Release from Medtorrents.

com

1. structura organizatorică a Armatei Naţionale a Republicii Moldova.

AN a RM, organizaţional este constituită din:
Organe de conducere: Ministerul apărării; Marele stat major, -Trupe militare regulate, -Rezerva de militari instruiţi
Ministerul Apărării – organ central de specialitate al admin.publice, ce elabor şi promov pol.statului şi asigurarea
apăr.naţionale, conduce, coordonează şi organiz.potrivit legii, activităţile în domeniul apărării naţionale. Este organ de
conducere pol.-mil. şi administrativ a sist.naţ.de apăr.a statului.Funcţii de bază: - elaborează, promovează şi
monitorizează politica de apărare; - conduce şi coordon.construcţia şi dezv.AN şi alte activ privind pregătirea sist naţ de
apărare pt.asig.securităţii militare a statului; - coord.,contr. şi supraveghează implimentarea politicii de apărare; - exercită
alte funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.Atribuţii (îndeplinite de Map, pentru asig.implementării funcţiilor
nominalizate): - stud.şi aprec.sit.pol.-mil., det.riscurile şi ameninţările cu caracter militar şi neces.ce ţin de asig.apărării
naţionale; -elab.şi înaintează propuneri privind măsurile de organizare şi pregătire a sist.naţ.de apăr.; -
asig.realiz.măsurilor adoptate de autorităţile constituţionale ale statului cu atribuţii în conducerea sist.naţ.de apărarea
privind îndeplinirea misiunilor.Structura (organizaţională a ap.central al m.Ap.): - conducerea şi aparatul M.Ap. (cu statut
de direcţie generală); - Dir.pol.de apăr.şi planif.a apărării; - Dir.management resurse umane; - Dir.econ.-financiară; -
Secţia relaţii politice; - Serviciul de audit.
Lista instituţiilor medicale din subord.M.Ap.: SCMC, centrul consultativ-diagnostic, centrul de medicină preventivă,
comisia centrală de expertiză medico-militară a FA ale RM.
Marele Stat Major (organ de conducere militară) – efect pregăt.nemijlocită a trupelor pt.ducerea acţ.militare în scopul
asig.apărării ţării. MSM elaborează: - planurile pregătirii pt luptă şi mobilizare; str-ra şi tactica de ducere a acţ.militare,
de cooperare a trupelor regulate cu rezerva, cu trupele de grăniceri şi cu trupele de carabinieri; -regulamente şi
instrucţii, programe şi planuri de pregătire de luptă.MSM asigură: - conducerea nemijl.a activ.organelor de conducere
militară subordonate; - conducerea controlului asupra executării la trupe a ordinelor şi dispoziţiunilor organelor
superioare ale conducerii de stat şi conducerii militare.
Şeful MSM – comandant al AN.Trupele militare regulate şi Rezerva de militari instruiţi, organizaţional sunt constituiţi
din:
Mari unităţi militare, Unităţi militare, Subunităţi militare
Marile unităţi militare – BRIGADA: cadrul numeric 2300-3000; formaţiuni militare capabile să organizeze şi să
desfăşoare acţ.militare desinestătător sau în cadrul corpului de armată; caracteristic sunt atributele: drapel de luptă,
ştampila cu stema de stat şi denumirea brigăzii.
Unităţile militare – REGIMENT: cadrul numeric 1200-1300, batalion independent – 600-700; formaţiuni militare
capabile să organizeze şi să desf.acţ.mil.desinstătător sau în cadrul marilor unităţi. Caracteristici:Drapel, Ştampila
(stema+denum.). Pot fi batalioane ce nu dispun de drapel (ex.:bat de logistică-reparaţie, medical ş.a.), au drapel doar cele
ce duc lupte nemijlocite.
Subunităţi militare – COMPANIA: 100pers., PLUTON: 30 pers., ECHIPA: 10pers. Sunt subunit.milit.ce pot duce
acţ.mil.doar în cadrul unităţilor şi marilor unit.militare. Nu au nici drapel, nici ştampilă.

2 Bazele legislative de creare a Forţelor Armate ale Republicii Moldova..

În baza constituirii a AN sunt următoarele legi: 1. constituţia RM, 2. doctrina militară a RM; 3.legea cu privire la
apărare; 4.legea cu privire la forţele armate al RM, 5.legea cu privire la obligaţia militară şi serviciul militar al
cetăţenilor RM.; 6.Legea cu privire la protecţia socială şi juridică a militarilor şi membrilor familiilor acestora.
1.Constituţia: art.57 – apărarea patriei (este un drept şi o datorie sfîntă a fiecărui cetăţean); art.87 – atribuţii în domeniul
apărării; art.108 – forţele armate (FA ale RM sunt subordonate exclusiv voinţei poporului şi nu unui sau altui partid.)
2.Doctrina militară – act normativ, ce exprimă politica militară, are caracter defensiv (pe unele direcţii poate fi şi
ofensiv). Este det.de statutul ei neutral permanent cu scopul de a deveni un stat demilitarizat, care are la bază
următ.principii: Domeniul politic (soluţ pe cale paşnică a contradicţiilor ce apar între state şi neadmit.unei confruntări
pol.prin eforturi şi activ.comune ale statelor, stabilite de principiile şi normele de drept internaţional; stabilirea
rel.pol.,econ.şi mil.,care exclud aplicarea forţei sau ameninţarea cu forţa.); Domeniul Militar ( menţin. capac.de apăr.a
statului la un niv.ce asig.acelaşi niv.de securitate cu toate ţările; întărirea măsurilor de încredere şi securitate militară;
lărgirea unei colaborări militare egale în drepturi în baza principiilor respectării reciproce a suveranităţii, independenţei şi
neamestecul în probleme interne).
3.Legea RM cu privire la apărare: Apăr.RM constit totalit.măsurilor şi acţ pol, econ şi milit orientate spre asig
suveranităţii, independenţei, integrit.terit.a RM, spre apărarea intereselor statului şi asig.unei vieţi paşnice poporului. La
 Release from Medtorrents.com
baza apăr.RM se află pregătirea populaţiei, econ RM, a FA pentru apărarea armată a statului.
4.Legea cu privire la FA: FA ale RM sunt destinate apărării ţării în caz de agresiune armată, asig inviolabilităţii
frontierelor şi a spaţiului aerian al acesteia. Antrenarea FA în alte chestiuni ce nu ţin nemijlocit de asig apăr statului nu e
permisă, doar cu excepţia situaţiei excepţionale (calamităţi naturale, tehnogene) prin decret prezindenţial sau parlament.
Protecţia socială şi juridică: de a participa la alegeri; la studii gratuite în instit mil; la concediu, asig sint gratuite; la
pensie; la pensie pt invaliditate; la pensie pt membrii familiei în caz de deces al militarului (50% pînă la 18ani, pt sotii
dacă pensia ei este mai mică de 50% din pensia soţului) + gradele militare pt militari

3. Documentele de evidenta medicala si dare de seama ale companiei medicale a brigăzii.

Documetele de evidenţă: -fişa medicală primară a R şi B, -registru de evudenţă RB, -registru de evidenţă a
pansamentelor, -registru de evidenţă a hemotransfuziilor şi substituienţilor, -registru de lucru a cabinetului stomatologice,
-cartela de investigare a bolii infectioase.
Documentele de dare de seama: - de plan – se face zilnic la 20.00, dupa un formular special, unde se descrie starea
functionala, nr de raniti la etapa data, nr de raniti ce au primit tratament, nr de raniti evacuati, ramasi bolnavi infectiosi,
starea sanitaro-epidemica a brigazii, starea mijloacelor de transport, se trimite sefului sul al serviciului medical catre
21.00; - nota de raport a serviciului medical- se îndeplineşte în formă liberă în următoarele cazuri:-apariţia pierderilor în
masă, -instalarea punctului medical,-pierderi sanitare în rândul lucrătorilor medicali(materiale medicale), -mijloace de
transport, -în caz de transfuzii de sânge, substituienţi, antibiotice, pansamente, mijloace de evacuare. Se trimite şeful
serviciului medical folosind reţeua de comunicare (radio, fax, persoane speciale de legătură), in orice timp fara rind.
4. Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în timp de război. În condiţiile de campanie serviciul
medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar misiunile de bază sunt:-organizarea
şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale răniţilor şi bolnavilor, menţinerea
vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă, muncă, micşorarea numărului invalizilor de
război.-Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu seamă a celor contagioase). -Controlul
sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor.-
Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de protecţia medicală a personalului trupelor de
armele, de efectele armelor de distrugere în masă.-Aprovizionarea trupelor şi a formaţiunilor medico-sanitare cu
materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale.-Studiu sistematic a activităţii serviciului medical, în scopul
elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical.-Participă activ la completarea mobilizării, -
Permanenta pregătire a cadrelor medicale
Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre;
3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume; 5.protecţia
subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă

5. Structura organizatorică a serviciului medical ai Armatei Naţionale.

Forţele medicale sunt reprezentate de cadrele medicale cu studii superioare, cu studii medii, cadre auxiliare. Mijloacele
medicale sunt reprezentate din materiale sanitaro-farmaceutice, tehnica, utilajul medical, seturile speciale pentru
acordarea diferitor tipuri de ajutor medical.
Serv med este condus de către şeful SCMC – medic-şef al M.Ap. El se subord ministrului apărării, lui subordonânduse
următ instit curativ-profilactice: SCMC, Filiala SCMC (Bălţi), Detaşamentul medical independent, Centrul consultativ
diagnostic, Centrul medicină preventivă, Comisia medico-militară centrală (se subord direct ministrului), Secţia
aprovizionării med-mil.
Serv med al trupelor este condus de către şeful secţiei militare al marelui stat major, care pe într.spec.se subordonă –
şefului SCMC, iar pe întreb gener.-şefului direcţie logistică al marelui stat majorŞeful serv med al brigăzii: întreb spec.-
şeful secţiei medico-militare; întreb gener.-comandantului brigăzii;Şeful punct. Med. al batalion.: întreb spec.-şeful serv
med al brigăzii; întreb gener.-comandantului batalionului;Instructorul sanitar al companiei: întreb spec.-şeful serv med al
batalionului; întreb gener.-comand.companiei;Sanitari ţintaşi: întreb spec.-instructor sanitar al companiei; întreb gener.-
comandantului plutonului
În echipă – sanitari netitulari.

6. Principiile de constructie a FA ale RM

Principiile de bază de construcţie a FA sunt:
1. Întreţinearea trupelor militare regulate pe baza îmbinării obligaţiei militare ale cetăţenilor şi înrolarea benevolă
prin contract.
2. Pregătirea rezervei de militare instruiţi în baza obligaţiei militare.
 Release from Medtorrents.com
3. Alte tipuri de pregătire (catedre)
4. Conducerea unică şi centralizată a FA.
5. Starea permanentă a pregătirilor pentru luptă.
6. Asigurarea protecţiei sociale şi juridice a militarilor.
7. Educarea patriotică a cetăţenilor.
7. Misiunile şi structura organizatorică a punctului medical al batalionului
PMBr şi infanteriei motorizate formaţiuni medicomilitare din cadrul balalionului destinată organizării, acordării
ajutorului premedical a unor elemente premedicale pentru asigurarea medicală a batalionului. Dirijează cu punctul
medical şeful punctului medical, şeful serviciului medical al batalionului, şeful serviciului medical al brigăzii.Misiunile
Pmb:
-căutarea, adunarea RB, acordarea I ajutor, scoaterea de pe câmpul de luptă, evacuarea la punctul medical(PM), -
primirea, efectuarea triajului medical, acordarea ajutorului premedical, elemente de urgenţă a I ajutor medical, -întărirea
subunităţilor batalionului cu mikloace de scoatere a RB de pe câmpul de luptă, -efectuarea recunoaşterii medicale a
terenului de acţiune a batalionului şi dislocare a batalionului, -instruirea medicomilitară a efectivului batalionului,
efectuarea masurilor san.-ig. şi antiepid. în batalion, -instalarea Pmb în lupta de apărare
Pentru îndeplinirea acestor misiuni PM dispune de mijloace şi elemente: 1 medic generalist, 1 felcer, 2 instructori
sanitari, 2 sanitari şi 4 şoferi-sanitari la 600-700 persoane ale batalionului. În unele cazuri pot fi doar felceri şi şeful (ex.:
serv.tancuri, serv.artilerie ş.a.)
8. Mijloacele de proiecţie medicală individuală şi caracteristica lor.
-Masti antigaz- protejeaza org. respiratoare superioare ale vazului,, pielea fetei.
-Echipamentul de protectie, protejeaza pielea cor. uman. Dupa mecanismul de protectie- 2 grupe:
1. Prin filtrare
2. Prin izolare-izolat de med. ambiant, aerul venind din balonul agatat pe spate.
-Respratoare p/u prot. cailor resp.sup, retin colbul, particole radioactive etc
-P/u copii noi-nascuti sunt camere speciale, izolate
Mijloacele de protecţie medicală individuală include: trusa medicală individuală, pachetul individual de pansament,
pachetul individual antichimic. Trusa medicală individuală conţine: antidot, antalgic, radioprotector, antivomitive şi
antibiotice de spectru larg.
9. Dotarea instructorului sanitar cu materiale medicale, caracteristica lor.
Instructorul sanitar conduce lucrul sanitarilor-ţintaşi, organizează primul ajutor prin autoajutor, organizează căutarea,
scoaterea răniţilor de pe câmpul de luptă şi evacuarea lor de la punctul medical al batalionului. Instructorul sanitar este
înzestrat cu trusa instructorului sanitar.
Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se află în apropierea punctului de comandă al comandantului
companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med cu scop de prim ajutor iar ulterior evacuare.La punctul
medical al batalionului, instr.sanit.împreună cu felcerul sub conducerea unui medic efectuează triajul medical şi acordă
măsuri al primului ajutor medical sau premedical respectiv.
10.înzestrarea şi organizarea lucrului punctului medical al batalionului.
Înzestrarea: #COMPLETE: completul felcerului de campanie, truse medicale de campanie, completul farmacia-
ambulatoriu, completul materiale de pansament sterile, completul atele; #Aparate: ap.pt ventil.artif.a.Pl, Ap.pt inhalare a
amestecului aer+O2; #diverse: măşti antigaz pentru răniţi la cap, chingi sanitare, chingi sanitare speciale (pt.evac.răniţilor
din tancuri şi maşini blindate), 4 maşini sanitare, suporturi pentru brancarde, brancarde sanitare (de schimb) 25-30;
rezervor pt 300-500l apă, lavoar, mijl.de încălzire a bolnavilor, steagul Crucea Roşie, benzi cu semnul crucii roşii pt
mîini (sanitari, intructori sanitari).
Organizare: PMBt se instal în teren în eşalonul 2 al Bt într-un adăpost ce asigură protejarea R/t şi B/v de arma de foc a
inamicului. La locul de instalare a PMBt se prevede să fie un teren cu supraf de 30x30m unde sunt debarcaţi R/t şi B/v şi
sunt supuşi triajului medical. PMBt este responsabil de instalarea postului tehnicii sanitare pe teritoriul eşalonului 2 al
batalionului ce reprez un intermediar între câmpul de luptă şi PMBt. Instructorul sanitar al companiei în timpul luptei se
află în apropierea punctului de comandă al comandantului companiei. Aici poate realiza un post improvizat de serv med
cu scop de prim ajutor iar ulterior evacuare.
La PMBt, R/t şi B/v fiind aduşi cu autosanitarele, s/t debarcaţi şi amenajaţi pe terenul de triaj. Aici medicul împreună cu
instructorul sanitar sau felcer efect triajul medical şi acordă măsuri al primului ajutor medical sau premedical respectiv.
După triajul şi acord aj med organiz evacuarea cu transportul sosit de la PMBr. În caz dacă există pericol de încercuire al
PM de către inamic atunci triajul medical şi acordarea aj.med.se acordă nemijlocit în maşini, fără a fi debarcaţi (maşini
de tranzit). În cadrul planificării a asig med a Bt de infanterie motorizată se prevede şi un teren de rezervă pt redislocarea
şi reamenajarea PMBt în caz de necesitate (încercuire, retragere).
11 .Misiunile companiei medicale a brigăzii ca subunitate medicală.
 Release from Medtorrents.com
În condiţiile de campanie medicul îndeplineşte misiunile:-part la căutarea, adunarea şi scoaterea R/t şi B/v din câmpul
de luptă şi din focare de pierderi sanitare în masă, -efect evacuarea medicală a RB din subunităţile brigăzii (PMBt, unele
companii ş.a.subdiviz.), -întăreşte Pmb cu mijloace de evacuare RB, -acord. I ajutor medical RB, -efectuează
recunoaşterea medicală în terenul de acţiune, de dislocare a brigăzii, -efectuează măsurile sanitaroigienice şi
antiepidemice în brigadă
-efectuează măsurile de protecţie medicale a efectivului brigăzii şi efectivului medical de factorii nocivi ai armelor de
nimicire în masă -asig aprovizionarea medicală a efectivului PMBr, intructorii sanitari şi a subunităţilor brigăzii (PMBt),
-organizează pregătirea specială a efectivului medical, pregătirea medicomilitară a efectivului subunităţilor şi brigăzii, -
organizează paza, apărarea, protecţia PM, RB, -desfăşoară PM ca etapă medicală, -întocmirea actelor de evidenţa şi darea
de seamă.
12.Structura organizatorică a companiei medicale a brigăzii.

Comandantul CM

Grupa gospodăriei Plutonul asistenţă medicală Grupa evacuare medicală

- comandantul grupei -
1 –1
- bucătar – 1
-conducător auto – 1
-comandantul medic generalist -comandantul grupei
=instructor sanitar -1
-medica generalist – 1 -instructor sanitar – 1
-stomatolog -1 -conducător auto superior -1
-şef farmacie -1 -sanitari – 4
-felcer -3 conducător auto - 3
-instrucot sanitar -4
-dezinfectant – 2
-sanitar -4
-conducător auto -1
-electric -1

13.înzestrarea companiei medicale a brigăzii cu materiale medicale şi tehnică sanitară.

Complete de materiale medicalea. funcţionale: completul felcerului de companie, truse medicale de campanie, sala de
pansamente mare, completul de primire şi triaj, completul de ajutor medical special, completul farmacia punctului
medical al unităţii, completul dezinfecţia, completul stomatologicb. cu destinaţie specială- completul cu materiale de
pansamet sterile, completul «Atele», completul cu materiale de pansamente pentru combustii, completul cu medicamente
pentru tratamentul lezaţilor cu substanţe radioactive
Obiectele şi aparateleAparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de inhalaţie a
amestecului aer+O2 tip KI4, aparatul injector fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunpaşterea chimică tip PHR-MW,
ap.pt cercetarea chim med-veterinar, dozimetru, mese pentru pansamente de companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu
pliant stomatologic, masti antigaz pentru răniţii la craniu, un sterilizator electric pentru instrumentele medicale, casolete,
măşti antigaz pt R/t la cap
I.Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea şi indicarea
răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea roşie şi pentru mâină benzi
crucea roşie, lighean emailat.
II.Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi, suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi pentru brancarde,
laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru flacoane, pentru lavoar, masa pentru
instrumente.
14.Misiunile punctului medical al brigăzii ca etapă medicală.
CM a brigăzii pentru acordarea I ajutor RB în teren cu forţele şi mijloacele plutonului asistenţei medicale, echipei de
gospodarie şi evacuarea instalaţiilor Pmb.
Pmb ca etapă medicală îndeplineşte misiunule:-organizarea şi efectuarea primirii, triajului, înregistrării RB care au sosit.
Completarea fişei medicale pentru RB care au primit ajutor medical
-efectuarea controlului dozimetric al RB sosiţi din focar unde a fost aplicată arma atomică
 Release from Medtorrents.com
-tratarea sanitară parţială a RB ce neces aceasta (dezactivării, degazării parţiale şi dezinfecţiei RB, îmbrăcămintei şi
transportului sanitar), -acordarea ajut med RB, şi cel premedical dacă nu a fost acordat preventiv, -efectuarea
tratamentului bolnavilor de ambulator 5 zile celor uşor răniţi
-pregătirea RB pentru evacuarea ulterioară, -izolarea temporară a bolnavilor cu boli infecţioase sau cu suspecţie la boli
infecţioase.
15.Organizarea triajului medical la punctul medical al brigăzii.
La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie de şofer pe
care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului automobilului şi în special
a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj medical în rândul acestora. Depistând
RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare.
Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face
triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol şi cei gravi răniţi.
La terenul de triaj+cort primire-triaj activiează o bigadă de triaj:
1. un medic experimentat; 2. 2 instructori sanitari; 3. 2 registratori; 4. 3 echipe de brancardieri.
În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor medicalm care
vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical de plan – medicul şi
intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea diagnosticului fără a scoate
pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei primare, iar intrucţiile primare-necesitatea
acordării primului ajutor pe loc.
Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de brancardieei. În urma triajului
medical se separă câteva grupe de RB:-RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă  sala pansamente, -RB
cărora I ajutor medical se va acorda la această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces aj med la această etapă  evacuare
la etapa ulterioară
-Uşor răniţi  trat ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament simptomatic. Triajul
medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu
16.Înzestrarea şi organizarea lucrului sălii de pansamente a punctului medical a! brigăzii.
sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68
I.Complete de materiale medicale a. funţionale comletul felcerului de companie, sala de pansamente mare, completul de
primire şi triaj, completul de ajutor special, completul farmacia punctului medical al unităţii, completul dezinfecţia,
completul stomatologic b. cu destinaţie specială- completul cu materiale de pansamet sterile, completul «Atele»,
completul cu materiale de pansamente pentru combustii, completul cu medicamente pentru tratamentul lezaţilor cu
substanţe radioactive
II.Obiectele şi aparatele: Aparatele pentru ventilaţie artificială a plămânilor de tip DP10, DP9, aparatul de inhalaţie a O2
tip KI4, aparatul ingestie fără ac de tip BI2, aparatul pentru recunpaşterea chimică tip PHR-MW, mese pentru
pansamente de companie de tip SPPU, bormaşina, fotoliu stomatologic, masti antigaz pentru răniţii la craniu, un
terilizator electric pentru instrumentele medicale.
III. Materiale sanitarogospodăreşti şi mijloacele de căutare şi evacuare a răniţilor, un complet pentru căutarea şi
indicarea răniţilor «Roza», brancarde, chingi sanitare pentru brancarde şi chingi speciale, steag crucea roşie şi pentru
mâină benzi crucea roşie, lighean emailat.
IV. Obiectele pentru amplasarea răniţilor brancardiaţi: suporturi pentru ligheane şi sub lavoar, suporturi pentru
brancarde, laviţe pentru răniţii uşor, suporturi în trei niveluri pentru brancardiaţi, suport pentru flacoane, pentru lavoar,
masa pentru instrumente.
17. înzestrarea şi organizarea lucrului postului de îndrumare şi control dozimetric, terenului
de triaj şi cortului de primire şi triaj al punctului medical ai brigăzii.
Postul de indrumare şi control dozimetri

-aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică), altul nivelul emisiei
de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive;
F/tii: efect.pretriajul. precizează provenirea din focare de perderi sanitare în masă. Cercetează controlul radiometric al
autoturismelor şi pers debarcate. Dă semnele respective. Îndreptarea R/t spre terenul de tratare specială. Suspecţii
infecţioşi trimişi spre izolator. Cei psihoreactivi  psihoizolator. R/t uşor  debarcare individuală şi aranjarea pe
scaunele indicate.
Teren pt triaj + Cort primire-triaj: Brigada de triaj: 1 medic (comandant de companie), 2 pers cu stud medii medicale
(asist/felcer), 2 registratori (din cei uşor răniţi), 2 echipe de sanit.brancardieri.
Dotare: complete de triaj, atele, mater de pansam sterile, pansam pt combustion, medicam, ale felcerului; ap.injector
fără ac.
 Release from Medtorrents.com
La postul de îndrumare şi control dozimetric, instructorul santinar opreşte mijlocul de transport, se apropie de şofer pe
care-l întreabă din ce focar a sosit şi în caz de necesitate face controlul radiaţiei a exteriorului automobilului şi în special
a uşii, roţilor. Deschide uşa şi dă comandă de a ieşi desinestătător şi face pre-triaj medical în rândul acestora. Depistând
RB care prezintă pericol 500mm/h cu substanţe toxice, bolnavii infecţioşi îi trimite la izolator sau terenul de izolare.
Restul RB se trimit la terenul de triaj li se indică un loc aparte, se urcă instructorul sanitar în interiorul automobilului face
triaj şi îmarte pe cei care prezintă pericol şi cei gravi răniţi.
În timpul debarcării răniţilor brancardiaţi medicalul trebuie să aleagă care au necesitate urgentă a I ajutor medicalm care
vor fi trimişi în sala de pansamente. Testul vor fi aşezaţi în rânduri va începe triajul medical de plan – medicul şi
intrucorii şi registratorii se apropie de răniţi după aprecierea stării de sănătate stabilirea diagnosticului fără a scoate
pansamentul şi se indică şi registratorului informaţia pentru efectuarea fişei primare, iar intrucţiile primare-necesitatea
acordării primului ajutor pe loc. Rezultatele triajului se remarcă în mărci de triaj ce servesc ca semnale pentru echipele de
brancardieei. În urma triajului medical se separă câteva grupe de RB:
-RB cărora li se acordă ajutorul medical de urgenţă  sala pansamente, -RB cărora I ajutor medical se va acorda la
această etapă în teren de triaj, -RB ce nu neces aj med la această etapă  evacuare la etapa ulterioară, -Uşor răniţi  trat
ambulator pe lângă PMBr, -RB în agonie  reţinuţi şi supuşi unui tratament simptomatic
Triajul medical se face în baza prognosticului posibil. Triajul medical poartă un caracter continuu.
18. Înzestrarea şi organizarea lucrului cortului de evacuare a punctului medical al brigăzii.
Cortul de evacuare: -completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -antibiotice;
-masa pentru registratori; -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate;
locul de evacuare organizat: - felcer; - sanitar
19.Esenţa şi principiile de bază ale sistemului de tratament pe etape cu evacuare dupa destinaţie. Esenţa acestui
sistem - organizarea şi efectuarea la timp a unui complex de activităţi medicale în mod consecutiv cu respectarea
succesivităţii în acordarea ajutorului medical şi tratamentului RB, la etape medicale în îmbinare cu evacuarea acestora la
insituţiile medicale specializate conform indicaţiilor medicului şi în funcţie de situaţia de luptă şi situaţia medicală real
creată.
Principiile de bază ale acestui sistem:-acordarea la timp a ajutorului medical , -acord aj med în mod consecutiv, -
fracţionarea întregului complex de ajutor medical acordat RB, -respectarea succesivităţii în acordarea ajutorului medical
şi tratam (se asig prin cunoaşterea de către toţi medicii a partic patol de război, partic acord aj med, dar şi prin îndepl
unor docum medic individ pt f-re b/c, -evacuarea RB după destinaţie în conform cu caract leziunii (după indic med), -
specializarea pe larg a formaţiunilor medicale, -folosirea pe larg a mijl mecanizate de scoatere şi evacuare a RB, -tendinţa
de a acorda ajutorul medical pe deplin la orice et med, -simplificarea numărului de etape medicale după caz, -manevrarea
pe larg nu doar cu forţele şi mijl med, dar şi cu volumul aj med acord RB, -interacţ strânsă dintre serv med-mil al armatei
şi ministerul sănătăţii
În condiţiile RM luând în consideraţie condiţiile social-economice, geopolitice şi medico-geografice acest sistem poate
fi utilizat cu succes, dar se prevede că la nivel de acordare a ajutorului medical specializat şi calificativ RB pot fi evacuaţi
în instituţii civile.
20.Tipurile si volumul ajutorului medical acordat răniţilor şi bolnavilor la etapele medicale şi dependenta lor de
situaţia de luptă şi medicală.
Tip de ajutor medical – lista de măsuri curativ profilactice efectuate pe câmpul de luptă sau la o etapă medicală
concretă. Se disting 5 tipuri de aj.med.: 1.primul ajutor; 2.ajutor premedical; 3.primul ajutor medical; 4.aj.med calificat;
5.aj.med.specializat.
Volumul ajutorului medical (VAM) - totalitate de măsuri curativ-profilactice efectuate RB în cadrul unui tip de ajutor
medical, în funcţie de situaţia de luptă şi medicală real creată. Volumul ajutorului medical se stabileşte de către şeful
serviciului medical superior, în caz de necesitate de urgenţă volumul ajutorului medical poate fi modificat şi de către
şeful etapei medicale date. VAM poate fi utilizat pentru timpurile de ajutor medical : I ajutor medical, ajutorul medical
calificat.
Pentru I ajutor medical se prevede VAM:-pe deplin – când se îndeplineşte toate măsurile medicale conform indicaţiilor
medicale – măsuri de urgenţă şi măsuri care pot fi amânate, -redus – se îndeplineşte doar măsurile de urgenţă
În cadrul ajutorului medical calificat, VAM poate fi: pe deplin – se îndeplinesc măsuri de urgenţă şi cele care pot fi
amânate în I şi al II rând, în volum redus – se îndeplinesc măsure de urgenţă şi măsurile care pot fi amânate în I rând.
VAM se stabileşte în funcţie de situaţia de luptă (pericolul de încercuire, retrageea trupelor etc.) şi în funcţie de situaţia
medicală (număr imbunător de RB apăruţi într-o perioadă scurtă de timp, numărul mic de cadre medicale). Într-o anumită
perioadă, zi de luptă – VAM poate fi modificat în funcţie de situaţia de luptă şi cea medicală. În cazul în care nr de RB
sosiţi la etapa dată nu este mare şi situaţia de luptă este favorabilă, ajutorul medical se va acorda în vol deplin (şi
măsurile de urgenţă şi cele ce pot fi amânate). În cazurile în care inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapă medicală
respectivă se vor acorda doar măsurile de urgenţă a I-lui aj med sau a aj med calificat. În cazul în care nr de RB sosiţi la
 Release from Medtorrents.com
et dată este mult prea mare şi care nu poate fi acoperit şi cu măsurile de urgenţă şi cu cele ce pot fi amânate, volumul aj
med va fi redus pînă la măsurile de urgenţă a aj med respectiv (prin neefectuarea măsurilor ce pot fi amânate)
21 .Scopurile şi conţinutul măsurilor primului ajutor medical.
Primul ajutor medical – se acordă la punctul medical al brigăzii, batalionului, încadrate cu medici cu studii superioare –
generalişti. Scopul de bază a I ajutor medical constituie înlăturarea, atenuarea consecinţelor leziunilor care prezintă
pericol pentru viaţă, prevenirea complicaţiilor posibile şi pregătirea acestora către evacuarea de mai departe. Timpul
optimal – primele 5-6h după rănire.
Toate măsurile efectuate se împart în 2 grupe: măsuri de urgenţă (neefectuarea poate conduce la deces) şi măsuri de
urgenţă care pot fi temporar amânate (fără consecinţe grave)
Măsurile de urgenţă a I ajutor medical includ:-hemostaza provizorie/definitivă, -înlăturarea asfixiei (curăţarea cav buc şi
căilor respir super de corpi străini, scoaterea şi fixarea limbii prolapsate, ventilare artificială a plămânilor, inhalare de O2,
toracocenteza în caz de pneumotorax cu supapă, traheostomie), -măsuri antişoc (hemotransfuzie şi substituienţi, blocaj
novocainic local, admin analgeticelor, cardiotonice ş.a.), -imobilizarea de transport în caz de fracturi, -cateterizarea
uretrei sau puncţia vezicii urinare în caz de retenţie a urinei, -înlăturarea membrelor zdrobite ce se ţine doar printr-un
lambou de ţesuturi, -administrarea repetată de antidoţi, substanţe anticonvulsive, bronhodilatatoare, psihomimetice, -
tratare sanitară parţială, dezactivare, degazarea plăgilor în caz de contact cu substanţe toxice, dezinfecţia echipamentului,
-Spălături gastrice, în caz de pătrundere în stomac a subst toxice, -administrarea serului antitoxic în caz de intoxicaţii cu
toxine bacteriene, efectuarea profilaxiei nespecifice în caz de utilizare a armelor biologice.
Măsuri care pot fi amânate:
admin antibiot tuturor R/t şi combustionaţilor, admin analgeticelor tuturor RB, admin anatoxinei antibotulinice R/t şi
combustionaţilor, degazarea pansamentului contaminat prin subst toxice persistente, schimbul pansamentului în caz de
contaminare a plăgii prin subst radioactive, efect a altor măsuri în funcţie de simptomatică
22.Noţiune de etapă medicală, schema principială de instalare a etapei medicale
Ajutorul medical RB cu excepţia I ajutor este acordat la etapele de tratament şi evacuare. Prin etapă de tratament şi
evacuare înţelegem forţele şi mijloacele serviciului medical amplasate pe căile de evacuare, având misiunea de primire,
înregistrare, triaj medical, tratarea sanitară după caz, acordarea ajutorului medical conform indicaţiilor medicale,
pregătirea pentru evacuarea de mai departe sau tratamentul până la rezultatul definitiv cu recuperarea medicală şi
expertiza medico-militară.
Schema include: postul de indrumare si control dozimetric; terenul de triaj; cortul de primire si triaj; terenul de tratare
speciala; cortul de evacuare; sala de pansamente; sala de pansamente auto; terenul de aterizare si decolare a elicopterelor;
farmacia; izolator; punctul de conducere; bucataria de campanie, statia electrica; locul de odihna al personalului
23.Noţiune de triaj medical. Tipurile şi scopurile triajului medical
Triajul medical – parte componentă de bază a măsurilor de tratament şi evacuare în campanie şi reprezintă – repartizarea
RB pe grupe în raport cu necesităţiele omogene de tratament, profilaxie şi evacuare.
În dependenţă de funţia îndeplinirii, triajului medical este de 2 tipuri:
-triajul din cadrul formaţiuni -triajul medical de evacuare şi transport
Triajul medical din cadrul formaţiunii are scop de: # selectarea RB ce poartă pericol pt cei din jur (contaminaţi cu subst
radioactive, toxice, bacteriene şi b/v infecţioşi); # aprec neces lezatului concret în acordarea aj med la etapa dată; # aprec
secţiei funcţionale unde va fi acordat aj med rănitului concret; #aprec ordinei (în ce rând) de acordare a aj med rănitului
concret.
Triajul de evacuare şi transport are ca scop de: # aprec direcţiei evacuării (la care etapă medicală concretă); #aprec mijl
de transp cu care va fi evacuat rănitul concret; # aprec poz b/v în timpul evacuării; # aprec ordinei de evacuare; # aprec
necesităţii în însoţitor medical.
Se efect triajul medical de către brigada de triaj: 1 medic, 2 asistenţi/felceri, 2 registratori şi o echipă de sanitari
brancardieri. RB brancardiaţi sunt instalaţi «în rândurile lui Pirogov» sau în evantai şi sunt triaţi în primul rând. Răniţii
uşor (care şi-au păstrat capacitatea de a se deplasa desinestătător sunt amplasaţi pe laviţe în al II rând. Triajul medical
poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate secţiile funţionale după acordarea ajutorului
medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul mărcilor de triaj (plăcuţe mici de diferite culori şi
abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute în documetele de evidenţă medicală.
Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la postul de
îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:-RB ce prezintă pericol
pentru cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă)-RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur
În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe:-RB ce poartă pericol pt cei din jur, -RB aj med al
cărora va fi acordat etapa dată , -RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la et dată
În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul de evacuare şi transport. Toate datele se trec
în fişa medicală
 Release from Medtorrents.com
24.Grupele în care se repartizează răniţii şi bolnavii în rezultatul triajului medical la etapele
medicale. Triajul medical poartă un caracter permanent. Este executat la toate etapele medicale şi toate secţiile
funţionale după acordarea ajutorului medical. Rezultatele triajului medical sunt fixate cu ajutorul mărcilor de triaj
(plăcuţe mici de diferite culori şi abreviaturi) ce se agaţă de echipamentul RB şi sunt trecute în documetele de evidenţă
medicală.
Triajul medical în fiecare caz poartă un caracter permanent şi de diagnotic. Triajul medical se efectuează la postul de
îndrumare şi control dozimetric are ca scop de repartizare a întreg torentului de RB în două grupe:
1.RB ce prezintă pericol pentru cei din jur 2.RB ce nu prezintă pericol pentru cei din jur
În rezultatul TM la orice etapă medicală toţi RB se împart în 3 grupe:
1.RB ce poartă pericol pt cei din jur (contaminaţi radioactivi, contagioşi, stare psihoreactivă) 2.RB aj med al cărora va fi
acordat etapa dată 3.RB ce vor fi evacuaţi la et ulterioară fără acordarea aj med la et dată
În secţiile funcţionale după acordarea ajutorului medical se execută triajul e evacuare şi transport. Toate datele se trec în
fişa medicală.
25.Noţ de evac med. Scopurile, tipurile şi princip de organiz ale evacuării medicale.
Evacuarea medicală este parte componentă a sistemului de tratament şi evacuare şi reprezintă un complex de măsuri de
căutare a RB pe câmpul de luptă, de scoatere acestora de pe câmpul de luptă şi transportul propriu-zis a RB pînă la etapa
medicală finală cu scopul de a acorda ajutorul medical la timp, de a efectua trat şi reabilit medic.
Tipurile:-După direcţia evacuării (până la detaşam medic indep)-După destinaţie (în funcţie de caracterul leziunii)
În dependenţă de apartenenţa transporturilor sunt utilizate următoarele principii de evacuare medicală:-spre sine –
principiu de bază; se fol în timpul acţ de luptă şi înseamnă că şeful superior al serv med cu mijl de transp proprii (ex a
Brigăzii) efect evacuării RB din etapele subalterne la etapa medicală proprie.-de la sine – se fol în per de pregătire către
acţ de luptă şi înseamnă că şeful serv med cu mijl de evac proprii efect evacuarea RB de la etapa proprie la et med
ulterioară
-peste sine – se fol în cele mai dificile cond de luptă (de ex. cînd inamicul ameninţă cu ieşirea lui la etapa dată) şi
înseamnă că şeful serv med cu mijl de transp proprii efect evac med din et med subalterne la et med ulter fără a trece pe
la et proprie, -cu sine/după sine – se fol în timpul marşului (deplasărilor) şi în timpul ieşirii unit din încercuire.-
coincidenţa căilor de evacuare cu cele de aprovizionare. Responsabilitatea pentru evacuarea RB o poartă şeful superior
al serv med. iar în timpul când inamicul s-a înclinat în dispozitivul de luptă, respons pt scoaterea şi căutarea R/t de pe
cîmpul de luptă o poartă comandantul unităţii sau subunit respectiv folosind chiar şi unele subunit (o echipă militară,
unele mijl de transp)
26.Caracteristica mijloacelor de transport folosite la evacuarea răniţilor şi bolnavilor.
Modelul automobilului şi Pe brancarde Suplimetar aşezaţi, Numai aşezaţi
avionului inclusiv cabina
Transport sanitar LUAZ- 2 1 5
967
Transport cu şenile GT- 4 2 10
SM
Autosanitara UAZ-452A 4 1 7
Autosanitara AS-66 9 4 15
Autocamionul GAZ-66 6 5 20
Autocamionul ZIL-131 8 7 25
Autobuzul LAZ-695 18 7 23
Autobuzul PAZ-672 14 4 16
Avionul AN-2 6 - 12
Elicopterul MI-8 12 - 24

27Scopurile şi conţinutul măsurilor sanitaro-igienice, efectuate în trupe în timp de război.

Scopul MSI sunt: de a menţine şi fortifica starea de sănătate şi dezvoltare fizică a pesonalului trupelor.
Obiectivele:
1. controlul medical sistematic a stării de sănătate şi dezvoltare fizică a militarilor – este organizat odată cu
 Release from Medtorrents.com
sosorea acestora în unităţile militare, unde este efectuat examenul medical. Rezultatul acestui examen
este trecut în cartela medicală a militarilor. Controalele medicale sunt efectuate pe parcursul serviciului
militar o dată la jumătate de an: investigaţii de laborator acre deasemenea sunt trecute în cartelă.
Totodată este determiant gradul de dezvoltare fizică a militarilor. Ostaşii a căror activitate este legată cu
acţiunea factorilor nocivi – unde electromagnetice, zgomot, presiuni înalte, componenţi t0oxici, vapori
de benzină etc.trec controlul medical mai frecvent, stabilit de şeful serviciului medical.
2. Supravegherea sanitară a alimentaţiei militarilor – alimentaţia are o mare însemnătate în păstrarea
sănătăţii militarelor şi are drept scop de a restitui energia pierdută în rezultatul efortului fizic şi mintal în
îndeplinirea obligaţiei militare. Responsabil de organizarea alimentaţiei la trupe este şeful serviciului
alimentar.
Serviciului medical îi revine:
1. supravegherea sanitară a calorajului (raţiei alimentare)
2. supravegherea asupra păstrării, transportării, prelucrării termice a alimentelor, cât şi îndeplinirii
tehnologiei. Totodată medicl contribuie prin activitatea sa la elaborarea raţiei alimentare zilnice în aşa fel
încât sa fie un raport între P:L:G, cât şi a componenţei chimice şi a vitaminelor.
O atenţie deosebită se atrage la organizarea punctului alimentar în condiţiile de campanie, cât şi la
respectarea normelor igienice de păstrare a alimentelor, îndepărtarea reziduurilor, spălării veselei cât şi
controlului medical a lucrătorilor punctului de alimentaţie, investigaţi atât prin examen general, atât şi
laborator o dată la 3 luni.
3. Supravegherea sanitară a aprovizionării cu apă – prin apă se pot transmite bolile infecţioase.
Responsabil este serviciul GENIU. Serviviului medical îi revine: alegerea sursei de apă, participarea la
curăţarea, filtrarea apei şi executarea examenului bacterian, se determină indicii organoleptici,
colititrul,coliindicele.
4. Supravegherea sanitară a cazării militarilor – Responsabil serviciul cazare. Serviciului medical îi revine:
supravegherea îndeplinirii cerinţelor igienice în ceea ce priveşte amplasarea mai cu seamă în adăposturi,
curăţarea tranşeelor, îndepărtarea reziduurilor, cerinţelor către veceu, cât şi gropilor pentru reziduuri.
5. Supravegherea sanitară a îmbăierii şi respectării de către militari a normelor sanitaroigienice – în
condiţiile de campanie îmbăierea trebuie să fie efectuată nu mai rar de 10 zile, cu schimbul lengeriei de
corp şi pat. Dacă sunt condiţii se poate în fiecare zi. În timpul îmbăierii intructorul sanitar efectuează
starea tegumentelor, trebuie de supravegeat îndeplinirea aprovizionării cu săpun şi detergenţi
6. supravegerea sanitară a condiţiilor de activitate de luptă
7. educaţia sanitară a militarilor – comandanţii în colaborare cu cadrele medicale. În acest scop se citesc
cursuri, se petrec discuţii tematice, se rulează filme tematice. Cel mai efectiv este înmânarea ostaşului
unui îndrumar.
28 Scopurile şi conţinutul măsurilor antiepidemice, efectuate în trupe în timp de
război
Măsurile antiepidemice au drept scop prevenirea apariţiei şi răpândirii bolilor contagioase în rândul
personalului, iar dacă acestea au apărut trebuie de efectuat izolarea şi lichidarea focarului de boli contagioase.
Măsurile de bază:
1. recunoaşterea sanitaroepidemiologică – o parte componentă a recunoaşterii sanitare şi prezintă un
complex de măsuri orintat la dobândirea informaţiei ce ţine de morbiditatea de boli contagioase în
teritoriul de dislocare a trupelor, prezenţa vectorilor, condiţiile sanitaroigienice, reţeaua de instituţii cu
caracter profilactic (laboratoare igienice, epidemice, bacteriologice, băi publice etc) Sursele de apă
potabilă, calitatea şi cantitatea acestor surse.
2. Depistarea la timp a bolnavilor cu boli contagioase, izolarea temporară şi evacuarea acestora în spitalele
de boli infecţioase – depistarea este efectuată în mod pasiv (bolnavii se adresează singuri) sau în mod
activ (la revista de fron a subunităţii)
3. controlul medical al recruţilor – are drept scop depistarea bolnavilor cu semne de boli contagioase sau a
pesoanelor ce au fost în contact cu bolnavii cu boli contagioase
4. vaccinările profilactice şi cele de urgenţă(express) – în unitatea medicală exintă un plan de vaccinări
profilactice curente, care este elaborat de către şeful serviciului medical. Danr în condiţiile epidemice
 Release from Medtorrents.com
nesatisfăcătoare pe anumite boli contagioase sunt efectuate vaccinuri de express, care se efectuează şi în
caz de atac bacteriologic, act de terorism bacteriologic.
5. Organizarea şi efectuarea dezinfecţiei curente şi totale – conform cerinţelor sanitaroigienice în unităţile
militare şi subunităţile militare la punctul de alimentaţie, grupurile sanitare, formaţiunile medicale este
efectuată dezinfecţia curentă cu anumiţi dezinfectanţi(cloramina). Dar dacă apare bolnavi contagoişi,
după izolare şi evacuarea în spitalul de boli infecţioase este efectuată dezinfecţia generală caracteristică
agenţilor patologici
6. supravegerea epidemiologică auspra focarelor inerte de boli infecţioase – în teatrele de acţiuni de luptă
pot exista focare inerte (inactive) de boli infecţioase
7. Organizarea evidenţei şi sanării purtătorilor de germeni şi a persoanelor cu forme cronice de boli
contagioase – odată cu controlul medical la încorporare, serviciul medical depistează persoanele
purtătoare de germeni – practic sănătoşi, dar infectate. Aceste persoane nu trebuie antrenate la punctul
de alimentaţie, la punctul de aprovizionare cu apă, în punctul medical şi necesită sanarea. Totodată se
depistează şi bolnavii purtători de forme cronice de boli contagioase(tbc) şi deasemenea sunt supuşi
tratării
8. organizarea şi efectoarea măsurilor sanitaroigienice cu caracter antiepidemic – respectarea igienei
personale şi comunale

29.Observarea medicală. Definiţia şi conţinutul măsurilor de observare în timp de război.

Regimul de observare prezintă un sistem de măsuri de izolare, limitare şi profilactice orientate la preîntîmpinare
răspândirii bolilor contagioase.
El este stabilit prin ordinul comandantului unităţii, marii unităţi militare la propunerea şefului serviciului medical. Se
aplică acest regim în situaţia sanitaro-epidemică la trupe nesatisfăcătoare.
Măsurile întreprinse în regim de observare:
-limitele focarului sunt trasate cu semne speciale. Este limitată intrarea şi eşirea transportului în focar;
-este limitat contactul dintre unităţi şi subunităţi;
-se efectuează dezinfecţia armamentului, tehnicii militare, adapostturilor şi a teritoriului;
-personalul trupelor este supus tratării sanitare;
-este efectuată profilaxia nespecifică cu antibiotic: de spectru! larg de acţiuni;
-după indicaţii sunt efectuate vaccinările;
-este efectuată depistarea activă a bolnavilor cu semne de boli contagioase, inclusiv cu termometria;
-persoanele cu semn de boli contagioase sunt izolate temporar cu evacuare de mai departe în spitalul de boli contagioase
-termenul de aflare a trupei in regim de observare este egal cu termenul maxim de incubaţie p/u maladia data.
Punctele medicale ale unităţilor detaşamentelor" medicale independente, spitalele militare trec la regimul de lucru
antiepidemic. Observarea continue până la determinarea agentului patogen, dacă acest agent patogen este a unei infecţii
contagioasă deosebit de periculoasă, atunci observarea este înlocuită cu carantina.
30.Noţiune de volum şi structură a pierderilor sanitare. Factorii ce influenţează volumul şi
structura pierderilor sanitare în campanie.
Volumul pierderilor sanitare – nr.total de răniţi şi bolnavi apăruţi într-o unitate de timp,se măsoară în cifre absolute.
Cunoașterea VPS contribuie la planif corectă a asist med a RB în timpul luptelor. Contrib la modalit evacuării. Contrib la
instruirea din timp a formaț med. Contrib la stabilirea vol aj med.Depinde de:-modalitatea de iniţiere a războiului (prin
surprindere/având o perioadă oarecare de pregătire)-de modalităţile de ducere a războiului (cu/fără utilizarea armelor de
nimicire în masă)-de gradul de pregătire a subunităţilor, dar şi individual al militarilor, -gradul de protecţie colectivă
(adăposturi, tranşee, alte fortificaţii) şi individuală (mască antigaz, cască, costum antichimic)-stare fizica si morala a
efectivul unitatii, -propr tehnicotactice a armamantului folosit, -starea amenajarii genistice, -modalitatea de ducere a
actiunilor de lupta, -felurile de lupta, -conditiile geografice, fact climateric
VPS seexecută prin metoda coparabilității a diverselor răyboaie, lupte din trecut similare ce pot surveni în viitorul
apropiat. Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi:
a. în defensivă-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul brigăzii, -în
caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv, inclusiv prin arma obişnuită 6-
8%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul.
b. în ofensivă-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de nimicire în masă
V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%, armă nucleară restul.
Structura pierderilor sanitare reprezintă raportul procentual dintre anumite categorii şi bolnavi (clase, grupuri) şi
 Release from Medtorrents.com
volumul total al pierderilor sanitare. Ea depinde de: armamentul utilizat de către inamic; factorii lezanţi; felurile de luptă;
starea epidemică a trupelor şi a teritoriului
Structura pierderilor sanitare conform armelor:-leziuni prin armă obişnuită 80-90% răniţi, 5-10% contuzionaţi, 2-5%
combustii.-Leziuni prin armă nucleară : leziuni vombinate 60-70%, leziuni actinice 15-20%, combustii 15-25%,
traumatisme pure până la 5%.-leziuni prin armă chimică: 90-95% substanţe toxico-paralitice, 5-10% substanţe cutano-
vezicante, -leziuni prin armă biologică 60-70% prin toxine bacteriene, 30-40% prin forme bacteriene, dintre acestea 80%
- boli infecţiose deosebit de periculoase(pesta, variola)
După gravitate-leziuni prin armă obişnuită: 30-40% grave şi extrem de grave; 30% de grav. medie; 40% grav. Uşoară, -
leziuni prin armă nucleară: 30% grave şi extrem de grave; 30% de grav. Medie; 40% grav. Uşoară, -leziuni prin armă
chimică: 30% grave şi extrem de grave; 40% de gravitate medie; 30% gravitate uşoară
Structura pierderilor sanitare contribuie la repartizarea mai corectă a medicilor specialişti în spitalele militare, numărul
de paturi de specialitate, a materiale medicale.
33.Misiunile serviciului medical al Armatei Naţionale în domeniul aprovizionării cu
materiale medicale şi tehnică sanitară. În faţa sistemului de aprovizionare stau următoarele misiuni:-calculul necesar
în mater med, asigurare completă și la timp a trupelor, unităților și subunit med, -acumul stocurilor stabilite și reyervelor
de mater med (tehnică), eșalonarea și menținerea lor în găsință permanentă pt folos după destinație, -achiziț mater med
la întreprind industr, ministerele și departam țării și procurarea lor pe loc, -conducerea cu depoyitul medical al armatei pe
întreb activ operaționale și de producere și perfecționare a bazei material tehnice
-organizarea deervirii și reparației tehnicei medicale, utilajului și aparatajului, -elaborarea și efectuarea măsurilor de
protecție a materialelor medicale de factorii lezanți ai armamentului contemporan, -elaborarea și revederea în caz de
necesitate normelor de aprovizionare a unităților și subunităților medicale cu echipament medical de tabela și
documentele normative privitor aproviz medic, -organiz și efect lucrului de cercetare științ, pt perfecț sist de aproviz
medic și generalizarea exprienței aprovizionării cu mater medic a unit și subunit medic, -partic la elabor și perfecț str-rii
organizatorice-statale a organelor de conducere ale unit și subunit de aproviz medicală, -organizarea lucrului de control
asupra utiliz econ și raționale a mat med și exploatării lor, -evidența și darea de seamăprivitor dinamica mater medic, -
studierea cadrelor farmac și participarea la pregătira, repartizarea și perfecționarea lor
Principiile de aprovizionare:-asig. aproviz. centralizată – se bazează pelivrarea și expedierea mat medic de către organul
de conducere a eșalonului superior, celui inferior prin depozitul medial al armatei.-aprovizionarea decentralizată – nu s/t
prevăzute de norme, tabele și nu sunt expediate de către oranele de aprovizionare.achiziționarea se efect prin alocarea
surselor bănești pt procurarea mater med necesare, -serv med este aproviz și de alte serv de aproviz.: alcool, vaselină -
serv de aproviz cu carburanți; halate pt efectivul medical, echipament pt b/v – serv aprov.cu echipament; tehn sanitară
auto – serv auto ș.a., -mat.medic.de trofeu – se utiliz doar după control preventiv
34.Noţiune de materiale medicale. Clasificarea materialelor medicale folosite în campanie.
Materialele medicale – mijl mater special destinate pt profilaxia și diagnosticul leyiunilor și maladiilor, acordare
ajut.med și trat RB, precum și îngrijirilor, efectuarea măsurilor san.-ig. și a/ep., a lucrului de laborator, farmaceutic și în
scopuri didactice.
Pt aproviz AN se fol cele m.efective, verificate în practică rem.medic.și obiecte de echipament medical, utile în
exploatare atît în staționar cît și în cond de campanie.
Clasificarea materialelor medicaleDupă destinaţie- de destinaţie specială, includ o nomenclatură redusă de obiecte din
cele mai necesare și efective: medicam., subst.sangv., mat.de suturi, pansam.etc – ce se consumă în cant mari în timpul
acț de luptă a trupelor pt acord aj med și trat RB
- de destinație generală (de uz curent), includ o nomenclatură largă de obiecte de consum și inventar de mater med, ce
s/t destin pt satisf neces serv med (per.de acalmie)
După indicii de evidenţă- consumabile (de scurtă durată): m.de o sing folosință: medicam.,prep bact, reactive de lab,
mat de pansam, de sutură și acele obiecte ce devin neutilizabile după folos de scurtă durată- de inventar : obiecte de
folosire îndelungată: aparate, dispozitive, instrumentar chir., pungi pt gheață, tehnica medic etc – se fol timp îndelungat,
pt ele se stab termeni de exploatare
După calitate1. consumabile: - bune (noi); - ce se află în consum; - ce necesită analiză; - cu termen de valab. expirat2.
de inventar:- utile / bune – obiecte noi, ce au fost sau sunt în exploatare, ce neces reparație ce poate fi efect în unitate sau
în instituția respectivă- ce necesită reparaţie medie sau capitală în ateliere speciale- inutilizabile – obiecte ce sunt inutile
de a fi folosite după destinație directă sau repararea căroradin pt de ved econ nu e/e rațională- decontate
IV. după modalitatea de măstrare: - medicamente din lista A; - medicamente din lista B; - medicamente volatile,
colorante, explozibile, inflamabile
35.Caracteristica completelor de destinaţie specială, folosite la punctul medical al brigăzii.
 Release from Medtorrents.com
Complete de destinaţie specială sunt destinate pentru anumită categorie de răniţi şi bolnavi sau pentru un anumit număr
de răniţi şi bolnavi. Ele se folosesc şi în trupe şi în spitale. La ele se referă:
- completul "Pansamente sterile" - conţine tifon de diferite dimensiuni şi vată, şerveţele, permite de tifon şi vată şi este
destinat pentru 100 de răniţi.- completul "Atele" - conţine 70 de diverse aţele pentru 50 de imobilizări.- completul
"Pansamente sterile pentru combustionaţi" - conţine bandaje deja pregătite de diferite dimensiuni pentru diferite regiuni
anatomice (membre inferioare şi superioare, corp etc), şerveţele mari şi mici, pernuţe de tifon şi vată. Bandajele de
contur pe de o parte sunt îmbibate cu amestec metalic care exclude lipirea bandajului de suprafaţa arsă. Este destinat
pentru 100 combustionaţi.- completul "Antibiotice nr.l" - conţine un miliard de unităţi de antibiotice de spectr larg şi
este destinat pentru 500 de răniţi şi bolnavi.- completul "Medicamente pentru tratamentul răniţilor şi
combustuionaţilor nr.1" (de trupe). - conţine medicamente de grupul "A" şi "B" şi este destinat pentru acordarea primului
ajutor medical a 200 de răniţi şi bolnavi.
- Trusa medicului de campanie - conţine medicam de gr "A" şi "B", unele apar instrumentar necesar şi altele şi este
destinat pentru acordarea I-lui aj med în afara PMBr (la chemare) a 30 de răniţi şi bolnavi.
36.Caracteristica completelor funcţionale folosite la punctul medical al brigăzii
Complete funcţionale sunt destinate pentru acordarea unui concret tip de ajutor medical, pentru înzestrarea şi asigurarea
lucrului secţiilor funcţionale ale etapelor de tratament şi evacuare.
Complete funcţionale se clasifică :- complete funcţionale pentru trupe- complete funcţionale pentru spitale- complete
funcţionale pentru acordarea ajutorului medical specializat- complete funcţionale pentru cabinete specilae- complete
funcţionale pentru laboratoare- complete funcţionale pentru farmacii
în acordarea primului ajutor medical se folosesc completele funcţionale:- completul "Sala mare de pansament" -
asigură lucrul a unui medic şi 2 asistente medicale (2 instructori sanitari) în timp de 48 ore şi înzestrarea sălii de
pansament a punctului medical al brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul
mic şi mare de instrumentar, aparatul de transfuzie a sângelui etc. După materialele consumabile asigură acordarea
primului ajutor medical a 50 de răniţi; - completul "Pentru primire şi triaj" - e destinat pentru înzestrarea cortului de
primire şi triaj, conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", aparataj medical, setul mic de instrumentar, etc. şi
după materialele consumabile se foloseşte pentru acordarea primului ajutor medical a 50 de răniţi şi bolnavi.- completul
"Sala de pansament auto" - reprezintă un salon pe baza automobilului GAZ - 66. în salon există o masă de pansament
mobilă (îşi schimbă poziţia pe verticală şi orizontală), dulapuri, lavoar, forme medicamentoase din completul "Sala mare
de pansament",completul "Pansamente sterile", "Aţele" şi altele. După materialele consumabile asigură acordarea
primului ajutor medical a 130 - 150 răniţi şi bolnavi.- completul "Ajutorul special" - conţine antidoţi, radioprotectori,
sânge conservat, substanţe bronhodilatatoare, anticonvulsivante, alte medicamente de grupa "A" şi "B" şi este destinat
pentru acordarea primului ajutor medical a 200 de lezaţi (pentru 100 de lezaţi prin substanţe toxice şi pentru 100 de
lezanţi prin iradiere). Se foloseşte în sala mare de pansament şi în cortul de primire şi triaj.
- completul "Stomatologic" - conţine materiale specifice stomatologice şi instrumentar stomatologic şi este destinat
pentru tratamentul de ambulator a bolnavilor de profil în timp de o lună (250 de vizite). La complet se anexează fotoliul
stomatologic şi bormaşina. Se foloseşte în timpul dintre lupte sau în perioada de pregătire.- completul "Farmacia
punctului medical al brigăzii" - este destinat pentru înzestrarea şi asigurarea lucrului farmaciei punctului medical al
brigăzii. Conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", utilaj farmaceutic şi altele. După materialele
consumabile asigură acordarea primului ajutor medical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau iradiere.-
completul "Dezinfecţia" - conţine mijloace de protecţie a dezinfectorului (ochelari speciali, respirator, şorţ, mănuşi şi
cizme de gumă), substanţe dezinfectante, vase (căldare) emailate, aparate de dezinfecţie ( de tip "automax" şi
"hidropult"), repilente. Posibilităţile completului: - dezinfecţia a 4000 m2 de teren infectat cu forme vegitative
microbiene sau 1200 m2 de teren infectat cu forme sporigene bacteriene, sau - dezinfecţia a circa 18-20 complete de
echipament militar de vară sau 8 - 10 de iarnă. - protejază 100 de persoane de insecteDe regulă se foloseşte în izolator,
la terenul de tratare specială, sau în toate secţiile funcţionale în cazil în care punctul medical lucrează în regim strict
antiepidemic.
- completul "Pentru felcer" - conţine forme medicamentoase de grupul "A" şi "B", tonometru, unele instrumente şi
altele şi este destinat pentru acordare ajutorului premedical a 100 de răniţi şi 50 de lezaţi prin substanţe toxice sau prin
iradiere. Acest complet este la înzestrarea fiecărui felcer.
37.Condiţiile de activitate ale serviciului medical al brigăzii în lupta de apărare si influenta lor la organizarea
asigurării medicale a trupelor.
Conditiile de activitate - Totalitatea de factori de ordin de lupta care vor influenta asigurarea medicala: Rolul si locul
brigazii in dispozitie de lupta, Modul de trecere in aparare, Suprafata mare de aparare a batalionului, Timpul relativ
indelungat de dispunere a trupelor in terenul de lupta,Posibilitatea pătrunderii inamiculi în dispozitul de apărare a Bt/Br,
Posibilitatile de folosire de catre inamic a desantelor aeriene tactice, grupe de concentrare, diversii, in fisia de aparare a
brigazii ,Efectuare unor contraatacuri asupra inamicului, Posib utiliz de către inamic a armelor de nimicire în masă,
 Release from Medtorrents.com
Pericol de încercuire a subunit Br,inclusiv și PMBr (pe unele direcții), Valoarea/volumul si structura pierderilor sanitare
38.Pierderile sanitare posibile ale brigăzii de infanterie motorizata in lupta de apărare si caracteristica lor.
Volumul posibil de pierderi sanitare a brigăzii de infanterie motorizată, care poate fi:
a. în defensivă:-în caz de război se duce cu arme obişnuite pierderile sanitere vor fi de 10-15% din efectivul brigăzii, -în
caz când se utilizează şi armele de nimicire în masă, volumul va fi de 20-40¤ din efectiv, inclusiv prin arma obişnuită 6-
8%, arma chimică 3-8%, arma nucleară restul.
b. în ofensivă:-în caz de război cu arme obişnuite, V=12-18% din efectiv, -în caz de război cu arme de nimicire în masă
V 25-40% şi mai mult din efectiv, inclusiv armă obişnuită 8-12%, armă chimică 4-8%, armă nucleară restul.
39.Măsurile, efect de serviciul medical ai brigăzii în peri de pregătire p/u lupta de apărare.
Activitatea SM in perioada de pregatire a luptei de aparare
-Planificare asigurarii medicale a Br in lupta de aparare, primirea hotarîrii de asigurarea medicala, pregatirea hartiide
lucru, dispozițiuni pt serv med -Efectuarea unei grupari de forte si mijloace a SM pina la inceperea actiunilor de lupta -
Completarea SM cu forte si mijloace ce lipsesc in conformitate cu statele si dotarea serviciului medical -Intarirea
subunitatilor medicale subordonate, cu forte si mijloace medicale -Primirea forțelor și mijl de întărire de la șeful super al
serv med și repartizarea lor subunit medicale subordonate -Crearea rezervelor de forte si mijloace a SM
-Efectuarea recunoasterii medicale a terenului de lupta -Amenajarea genistica a etapelor de evacuare medicala -
Instruirea efectivului serv medical in privirea pregatirii si efectuarii asistentei medicale in lupta de aparare -Efectuarea
măsurilor sanitaro-igienice si antiepidemice in conformitate cu situatia create -Efect măsurilor med de protecție contra
ANM -Uneori – tratarea sanitara, vaccinarea efectivului in conformitate cu indicatii epidemice
41.Organizarea acordării răniţilor şi bolnavilor ajutorului premedical si a primului ajutor medical în apărare.
Ajutorul premedical este acordat de felcerul batalionului la punctul medical al batalionului sau la punctul medical al
regimentului, daca n-a fost acordat la punctul medical al batalionului.
La punctul medical al batalionului răniţii şi bolnavii trec triajul medical, în cadrul căruia ei se repartizează în două
grupe: răniţii şi bolnavii cărora le se va acorda un ajutor premedical în această etapă de avacuare medicală, şi RB care
vor fi transportaţi la punctul medical al brigăzii, deci fără primul ajutor medical.
Scopul-completarea si corijarea masurilor primului ajutor.; înlăturarea/combaterea complicațiilor grave, consecințele
leziunilor ce poartă pericol pt viață. Timp optim – 2-3h
Primul ajutor medical se acorda de medicii cu pregătire generala la punctele medicale ale regimentelor, brigăzilor sau
in batalionul medico-sanitar independent, detaşamentul medical iindependent, daca acest ajutor n-a fost acordat la nivel
de regiment, brigada. In cazul cind batalioanele sint incadrate cu medici, primul ajutor medical se va acorda la punctul
medical al batalionului.Scopul primului ajutor medical este de a preveni compl posibile, lichidarea consecințelor
leziunilor care ameninţa viata BR și pregătirea RB pt evacuarea ulterioară. Timp optim – 5-6H
Volumul primului ajutor medical se imparte in doua grupe: masuri urgente, realizate in situaţiile cind viata rănitului sau
bolnavului este ameninţata si masuri care pot fi aminate, ce nu prezintă o ameninţare imediata a vieţii si care se pot
realiza la o etapa de evacuare superioara.
42.Pierderile sanitare ale trupelor. Noţiune şi clasilicărea lor.
Toate pierderile sanitare umane apărute în timpul războiului se numesc pierderi generale, care se împart în 2 grupe mari
:-irecuperabile (decedaţii, pierduţii fară veste şi căzuţii în prizonierat)
-pierderi sanitare – răniţii şi bonavii care au pierdut capacitatea de muncă şi luptă pentru un termen nu mai puţin de 24 h
care au fost înregistrat la etapele de tratament şi evacuare.
Clasificarea pierderilor sanitare
a. pierderi sanitare în acț de luptă – răniţii, bolnavii în urma acţiunilor armanentului inamicului, factorilor lezanţi sau
sunt legate cu condiţiile de luptă
b. înafara acţiunilor de luptă – sutn răniţii şi bolnavii apăruţi în adâncul spatelui frontului şi nu sunt legate direct de
condiţiile de luptă.
Clasificarea pierderilor sanitare de luptă:
a. factorul etiopatogenetic
-leziuni mecanice, -leziuni termice –leziuni prin iradiere, -leziuni chimice, -leziuni
Fiecare dintre aceste clase conţin un anumit număr de grupuri de leziuni omogene
Clasa I – un număr mare de grupuri în funcţie de localizarea lezării şi profunzimea ei.
Clasa II – 2 grupuri – combustiile/degerăturile
Clasa III – boala actinică acută/boala actinică cronică
Clasa IV –lez prin subst toxice neuroparalitice; -lez prin subst cu acţiune toxică generală; -lez prin subst toxice
asfixiante; - lez prin subst toxice diferite (lacrimogene, iritante); - lez prin subst cutano vezicante
Clasa V – prin forme bacteriene/ prin toxine bacteriene
 Release from Medtorrents.com
Clasa VI – stări reactive de scurtă durată/stări reactive prolongate
Fiecare din aceste grupuri conţine forme nozologice concrete (diagnostic diferit)
b. clasif după numărul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanţi care au influenţat în organismului uman:leziuni
combinate – apărute în urma acţiunilor asupra organului a 2 sau mai mulţi factori lezanţi sau a 2 sau mai multe feluri de
armeleziuni asociate - atacă 2 sau mai multe regiuni anatomice sau a 2 sau mai multe organe, doar printr-un singur
proiectilleziuni multiple – leziuni a 2 sau mai multe regiuni anatomice prin 2 sau mai multe elemente a unuia şi aceluiaşi
factor lezant.
c. După tipurile de arme:
d. După gravitate:leziuni extrem de grave: răniţii cu leziuni incompatibile cu viaţa, care se află în stare de agonie. Lor li
se acordă ajutorul medical simptomaticleziuni grave: răniţi ce au leziuni ce poartă pericol pentru viaţă de regulă sunt fără
conştiinţă cu diagnostic complex, complicat şi necesită tratament staţionar îndelungat. Ei au nevoie de ajutor medical de
urgenţăleziuni de gravitate medie – răniţii şi bolnavii care nu au pericol pentru viaţă, dar deseori au necesitate de
tratament staţionar îndelungatleziuni uşoare – răniţii şi bolnavii care pot să se autodeservească şi să se deplaseze
desinestătător. Ei deasemenea au nevoie de tratament staţionar
Pierderile sanitare în afara câmpului de luptă: se clasifică în conformitate cu clasifarea maladiilor în timp de pace şi
conţine 22 de clase. Clasificarea este internaţională şi dă posibilitatea de a compara numărul de indici analogi în diferite
ţări (ex. Cl.I – boli infecț și parazitare, cl.II- umori, cl.VI – bolile SN ș.a.)
43.Desenaţi schema principială de instalare a punctului medical al brigăzii. Cerinţele către terenul de instalare.
Schema include: postul de indrumare si control dozimetric; terenul de triaj; cortul de primire si triaj; terenul de tratare
speciala; cortul de evacuare; sala de pansamente; sala de pansamente auto; terenul de aterizare si decolare a elicopterelor;
farmacia; izolator; punctul de conducere; bucataria de campanie, statia electrica; locul de odihna al personalului
Cerinţe față de locul de amplasare:
- terenul sa fie ales la o distanta cit mai apropape posibil de focarele de pierderi sanitare in masa; - ]n apropierea
nemijlocita sa existe cai de evacuare si o sursa de apa; - terenul sa fi ales la distanta de directia loviturii principale a
inamicului; - suprafata terenului sa asigure intalarea comoda a tututor sectiilor functionala; - terebul sa fie la o distanta de
subunitatile militare tinta a inamicului; - terenul e ales la o distanta inaccesibila pt tancurile inamicului; - terenul sa
asigure mascare acestei etape medicale; - sa nu fie contaminat cu subst radioactive/toxice/bacteriene si starea sanitaro-
epidemica sa fie satisfacatoare.
44.Noţiune de ajutor medical calificat. Volumul posibil ai ajutorului medical calificat in campanie. Ajutorul
medical calificat – se acordă de către medicii chirurgi, terapeuţi în instutuţiile medico militare sau civile. Acest tip de
ajutor are drept scop înlăturarea consecinţelor RB ce poartă pericol pt viață; de a preveni compl posibile. Acest tip de
ajutor e acordat în timpul maxim de 8-12h. Se împarte în 2 grupe:1.Ajutorul medical calificat chirurgical
- măsuri de urgenţă ( neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate doar ca excepție. (neefectuare  agravare/deces)-
măsuri ce pot fi amânate fără consec grave 2.Ajutorul medical calificat terapeutic
- măsuri de urgenţă (neefectuare  deces)- măsuri ce pot fi amânate fără consecințe 46.Misiunile serv med a AN în
campanie si modalitatile de îndeplinire ale acestora.
În condiţiile de campanie serviciul medical organizează şi îndeplineşte o multitudine de măsuri cu caracter medical, dar
misiunile de bază sunt:-organizarea şi efectuarea unui sistem de măsuri ce ţin de acordarea la timp a asistenţei medicale
răniţilor şi bolnavilor, menţinerea vieţii acestora, recuperarea în timpul cel mai scurt a capacităţilor de luptă, muncă,
micşorarea numărului invalizilor de război.-Prevenirea apariţiei şi răpândirii maladiilor în rândul militarilor (mai cu
seamă a celor contagioase). , -Controlul sanitar sistematic a condiţiilor de viaţă, trai şi de activitate de luptă, în scopul
păstrării şi consolidării sănătăţii militarilor., -Organizarea şi efectuarea măsurilor de către serviciul medical ce ţin de
protecţia medicală a personalului trupelor de armele, de efectele armelor de distrugere în masă., -Aprovizionarea trupelor
şi a formaţiunilor medico-sanitare cu materiale sanitaro-farmaceutice, utilaje şi tehnici medicale., -Studiu sistematic a
activităţii serviciului medical, în scopul elaborării noilor metode de profilaxie, tratament şi management medical., -
Participă activ la completarea mobilizării, -Permanenta pregătire a cadrelor medicale
Măsuri ce necesită a fi prevăzute în timp: 1.pregătirea cadrelor medicale, 2.completarea serv.med.cu cadre;
3.stud.cond.med.-geograf a teatrelor probabile de acţ militare; 4.stud realiz ştiinţ med şi med-mil din lume; 5.protecţia
subunit şi unit med-mil, paza şi apărarea lor; 6.evidenţa şi darea de seamă
Serviciul medical în condiţii de campanie îşi îndeplineşte funţia în condiţii specifice (factori ce vor avea influenţă
decisivă în asigurarea medicală a trupelor).
Prin condiţiile de activitate se subînţelege: totalitatea factorilor care în mod direct sau indirect vor influenţa asigurarea
medicală a trupelor în condiţiile de campanie. Aceşti factori pot avea acţiune pozitivă sau negativă, dar fiecare caz ei
trebuie din timp depistaţi, de a fi determinatre acţiunea acestora, gradul lor de acţiune şi de a întreprinde activităţi în
scopul excluderii maximale a factorilor negativi şi de a utiliza pe larg în interesul serviciului medical factorii cu acţiune
 Release from Medtorrents.com
pozitivă.
Factorii pot fi de natură:-de luptă : 1. tipul de armament utilizat. 2. timpul de acţiuni militare (ofensivă, defensivă) 3.
gradul de protecţie a militarilor, -fizico-geografică: 1. Relieful. 2. climatul
-medico-geografică: 1. Morbiditatea. 2. vectorii, -logistică (gradul de asigurare cu tot necesarul a trupelor), -medicală: 1.
încadrarea cu pers med, mater med. 2. vol şi structura pierderilor sanitare
45.Organizarea ajutorului medical specializat, forţele serviciului medical implicate in acordarea lui.
Ajutorul medical specializat – forma superioară în acordarea ajutorului medical, ce se acorda de catre medici specialisti
in diverse ramuri (specialitati) chirurgicale, si de medicina interna in spitalele militare specializate, ce dispun de
instrumentar, aparatura de specialitate si medicamentele necesare.Timpul optimal 24h. Pentru existenţă are nevoie de
câteva condiţii: 1.Prezenţa specialiştilor; 2. prezenţa dotării; 3.prezenţa locului pregătit.Scop: restabilirea funcțiilor
organelor și sistemelor; a pregăti RB pt trat ulterior. La orice et.med., timpul optimal de acordare a aj med respectiv,
lezaților prin subst tox de luptă este de primele 2 ore după sosirea acestora la etapa dată.
47.Scopurile şi conţinutul primului ajutor răniţilor şi bolnavilor pe câmpul de lupta.
Primul ajutor este acordat pe cimpul de lupta (in focarul de pierderi sanitare) prin autoajutor, ajutor reciproc, ajutor din
partea sanitarilor, instructorilor sanitari, sanitari pușcași, șoferi-sanitari, echipe de brancardieri. Scopul primului ajutor
consta in efectuarea celor mai simple masuri medicale pentru salvarea vieţii răniţilor si prevenirea complicaţiilor grave.
Timp optimal – primele 20-30min
Dotare: mijl.medic de prot individ (trusa med individ, pachet individ antichim, pachet individ de pansam); trusa
medicală de campanie; trusa medicală pt trupe (pt toate ijl de transp.); mijl improvizate.
Masurile primului ajutor prevăd: - stingerea echipam ce ard; - aplicarea pansamentului pe plaga; - hemostaza
provizorie prin pansament compresiv sau prin garou; - imobilizarea provizorie a fracturilor; - calmarea durerii -
analgetice; - antivomitive; - uneori antibiotice; - administrarea antidotilor in intoxicaţiile cu substanţe toxice;
- respiraţie artificiala; - masaj cardiac extern; - aplic pansam ocluziv în pneumotorace deschis; - aplicarea mastii
contra gazelor in teren contaminat; - tratarea sanitara parţiala, cind este cazul.
49. Fişa medicală primară, destinaţia, conţinutul şi ordinea de completare.
-are destinatie de a permite evacuarea r si b in spate. –este document juridic care este ca baza unor inlesniri de dupa
razboi. Este constituita din citeva blocuri: 1. de pasaport (...cind a fost ranit, diagnostic) 2. cu ce fel de arma a fost ranit 3.
silueta omului unde se arata locul shi profunzimea ranirii 4. aj med acordat la etapa data 5. locul de evacuare. Se scrie
diagnosticul shi semnatura medicului +stampila. La margine sunt fisii colorate: rosu-urgent, galben-tr. Sanitara, albastru-
prin iradiere, negru-bolnav infectios.
Menirea: se inclee pe foaia de observatie. Dupa ce ste eliberat se trimite in arhiva armatei nationale unde se pastreaza 75
ani.
50.Postul medical al companiei şi postul mijloacelor de transport sanitar. Noţiune,
amenajarea şi destinaţia lor.
Postul medical al companiei se instalează într-un adăpost uscat (groapa de bombe, cratere etc), care se amenajează cu
apă, mijloace de prim ajutor, pentru a concentra răniţii şi bolnavii în caz de întrerupere a evacuării medicale (încercuirea
comaniei, pătrunderea unor grupări separate ale inamicului în spatele companiei, izolarea cu foc a zonei de luptă).
Instalează PMC instructorul sanitar al comapniei, în apropierea punctului de comandă – observare al comandantului
companiei.
Postul mijloacelor de transport sanitar reprezintă un teren ascuns pentru observarea inamicului, în apropierea
nemijlocită a căruia trec drumuri de aprovizionare şi evacuare. La acest post se află maşini sanitare auto ale punctului
mediacl al batalionului pentru a evacua «de la sine» RB din comapnie. Aşa posturi se prevăd în direcţia fiecărei companii
al eşalonului doi şi se instalează de către instructorul sanitar pentru a scurta braţul de scoatere a RB.
51.Repartizarea personalului medical la secţiile funcţionale ale punctului medical al brigăzii
Repartizarea personalului medical pe secţiile funcţionale
1. postul de îndrumare şi control dozimetric: -instructor sanitar – dozimetrist dezinfector
2. terenul de primire şi triaj comandantul companiei 1 medic, instructori sanitari 2, registratori 2, sanitari 2

3. locul de evacuarefelcer, sanita

4. sala de pansamente- comandantul plutonului aisitenţei medicale (medic generalist)stomat, sanitar, felcer

52.Repartizarea completelor de mater med la secţiile funcţionale ale PMBr

Înzestrarea secţiiolor funţionale
sala de pansamente se instalează în cortul UST-56, UZ-68
 Release from Medtorrents.com
1. completeleFuncţionale: - sala mare de pansamente; - completul stomatologului; - ajutorul special
Speciale: - pansamente sterile; - atele; - pansamente sterile pentru combusitonaţi; - antibiotice
2. aparate de ventilaţie artificială a plămânilor – aparte de inhalare de O2, aparate de ventilaţie artificială a plămânilor
injector fără ac
Diverse: 2 mese de pansamente; masa registratorului; masă pentru medicamente; masă pentru pansamente sterile;
măsuţă pentru instrumentarum medical; scaune lungi; 2 ligheane emailate pe suporturi; lavuar; halate, bonete, cuier;
suporte pentru flacoane
Cortul pentru primire şi triaj UST-56, UZ-681. complete pentru primire şi triaj funcţionale o parte pentru ajutorul spcial,
speciale : : pansamente sterile, atele, pansamente sterile pentru combusitonaţi, antibiotice2. masa registratorului; masa
pentru medicamente; masa pentru bufet; instalaţii pentru 3 niveluri pentru 6 brancardiaţi, scuane, mijloace de îngrijire,
lavoar, lighean, cuier, halate, bonete; mărci de triaj
terenul pentru triaj: -suporte pentru brancarde; -rezervă de brancarde; -ladă pentru arme
postul de intrare şi control dozimetric: -dozimetrist; -adăpost sub formă de ciupercă; -bară cu semnul stop; -radiometru;
-aparat de cercetare chimic medicoveterinar; -2 tabele unul cu semnul de alarmă (atomică, chimică), altul nivelul emisiei
de iradiere când RB sunt contaminaţi cu substanţe radioactive; -mijloc de alarmă
Farm e instal într-un cort de tabără destinată de a primi materiale medicale, evidenţa, păstrarea, livrarea la cererea
şefului PMBr, Înzestrarea propriu-zisă: farmacia PMBr, masa de lucru. În afară de acesta aici se se păstrează completele
care nu se folosesc – 10 pansam sterile, dar şi rezerva materialelor medicale.
Sala de pansamente auto GAZ-66-masa de pansamente hidraulică; -dulapuri; -lavuar; -complete sala mare; -
pansamente; -pansamente sterile; -atele; -pansamente sterile pentru combusitonaţi; -ajutor special (o parte)
Cortul de evacuare-completul felcerului; -suporte pentru brancarde; -completul pansamente sterile; -atele; -antibiotice-
masa pentru registratori, -bufet; -scaun, lavoar, cuier, halate
Izolatorul se află sub controlul felcerului-suporte pentru brancarde; -măsă pentru primirea hrănii; -lavoar cu soluţii
dezinfectante(cloramină)-halat, mască, bonetă, -mijloace de îngrijire ale bolnavilor; -cadă pentru dezinfecţia
echipamentului
53.Noţiune de medicină militară. Organizarea şi tactica serviciului medical definiţia, obiectul şi metodele de
investigare.
Medicina militară – ramură a medicinei şi prezentarea sistemului de cunoştinţe teoretice şi activităţi practice orientate
la păstrarea şi consolidarea sănătăţii efectivelor trupelor, preîntâmpinarea leziunilor de luptă şi îmbolnăvirii ,
tratamentului efectiv al răniţilor şi bolnavilor atât la pace cât şi în condiţiile de război.
Ea a apărut ca ramură a medicinii odată cu apariţia statului centralizat şi armatelor premanente, dar elemente de med.
mil. în istorie se întâlnesc încă de pe timpul lui Hipocrate – chirurgia militară. În evoluţia istorică a med-mil se constată
că dezvoltarea acesteia a avut loc odată cu dezvoltarea formaţiunilor sociale, medicinei şi domeniului militar.
Întemeietorul med-mil şi a şcolii med-mil în spaţiul român – generalul medic – Carol Davila. În 1887 a înfiinţat Institutul
Medico-Militrar în russia - academicianul Medic militar de către Iacob Velie în Petersburg.
Med-mil se află la intersecţia ştiinţelor medicale şi domeniului militar. Med-mil e compusă din mai multe disciplini, cea
mai importantă – managementul sanitar/medico-militar ---- organizarea şi tactica serviciului medical – ramură a med-mil
ce se ocupă de organizarea asigurării medicale a trupelor doar în campanie. (Altele – chirurgia de campanie, internistica
de campanie, igiena militară, epidimiologia militară, toxicologia militară, geografia med-mil, medicina aeronautică,
navală). Fiecare dintre ele îşi au obiectivele, formele şi metodele de studiu.
Obiectivele de studiu a med-mil:-factorii lezanţi ai armamentului şi situaţia de luptă, acţiunea acestora asupra
organismului uman, -patologia specifică apărută în rezultatul acţiunii acestor factori lezanţi, -formele, metodele de
organizare a asistenţei medical a răniţilor şi bolnavilor
-formele, metodele de tratament, recuperarea medicală, -metode de profilaxie
Aspecte de bază a med-mil: managementul; clinic
Metode de studiu
Istorico-descriptivă Metoda analitică Statistică
Matematică
de simulare, utilizarea în med-mil şi medicinii de dezastru