Raducanu Sorina

Grupa 621-AC

Evaluarea impactului asupra mediului si Dezvoltarea Durabila

Evaluarea impactului asupra mediului este un proces coform cu legislatia nationala de mediu
si prevede ca activitatile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de
evaluare a efectelor asupra mediului.

În baza evaluării impactului de mediu se formulează o gama largă de actiuni şi măsuri cu

scopul de a contracara efectele negative şi să dezvolte cele pozitive cu scoplul unei dezvoltări

durabile. Având drept obiectiv furnizarea unor informatii utile, studiul trebuie să identifice

potentiali utilizatori şi cerintele lor, încă din etapele initiale de analiză şi identificarea celor
mai adecvate tipuri şi forme de prezentare a informatiilor.

Mediul trebuie adaptat şi organizat pentru a răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune
preluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a deservi populaţia(pentru a
satisface doleanţele acestora). Această dependenţă cunoaşte un mare grad dereciprocitate,
datorită faptului că nevoile umane se adaptează într-o măsură mai mare sau mai mică
mediului.

Resursele naturale
Resursele naturale sunt componente care există în lume fără contribuția oamenilor. Aceste
resurse naturale sunt diverse, de la resurse regenerabile la resurse neregenerabile, care trăiesc
în resursele ne-vii, tangibile la resursele intangibile.

Resursele naturale ar putea fi clasificate în diferite categorii, cum ar fi resursele regenerabile

și neregenerabile, resursele biotice și abiotice și resursele stocurilor.

 Resursele naturale regenerabile

Resursele regenerabile se referă la resursele care se pot regenera în mod natural după
utilizare. Acestea includ resurse precum vântul, apa, vegetația naturală, energia solară și
animalele. Aceste resurse există din abundență în natură. Există puțină îngrijorare cu privire
la epuizarea resurselor regenerabile, deoarece rata lor de producție depășește rata consumului
uman. Conservatorii din întreaga lume susțin utilizarea resurselor regenerabile deoarece sunt
ușor accesibile și mai puțin costisitoare mediului.

1
  Resurse naturale neregenerabile
Resursele neregenerabile sunt componente care durează prea mult pentru a fi refăcute după
utilizare sau există în cantități limitate. Resursele neregenerabile includ produse precum țiței,
metale prețioase, minerale și roci. Unele animale pe cale de dispariție sunt, de asemenea,
clasificate ca resurse neregenerabile, deoarece rata mortalității acestora este mult mai mare
decât rata de reproducere a acestora. Aceste resurse neregenerabile trebuie să fie protejate și
utilizate în mod responsabil pentru a opri epuizarea lor.

 Resursele naturale biotice

Resursele naturale biotice se referă la resursele vii care există în mod natural în mediul
înconjurător. Printre aceste resurse se numără pădurile, fauna sălbatică și combustibilii fosili,
care sunt toate enumerate ca resurse naturale biotice.

 Resurse naturale non-biotice

Resursele naturale non-biotice sunt produse naturale în mediul înconjurător care nu sunt vii.
Aceste resurse includ apă, roci, metale și minerale printre multe altele.

Amenințări la adresa resurselor naturale

Majoritatea resurselor naturale există în cantități limitate. Din nefericire, diverși factori au
condus la exploatarea acestor resurse. Unele dintre componente sunt expuse riscului de
epuizare. Poluarea ecologică, populația înaltă, dezvoltarea necontrolată, schimbările climatice
și stilurile de viață moderne reprezintă unele dintre amenințările la adresa resurselor natural.

Extragerea resursei de bază şi purificarea într-o formă ce poate fi folosită direct sunt în
general considerate activităţi normale în cadrul valorificării resurselor naturale, chiar dacă
ultimele pot să nu se găsească în mod normal lângă primele. Resursele naturale sunt
considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime pentru procesele capitalului

2
infrastructural.Ele includ sol, lemn, petrol, minerale şi alte bunuri luate mai mult sau mai
puţin aşa cum erau în natură. Resursele naturale ale unei ţări determină deseori bogăţia sa şi
statutul său în sistemuleconomic mondial, prin determinarea influenţei sale politice. Statele
dezvoltate sunt acelea care sunt mai puţin dependente de resursele naturale pentru bogăţie,
datorită bazei pe care o au în capitalul infrastructural pentru producţie.

Bibliogarfie:

https://www.eea.europa.eu/ro/themes/natural

https://andreeazg.wordpress.com/2011/02/07/472/

https://www.unece.org/fileadmin/DAM/env/eia/Publications/2016/Protocol_on_SEA/Brochur
e_on_SEA_Protocol_ROM.pdf