecul trambitelor si zgomotul multimii.

Dupa aceste cosmaruri,Starache isi schimba firea devenind mai irascibil,suspicios, avand reactii caudate cu clientii.Un exemplu in care reiese irascibilitatea si avaritia lui este atitudinea fata de fetita care venise la han sa cumpere gaz si tuica sis a scrie in caietul de datorii pentru ca nu avea bani.Este nemilos zicand : :Scrietiv-ar popa sa va scrie, de parliti.De mici vanvatati la furat,fir-ati dracului! Punctul culminant al nuvelei,coincide cu momentul explodarii hangiului si innebunirii acestuia,primindd o vizita in plin viscol de la 2 oameni,unul din aceea fiind fratele sau.Hangiul uimit de aceasta aparitie,nestiind sa mai distinga visul de realitate, in momentul in care popa Iancu spune Ma credeai mort nu-I asa? hangiul primise lovitura finala fiind doborat psihic. Cu o arta desavarsita,Caragiale analizeaza reactiile,atitudinile si comportamentul hangiului, care Drept raspunss,Stavrache se ridica in piccioare foarte linistit;se duce drept la icoane,facu cateva cruci si matanii,apoi se sui in pat si se tranti pe o ureche,strangandu-si genunchii la coate. Criza psihologica se adanceste evolutiv de la momentul infiriparii, sub imperiul obsesiilor,aceasta manifestandu-se exploziv si violent,premergator nebuniei declansand dementa,acest fapt reiesind ddin izbucnirea hangiului in momentul in care este atins de fratele sau. Caracteristic nnebuniei,dementei, Caragiale surprinde portretul fizic si psihologic din acel moment al hangiului:un ranetsi omul adormit se ridica in picioare,cu chipul ingrozitor,cu parul valvoi,cu mainile incestate,cu gura plina de spuma roscata.Momentul in care dementa este cel mai bine pusa in evident este in momentul in care popa Iancu il leaga pe fratele sau,acesta din urma incepand sa se legene in stanga si in dreapta si cand ii dete lumina in ochi,Stavrache inccepu sac ante popeste.

Caragiale a reusit in finalul nuvelei sa stabileasca fisa clinica a lui Stavrache chipul ingrozitor,parul valvoi,gura plina de spuma roscata,inccepu sac ante popeste,etc. Eroul principal,Stavrache Fratele neomenoss intruneste ceva din eternal uman(G.Calinescu),este conturat in evolutia sa de la lacomie la iluzie,apoi la halucinatii,de la frica la spaima si groaza pana la nebunie,toate aceste stari definind natura psihica labila,predispozitia genetic pentru evolutia spre dementa.