Modelul Matriceal al Sănătăţii Mentale

Reforma serviciilor d16558(c)13.()3.74( )-120.219(s)389]TJ /R17 12 Tf 0.99941 0 0 1 239.52 723.

Abordarea sănătăţii mentale ca problema d(b)-24.34e
ănătate spublică
Definirea abordării d(b14.3371(e)-26.2777( )-20.1596(t)-17.2062(i)-22.1774(p(b14.3371( )-20.1596(s)
Gradul de.20029(a)
ţă pe.20029(a)rsonal
safe.20029(a)rin
ă ca.20029(a)re.20029(a)
ăc se.20029(a)
ă a.20029(a)socia.20029(a)z
de zi însemnau o creştere de doar 26%, faţă de ţinta f[(i)-12.1703(n)-10.301al
ă
face ceva, resurse de sănătate ş
 Evaluarea primară. Faţă de boală, se declanşează concomitent cu reacţia emoţională
firească e
bună iar boala a survenit mai pe neaş
-
Relaţia personal-pacient este asemănătoare cu relaţ
însoţit de conflicte, negocieri şL
 COMUNICAREA CU BOLNAVULI
PI ROCESUL D
I
Folosirea spaţiul şi teritorialităţii. Este o forma a limbajului non-verba39(m)7.5459.u
p1785(
Es2.80432440
)333.009]T
 Deschiderea fizică. Să povesteşti interlocutorului nu numai cu faţa, ci cu tot corpul. Să aşezi
scaunele în unghi înclinat, nu chiar faţă, sau să stai pe o canapea alături, dar cu bună posibilitate
de examinare şi receptivitate la mesajele faciale şi corporale. Avantajul este că poţi schimba
direcţia de contact, mai bine decât ai sta faţă snt fa

ţă
faşă în faţă cu sentimentele lui, ideile, acţiunile lui, nu aşa cum le vede el, ci aşa cum se văd din
afară. r
 13. Asistenta comunitara este direct responsabilă de propria instruire profesională
perioadică.

Îngrijirile la domiciliu fac parte integrantă din marea categorie a îngrijirilor comunitare şi ele
pot fi descrise ca îngrijiri şi ajutor acordat acasă, în familie, celor ce au nevoie. Scopul principal
al acestui model de îngrijire este acela de a face posibil ca oamenii să-şi menţină gradul de
independentă şi să-şi co -0.146571(m)-2.45995(e)-6.2659(n)( )-0.146571(i)-2.16436(n)-0.29
timp de asistenţă se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legături între client
standard 4 : Planul de d
Culege informaţii, soluţii, sfaturi şi tehnici pentru a îmbunătăţi relaţiile şi a dezvolta a-2.16436(l)-2.
red
 depresie

În acelaşi timp, majoritatea angajaţilor acceptă această situaţie deoarece slujba lor depinde
implicit de îndeplinirea acelor cerinţe ridicate dintre multitudinea de factori legaţi de activitatea
profesională, care pot da naştere stresului, putem distinge cinci categorii de factori: intrinseci
munci desfăşurate; legaţi de rolul angajatului în cadrul organizaţiei; vizând relaţiile de la locul de
muncă; vizând dezvoltarea carierei; legaţi de structura şi climatul organizaţional.
La aceştia se adaugă şi unii factori generali, ce ţin de incertitudinea mediului politic şi
economic al ţărilor aflate în tranziţie.
În cazul în care stresul afectează angajaţii dintr-o organizaţie, pot apărea mai multe
simptoame negative. Broadbringe (2002) sintetizează cele mai importante dintre acestea ca fiindr
pasivitatea din partea angajaţilor, evitarea responsab74(v)-0.295585(i)-2.16lit
ăţilor şi a sarcinvior, rigiditatea în viziune,
apariţia conflictelor interperso
 În zilele noastre, „stigma” se referă la o etichetă socială atribuită persoanelor sau
grupurilor considerate „deviante” sau „de ruşine”, rezultatul fiind respingerea sau sancţionarea /
pedepsirea lor. Cuvântul “stigmă” derivă din greacă şi înseamnă “a marca” , “a însemna”.

Stigmat înseamnă „orice atribut ori semn fizic sau social care devalorizează identitatea
unui individ până într-acolo încât el nu mai poate beneficia de întreaga acceptare a societăţii”.

Stigmatizarea este o formă de prejudecată, care discreditează sau respinge indivizii sau
grupurile de indivizi consideraţi a fi diferiţi de ceea ce societatea acceptă şi „aşteaptă” de la
membrii săi. Când stigma se transpune în comportamente, devine discriminare.
Stigmatul nu înseamnă numai folosirea unor cuvinte greşite sau acţiuni greşite. Stgmatul
este lipsa de respect. Înseamnă folosirea de etichetate negative pentru a identifica persoanele cu
boli mintale. Stigmatul este o barier şi descurajează
 Stigma duce la discriminare ş
La fel stigmatizarea şi discriminarea duce la apariţia fricii că nu sunt capabili să îndeplinească
însărcinările
1. Vorbiţi cu copii dumneavoastră despre boala mentală. Explica-le că sănătatea mentală
este o parte la fel de vitală a sănătăţii ca şi sănătatea fizică;
2. Atunci când întâlniţi o descriere a unei persoane bolnave mental la TV sau într-un film,
faceţi din acesta descriere subiectul unei discuţii în familie. Este descriere exactă, fidelă?
De ce este sau de ce nu este?
3. Vorbiţi cu copii dumneavoastră despre stigmatizare. Explicaţi-le că aceasta nu este alceva
decât una din formele pe care le îmbracă prejudecăţile. Discutaţi despre stereotipurile
incorecte care îi descriu pe bolnavii mentali ca violenţi sau primejdioşi; Folosiţi limbajul
de tipul ” oameni înainte de toate”, adică vorbiţi despre „o persoană cu schizofrenie”, şi