MINISTERUL EDUCATIEI NAȚIONALE

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI PRAHOVA

Colegiul Economic « Virgil Madgearu »Municipiul Ploieşti
Profil:Servicii

Profil:Servicii

PROIECT
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

Îndrumător,

Prof.Petrescu Ştefania

Absolvent,

Răducanu Sorina

Clasa a XII a-E1

MAI-IUNIE 2018
 TEMA:

CONSTITUIREA SC-ETAPE ŞI
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE

STUDIU DE CAZ LA “SC MICHELIN SA”

2
 CUPRINS:

ARGUMENT ...............................................................................................................................4

CAPITOLUL I. PREZENTAREA SOCIETĂŢII.....................................................................6

1.1.Prezentarea firmei......................................................................................................................6

1.2.Puncte tari..................................................................................................................................6/7

1.3.Cifră de afacere şi profit............................................................................................................7

CAPITOLUL II.CONSTITUIREA SC-ETAPE ŞI DOCUMENTE SPECIFICE..................8

2.1. SC-importanţă şi rol..................................................................................................................8

2.2. Tipuri de societăţi comerciale...................................................................................................8

2.3. Etapele constituirii SC..............................................................................................................9

2.4 .Documente specifice constituirii SC ........................................................................................13

CAPITOLUL III.STUDIU DE CAZ............................................................................................15

CAPITOLUL IV.CONCLUZII....................................................................................................17

BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................18

3
 ARGUMENT

Principalul motiv care m-a determinat să aleg tema proiectului „Constituirea SC-etape si
documente specifice” îl constituie dorinţa mea de a afla în detaliu etapele constituirii unei societăţi
comerciale.

Ca orice tanară la inceput de drum visez si eu ca intr-o zi voi reusi sa imi deschid propria afacere.

Deoarece îmi doresc ca pe viitor să îmi deschid propria afacere. Consider acest atestat o
oportunitate şi un castig de experienţă în ceea ce priveşte înfiinţarea unei societaţi comerciale.

Termenul de societate deriva etimologic din limba latină, de la substantivul societas cu sensul de
asociatie, unire.Din limba latina s-a transmis în limba franceză société şi în limba italiană societá.

Născută din ideea cooperării între mai mulţi întreprinzători animaţi de intenţia de a realiza împreună
activităţi economice de amploare, societatea comercială a apărut ca urmare a unor cauze economice şi
sociale, pe măsură ce acţiunile individuale nu au mai corespuns necesităţii de a îndeplini activităţi
economice de amploare.

Ideea cooperării între mai mulţi întreprinzători care să pună în comun resursele individuale, ca urmare a
dezvoltării societăţii omeneşti, precum şi pe fondul creşterii nevoilor economice şi sociale şi-a găsit
expresia în conceptul de societate comercială.

Dacă la început societăţile comerciale erau formate doar din câteva persoane care puneau în comun
bunurile şi abilităţile specifice în vederea realizării unor afaceri, evoluţia tehnicii juridice a contribuit la
apariţia unor societăţi alcătuite din colectivităţi mult mai mari care, prin capitalurile lor, au făcut posibilă
realizarea unor mari afaceri în toate domeniile de activitate.

Societatea comercială a apărut în forme incipiente încă din perioada antichităţii. Prototipul originar
al societăţii comerciale l-a constituit societatea civilă fără personalitate juridică consacrată de dreptul
roman.

În dreptul roman, societatea era de mai multe feluri : societatea tuturor bunurilor prezente şi viitoare ale
asociaţilor (societas omnium bonorum), societatea care avea ca obiect un singur lucru (societas unius rei)
şi societatea al cărei obiect îl formau veniturile (societas questus). Ceea ce trebuie remarcat este faptul că,
indiferent de forma sa, societatea era lipsită de personalitate juridică. Bunurile care formau fondul social
erau considerate că aparţin asociaţilor în proprietate, iar nu societăţii, ca patrimoniu distinct al acesteia.

4
În timp, societatea comercială a apărut ca o soluţie pentru cei care, deşi deţineau mari sume de bani, prin
funcţiile lor (clerici, militari), erau incompatibili cu activităţile speculative comerciale. În această situaţie
ei devin asociaţi ai comercianţilor în baza unui contract de “commenda”, prin punerea la dispoziţia lor a
unor fonduri de bani sau de marfă, cu condiţia de a participa la împărţirea beneficiilor şi de a suporta
riscurile pierderilor în limita respectivelor valori.

În secolul al XVIII-lea apar primele societăţi pe acţiuni. Înfiinţarea acestor societăţi este legată de
expansiunile coloniale ale unor ţări maritime, ca Olanda, Anglia şi Franţa. Aceste companii erau
constituite pe baza unor patente regale sau concesiuni, cu participarea unui mare număr de posesori de
fonduri (regele, curtenii, negustorii).

Evoluţia ulterioară în această materie, se caracterizează prin instituirea unor forme mixte de societăţi
comerciale. Prima reglementare sistematică şi cuprinzătoare a societăţilor comerciale o reprezintă Codul
comercial francez din 1807. El conţinea dispoziţii privind formele de societate existente în activitatea
comercială. Pe lângă o formă de societate cunoscută sub numele de “societe generale”, consacrată sub
denumirea de “societate în nume colectiv” şi societatea în comandită, constituită pe baza contractului de
“commenda”, Codul comercial francez reglementează “societatea anonimă” cu cele două forme ale sale:
“societatea pe acţiuni” şi “societatea în comandită pe acţiuni”.

Societatea pe acţiuni putea funcţiona numai pe baza autorizaţiei guvernului, motiv pentru care această
societate va cunoaşte o adevărată expansiune abia după adoptarea legii din 1867, care suprimă această
autorizaţie.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, nevoile practicii comerciale au impus crearea unei forme noi de societate
comercială, şi anume “societatea cu răspundere limitată”. Această formă de societate îngemănează
trăsături ale societăţii în nume colectiv şi ale societăţii pe acţiuni.

5
 CAPITOLUL I.PREZENTAREA SOCIETĂŢII

1.1.Prezentarea firmei MICHELIN

Compania activează pe piața din România din anul 2001, operând trei unități de producție – Anvelope
Florești (numită și Victoria Florești), care produce cauciucuri pentru autoturisme și camionete, Anvelope
Zalău – anvelope de camion și industriale, și Cord Zalău, care produce cord metalic. Producția din
România este destinată atât pieței locale, distribuția fiind realizată prin Eurotyres, cât și exportului.
Investițiile Michelin în România, în perioada 2002-2008, însumează 220 de milioane de euro. În anul
2008, compania avea o cotă de piață de 30% din piața de anvelope din România.

Sediul din Romania a fost desemnat în 2014 centrul de desfăşurare a activităţilor din Europa Centrală si
Europa de Sud.Acesta se află în Bucureşti ,Piaţa Montreal, nr.10 ,et.3 ,sector 1, cod 011469.

În top 100 Cele mai valoroase companii din 2012, Michelin România ocupă poziţia 73 având o valoare de
168 mil. euro. Misiunea Michelin este de a contribui la progresul mobilitatii bunurilor si a persoanelor,
facilitand libertatea, securitatea, eficacitatea si placerea deplasarii.

Michelin este pe primele locuri in fiecare piaţă de anvelope, precum şi în serviciile de turism. Beneficiind
de poziţia de lider tehnologic, capacitatea de inovare, produse şi servicii de înaltă calitate şi branduri
puternice, Michelin este capabil sa îşi urmărească strategia de expansiune la nivel mondial şi să
îmbunătăţească eficienţa în fiecare aspect al afacerii sale.

Fiecare decizie si acţiune la care Michelin se angajează se bazează pe următoarele cinci valori
fundamentale:

 Respect pentru Clienţi

 Respect pentru Persoane
 Respect pentru Acţionari
 Respect pentru Mediu
 Respect pentru Fapte

1.2.Puncte tari:

Societatea deţine o gamă variată de produse. Punctele tari ale întreprinderii sunt:

 Produse de calitate
 Nivelul preţurilor faţă de alte firme
6
 Modalităţile de comandare la îndemana oricărui client
 Personalul calificat
 Livrare la domiciliu în cel mai scurt timp
 Performanţa de lungă durată a produselor

Fapte cheie despre MICHELIN:

 109.193 de angajaţi ( echivalent 102.692 cu normăîintreagă)

 mai mult de 150 de milioane de anvelope şi 10 milioane de hărţi şi ghiduri produse in 2009
 vanzări nete: € 14,8 miliarde
 piaţa automobilelelor de pasageri şi a utilitarelor: 80% din anvelope vandute pe piaţa pieselor de
înlocuire
 operaţiuni de marketing în mai mult de 170 de ţări.

1.3.Cifră de afacere si profit

Activitatea firmei a început în august 2001, şi în prezent, are un număr de angajaţi de 109.193 persoane,
o cifra de afacere de 340 milioane de euro.

7
 CAPITOLUL II.CONSTITUIREA SC-ETAPE SI DOCUMENTE
SPECIFICE

2.1. SOCIETATEA COMERCIALĂ:importanţă ,rol

Societăţile comerciale au contribuit la dezvoltarea maşinismului şi comunicaţiilor, care au permis

extinderea pieţelor, cu toate consecinţele benefice asupra civilizaţiei moderne. Societăţile comerciale au
fost, şi sunt şi în prezent, cel mai adecvat instrument juridic de drenare a energiilor umane şi financiare
pentru realizarea unor scopuri sociale, ca şi pentru satisfacerea unor interese personale ale
întreprinzătorilor.

2.2. Tipuri de societăţi comerciale

Potrivit Legii nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 33 din 29 ianuarie 1998 societăţile comerciale din Romania se vor constitui în una dintre
următoarele forme:

a)societate în nume colectiv;

b) societate în comandită simplă;

c) societate pe acţiuni;

d) societate în comandită pe acţiuni

e) societate cu răspundere limitată.

Societatea în nume colectiv (S.N.C.) are drept caracteristică obligaţia solidară (în egală măsură) şi
nemărginită (cu întregul patrimoniu) a asociaţilor pentru operaţiunile desfăşurate în numele
societăţii.Hotararea judecătorească obţinută împotriva societaţii este opozabilă fiecarui asociat.

Societatea în comandită simplă (S.C.S) are două tipuri de asociati : comanditaţi si comanditari. Faţă de
asociaţii comanditari, acociaţii comanditaţi au în plus dreptul de administrare a societaţii. Din punct de
vedere al obligaţiei pentru operaţiunile societăţii, comanditaţii răspund solidar şi nemărginit, în timp ce
riscul comanditarilor se limitează la capitalul subscris. Comanditarul are dreptul de a cere o copie a
bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere, precum şi dreptul de a verifica autenticitatea acestora
pe baza documentelor justificative.

8
Societatea în comandită pe acţiuni (S.C.A) păstrează caracteristicile societăţii în comandită simplă, cu
menţinerea divizării capitalului social pe acţiuni. Administratorii pot fi revocaţi de către adunarea generală
a asociaţilor, iar un asociat ales de administrator devine automat asociat comaditat.

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) are drept principală caracteristică limitarea răspunderii
acţionarilor pentru obligaţiile societăţii la capitalul social subscris de fiecare acţionar. Capitalul este
împarţit în părţi sociale care sunt liber transferabile numai între asociaţi. Transmiterea către persoane din
afara societăţii trebuie aprobată de asociaţii care reprezintă cel putin trei pătrimi din capitalul social.

Sociatatea pe acţiuni (S.A.) păstreaza limitarea răspunderii la capitalul subscris de fiecare acţionar.
Dreptul de proprietate asupra acţiunilor nominative sau la purător se transmite liber, fără consimţămantul
celorlalţi acţionari.

2.3.Etapele constituirii societăţii comerciale:

Înfiinţarea unei societăţi comerciale presupune parcurgerea a trei faze obligatorii, după cum urmează: o
fază consensuală, o fază judiciară şi o fază de înmatriculare şi publicitate, mai putând exista şi o fază
reparatorie.

1.Etapa consensuală

Etapa consensuală are ca obiect, întocmirea de către părţi, cu respectarea condiţiilor legale, a actelor
constitutive. În societăţile de capitaluri, definitivarea actelor constitutive, poate fi precedată de subscrierea
publică de acţiuni. Se deosebeşte astfel, pe de o parte, o modalitate consensuală simplă, care se rezumă la
încheierea nemijlocită a contractului de societate, iar pe de altă parte, procedura complexă denumită
constituire succesivă care implică, în prealabil, formalităţile legate de subscrierea publică de acţiuni.

Actul constitutiv

Actul juridic de bază pentru înfiinţarea societăţii comerciale îl reprezintă contractul de societate. În
vederea constituirii societăţii pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată, legea impune
ca părţile să întocmească şi statutul viitoarei societăţi. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate
sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv. Societatea cu răspundere limitată se poate constitui şi
prin actul de voinţă a unei singure persoane, în acest caz întocmindu-se doar statutul. Când se încheie
numai statut sau numai contract de societate, acestea pot fi denumite, de asemenea, act constitutiv.

Pentru a fi valabil, contractul de societate trebuie să îndeplinească anumite condiţii de fond şi de formă.

9
A)Condiţiile de fond ale actului constitutiv

În ceea ce priveşte condiţiile de fond, actul constitutiv fiind şi un contract, acesta trebuie să îndeplinească
condiţiile esenţiale de validitate ale convenţiei prevăzute în art. 948 al Codului civil:

a)capacitatea de a contracta;

b)consimţământul valabil al părţilor;

c)un obiect determinat;

d)o cauză (scop) licită.

B)Condiţiile de formă ale contractului de societate.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, actul constitutiv se încheie sub semnătura privată, se
semnează de toţi asociaţii sau, în caz de subscripţie publică, de fondatori. Forma autentică a actului
constitutiv este obligatorie atunci când:

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandita simplă;

c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.

Prin consacrarea formei autentice a contractului de societate se asigură toate garanţiile cu privire la voinţa
părţilor de a constitui societatea şi de a proba clauzele care stau la baza ei, care pot fi uneori deosebit de
complexe şi de mare valoare pecuniară. Nerespectarea acestei condiţii atrage nulitatea societăţii, întocmai
ca inexistenţa ei.

În ceea ce priveşte conţinutul contractului de societate acesta poate cuprinde numeroase clauze, în funcţie
de voinţa părţilor, însă unele sunt obligatorii, iar inexistenţa lor determină nulitatea actului constitutiv.
Clauzele obligatorii sunt prevăzute de Legea nr.31/1990, în mod diferenţiat, în funcţie de forma juridică a
societăţii.

Majoritatea clauzelor sunt însă comune tuturor formelor juridice ale societăţilor comerciale şi privesc
identificarea părţilor, identificarea viitoarei societăţi, constituirea capitalului, obiectul de activitate,
conducerea şi gestiunea societăţii, drepturile şi obligaţiile asociaţilor, dizolvarea şi lichidarea societăţii.

10
C)Modificarea actului constitutiv

Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărârea adunării generale, adoptată în condiţiile legii, sau prin
hotărârea instanţei judecătoreşti. După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv
directoratul, vor depune la Registrul Comerţului, în termen de 15 zile, actul modificator şi textul complet
al actului constitutiv, actualizat cu toate modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii
judecătorului delegat. Prin grija Oficiului Registrului Comerţului actul modificator se va publica în
Monitorul Oficial al României, pe cheltuiala societăţii. Actul modificator al actului constitutiv al unei
societăţi în nume colectiv sau în comandită simplă, în formă autentică, se depune la Oficiul Registrului
Comerţului, şi se menţionează în acest registru, fără a fi obligatorie publicarea lui în Monitorul Oficial al
României.

2.Etapa judiciară

Faza judiciară obligatorie constă în controlul de legalitate efectuat de către judecătorul delegat de la
instanţa teritorială competentă. De această verificare depinde aprobarea necesară pentru înfiinţarea
valabilă a societăţilor comerciale.

Cererile de autorizare a funcţionării societăţilor comerciale, sunt de competenţa judecătorului delegat de

preşedintele tribunalului în a cărei rază teritorială îşi are sediul societatea. La cerere se vor ataşa; statutul
şi contractul de societate autentificate, avizul oficiului Registrului Comerţului privind disponibilitatea
firmei şi emblemei, certificatul de investitor pentru asociaţii străini, avize prealabile când acest lucru este
cerut de lege; dovada sediului, copie după actul de proprietate sau contractul de închiriere a imobilului,
contractul de locaţie în gestiune sau concesionare; declaraţie, în formă autentică, a proprietarului
imobilului, că este de acord cu funcţionarea societăţii în spaţiul său; dovada capitalului (libret CEC,
chitanţă, extras cont) pentru numerar şi actul de proprietate, cu expertiză pentru aportul în natură; cazierul
judiciar, chitanţa de plata taxei de timbru, acte constatatoare a operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi
aprobate de asociaţi, prealabile înmatriculării. Judecătorul delegat va putea dispune efectuarea de
expertize pentru evaluarea aportului, eventual administrarea şi a altor dovezi.

Judecătorul delegat, pe baza actelor depuse, autorizează funcţionarea societăţilor comerciale, prin
încheiere, conform art. 40 alin. 1 din Legea nr. 31/1990. Încheierea este susceptibilă de a fi atacată cu
recurs, la tribunal, în 15 zile de la pronunţare.

Când actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o
dispoziţie imperativă a legii sau când nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii,

11
judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricărui asociat ori a altor persoane interesate, va respinge,
prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură asemenea
neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

În cazul unor neregularităţi constatate după înmatriculare, societatea este obligată să ia măsuri pentru
înlăturarea lor, în cel mult 8 zile de la data constatării acestor neregularităţi.

Nulitatea unei societăţi înmatriculate la Registrul comerţului poate fi declarată de tribunal numai atunci
când:

a)lipseşte actul constitutiv sau când acesta nu a fost încheiat în formă autentică;

b)toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili la data constituirii societăţii;

c)obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;

d)lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;

e)lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;

f)actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate, aporturile asociaţilor şi
capitalul social subscris;

g)s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;

h) nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.

Nulitatea nu poate fi declarată în cazul în care, cauza ei, a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în
fond la tribunal.

3. Etapa de înmatriculare şi publicitate

În faza finală, obligatorie, are loc îndeplinirea formelor de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului,
de înregistrare fiscală, cât şi de publicarea în Monitorul Oficial al României, a încheierii şi la cerere, a
actelor constitutive.

În această etapă, societatea comercială dobândeşte personalitate juridică şi opozabilitate faţă de terţi. Într-
adevăr, societatea devine, potrivit art. 41 din Legea nr. 31/1990, persoană juridică din momentul
înmatriculării şi poate efectua acte de comerţ.

12
Oficiul Registrului Comerţului eliberează societăţii certificat de înmatriculare, în termen de 24 ore de la
data încheierii judecătorului delegat.

Îndată după înmatriculare, societatea trebuie să fie înregistrată la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a
judeţului, care îi eliberează societăţii codul fiscal. Încheierea de înmatriculare se transmite din oficiu, de
Registrul Comerţului, la organele fiscale. Cheltuielile de înregistrare la Administraţia Financiară, vor fi
suportate de societate.

După înmatricularea în Registrul Comerţului societatea, prin reprezentanţii săi, mai efectuează
următoarele operaţii:

- deschiderea contului bancar la banca pentru care optează societatea;

- întocmirea ştampilelor, parafelor şi sigiliilor;

- obţinerea unor avize, autorizaţii, licenţe, atestate şi certificate pentru desfăşurarea unor activităţi speciale,
ca de exemplu: case de schimb valutar, audiovizual, transporturi rutiere, în domeniul medical şi
farmaceutic, turism, editură.

4.Etapa reparatorie

În subsidiar, prin lege, se reglementează o fază reparatorie, menită să regularizeze statutul juridic al
entităţii colective, în cazul omisiunii unor condiţii preliminare de către persoanele obligate să le
îndeplinească.

2.4. Documente specifice constituirii SC:

 Actele de identitate ale viitorilor acţionari în original plus doua copii xerox
 copie după actul de proprietate şi copie după actul de identitate al celui care pune la dispoziţie
imobilul in vederea stabilirii sediului social al societăţii
 Încheierea contractului de comodat sau de închiriere, indiferent dacă spaţiul unde se desfăşoară
activitatea este proprietate sau nu
 Dovada privind disponibilitatea firmei
 Dovada efectuării vărsămintelor privind capitalul social
 Actul constitutiv al societaţii
 Taxa notarială pentru autentificare act constitutiv
 Specimene legalizate de semnături pentru administratori

13
 Declaraţii ale asociaţilor privind faptul că nu au antecedente penale si că îndeplinesc condiţiile
prevăzute de lege pentru a fi asociaţi şi administratori
 Cazierele fiscale ale viitorilor asociaţi - se elibereaza de Directia Generala a Finanţelor publice
(dureaza 5 zile lucratoare)
 Cerere tip înmatriculare completată şi semnată de administratori sau oricare dintre asociaţi
 Cerere tip pentru depunere specimene de semnătură - completată de administrator
 Chitanţă taxă judiciară de timbru
 Timbrele fiscale şi judiciare
 Taxă la Registrul Comerţului
 Taxă de publicare în Monitorul Oficial

14
 CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ LA SC MICHELIN SA

În momentul în care se constituie o societate pe acţiuni:

1. Se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social sau subscripţie publica;
2. În cazul subscrierii integrale si simultane a capitalului , capitalul social vărsat la constituire nu
poate să fie mai mic de 30% din cel subscris. Diferenţa de capital social va fi vărsată : pentru
acţiunile emise pentru un aport în numerar, pentru acţiunile emise pentru un aport în natură;
3. Capitalul social nu poate fi mai mic de 90000 lei;
4. Numărul acţionarilor unei SA nu poate sa fie mai mic de 2
5. Cand societatea va fi constituita prin subscripţie publică, fondatorii vor întocmi un prospect de
emisiune.
6. Subscrierea va cuprinde: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului;
numărul, în litere, al acţiunilor subscrise; data subscrierii şi declaraţia expresă că subscriitorul
cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune;

S-a constituit firma “SC MICHELIN SA” sub forma unei societăţi comerciale pe acţiuni cu un capital
social subscris de 100.000 lei. Aporturile au fost aduse in contul bancar.

a.Subscrierea capitalului

456- decontări cu acţionarii A+D

1011- capital subscris nevărsat P+C

[456=1011] 100.000

b.Aducerea aporturilor acţionarilor la capital

456 -decontări cu acţionarii A-C

5121- conturi curente la bănci A+D

[5121=456] 100.000

c.Transferul de capital

1011 -capital subscris nevărsat P-D

1012- capital subscris vărsat P+C

15
[1011=1012] 100.000

Adunarea generală a acţionarilor hotărăşte majorarea capitalului social prin emisiunea de 500.000 de
acţiuni cu valoarea nominală de 0.1 lei ,care se vor achita ulterior in numerar.

a.Subscrierea acţiunilor: 500.000*0.1=50.000 lei:

456-decontări cu acţionarii privind capitalul 50.000 A+D

1011- capital subscris nevărsat 50.000 P+C

[456=1011] 50.000

b.Efectuarea vărsămintelor de către acţionari

5311- casa in lei A+D

456- decontări cu acţionarii privind capitalul A-C

[5311=456] 50.000

c.Trecerea capitalului subscris nevărsat la capitalul subscris vărsat

1011- capital subscris nevărsat P-D

1012- capital subscris vărsat P+C

[1011=1012] 50.000

d.SC MICHELIN SA hotărăşte majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de fuziune

1042 prime de fuziune 100.000 P-D

1012-capital subscris vărsat 100.000 P+C

[1042=1012] 100.000

e.Se încorporează în capitalul social profitul reportat în sumă de 100.000 lei

117- rezultatul reportat P-D

1012- capital subscris vărsat P+C

[117=1012] 100.000
16
 CAPITOLUL IV.CONCLUZII

In concluzie consider că o societate comercială îsi începe cu adevărat ascensiunea pe piaţa firmelor din
Romania odata cu înfiinţarea acesteia. Un acţionar preocupat de activitatea de înfiinţare a companiei sale
va avea siguranţa mulţumirii unei firme exact aşa cum şi-a imaginat-o el, deoarece toate detaliile vor fi
puse la punct în cel mai mic detaliu.

Putem afirma chiar că firma este ca şi un copil pe care îl creşti cu speranţa că va ajunge cineva şi că va fi o
persoana care va avea foarte multe realizări.

Societatea comercială este,în esență, un contract și, totodată, o persoană juridică.

La baza constituirii sale stă voinţa asociaţilor/acţionarilor, manifestată, după caz, în contractul de societate
sau în contractul de societate şi statutul societăţii. Aceștia se înteleg să pună în comun anumite bunuri, să
desfășoare o activitate comercială și să împartă profitul. Deci, fundamentul societății comerciale îl
reprezintă actul constitutiv sau, în anumite cazuri, actele constitutive.

Motivaţia înfiinţării unei firme poate varia de la caz la caz, aceasta fiind, de cele mai multe ori susţinută
de obţinerea de profit, scopul principal al oricărei întreprinderi. Există şi cazuri în care motivaţia înfiinţării
unei societăţi nu este dată de dorinţa de a obţine profit, ci de a proteja (mediul înconjurător, anumite
categorii de oameni, animale etc.).

Muncind, omul depune atât un efort intelectual, cât si fizic.Efortul intelectual constă în stabilirea
obiectivelor activităţii economice, ordonarea instrumentelor ultilizate în salon, respectarea unor tehnologii
care cer o anumită concentrare.Munca este astfel factorul activ si determinant al producţiei.

Natura reprezintă elementul de bază care asigură suportul material al oricărei activităţi economice,
condiţionând nemijlocit desfăşurarea acesteia.

Capitalul ca factor de producţie reprezintă ansamblul bunurilor produse prin muncă şi utilizate pentru
obţinerea altor servicii destinate vânzarii.

17
 BIBLIOGRAFIE

 Manual”Comerţ” clasa a IX-a –filiera tehnologică profil servicii ,editura CD Press

 Autorii Corina Dumitru, Alina Ionescu, Cristina Irimescu, Mihai Ristea- Contabilitatea
societățiilor comercile, editura Universitară, 2011
 Autorii Mihai Ristea,Corina Graziella Dumitru“Bazele contabilităţii” clasa a IX-a
 www.scribd.ro
 www.wikipedia.ro

18
19