activitate durată desfășurător note organizare comportament dezirabil

experiment
Vărsarea 1h pregătire Cu cel puțin o zi înainte, citiți cartea cu copiii. Prima lectură este menită să le dezvolte copiilor imaginația și plăcerea lecturii. Ulterior
râului în ocean activitate explicați cuvintele noi, separați planul imaginar de cel real și derivați activități integrate.
Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.
Rețetă plastilină: amestecați 1kg făină, 1 kg sare fină, 3 linguri ulei, colorant alimentar verde și apă astfel încât să se obțină un aluat
ferm, care nu se lipește de degete.
5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților (poveste introductivă, experiment, joc ). Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste După ce copiii povestesc ce își amintesc despre cartea „Elmer si balenele", recitiți povestea și discutați despre tipurile de apă. Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă exprimă păreri personale.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal, astfel încât să vadă toți copiii, materialele (farfurie, creion, pipetă, plastilină, pahar cu apă plată (cea incoloră) și
experiment pahar cu apă sărată (cea albastră obținută prin dizolvarea sării și a colorantului alimentar albastru în apă plată) și etapele de lucru.
1. Modelare dioramă forme de relief și tipuri de apă:
1.1 facem din plastilină o bilă prin rulare pe masă, o aplatizăm în formă rotundă de 1-2 cm grosime, cu diametrul egal cu diametrul
farfuriei
1.2 decupăm o treime cu un creion pentru a crea loc pentru ocean
1.3 transformăm bucata dislocată într-un munte fără vârf și fără miez, pentru a realiza rezervorul din care va fi alimentat râul
1.4 trasăm șerpuit râul între munte și ocean cu un deget pentru a realiza albia majoră și apoi cu vârful unui creion pentru a realiza albia
minoră
1.5 modelăm un izvor, un canion, un estuar la vărsarea în ocean și eventual un lac și o insulă
2. Umplere ocean și râu:
2.1 punem cu pipeta apă sărată (cea albastră) în ocean.
2.2 punem cu pipeta sau cu paharul apă dulce (cea incoloră) în rezervorul de alimentare al râului
Observați împreună cu copiii cum se varsă râul în ocean.
Evidențiați fenomenul de eroziune a malurilor, curgerea apei, stratificarea apei dulci (cea incoloră) și a apei sărate (cea albastră),
formarea vârtejurilor, apariția inundațiilor etc.

15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fiecare copil își modelează diorama.
experiment Asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. Explicați formele de relief modelate de copii și diferențele date de modul în care au fost
individual/în realizate elementele dioramei.
echipă Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil realizează minumul necesar înțelegerii
conceptului științific.
Intervenții posibile:
1. urmăriți cu copiii pe unde curge apa dulce (cea incoloră), cât de repede se varsă în ocean, eroziunea albiei, stratificarea apelor în
funcție de densitate, influența existenței insulelor asupra eroziunii malurilor, formarea vârtejurilor etc.
2. dacă în apa oceanului adaugăm o insulă mică (cu altitudinea mai mică decât a malurilor oceanului) putem observa cum se inundă
3. observați cu copiii faptul că dacă râul izvorăște de la înălțime mică are o curgere lină, iar dacă izvorăște de la înălțime mai mare
poate forma o cascadă.
5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil respectă instrucțiunile de
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. strângere a materialelor și curăță zona în
curățare zone Într-un recipient mare este strânsă plastilina cu apa. Aceasta se poate reutiliza dacă se adaugă ulei, sare și făină până se obține, din care a lucrat.
de lucru nou, un aluat tare. Fiecare copil ajunge la timp în zona de
întâlnire.
10 min joc Profesorul prezintă jocul: Râul UITE AȘA!* Fiecare copil realizează gesturile și
denumește componenta corespunzătoare
Râul când izvorâște țâșneste UITE AȘA! (sare cu mâinile în sus). a râului.
Peste pietre sare UITE AȘA! (învârte mâinile precum morișca) *Fiecare copil propune o mișcare tematică.
Printre maluri drum își face UITE ASA! (unduiește măinile)
Prin canion curge UITE AȘA! (gesturi rapide înainte cu ambele mâini cu palmele paralele spre interior)
Un vârtej formează UITE ASA! (învârtim rapid mâna în jos)
La câmpie se liniștește UITE AȘA! (unduim lin mâinile cu palmele paralele spre interior)
La ocean valuri întâlnește UITE AȘA! (simulăm valurile)
si vapoare leagănă UITE AȘA! (ne legănăm cu tot corpul)

Opțional: provocați copiii să creeze alte mișcări tematice (de exemplu - un pescar pe mal pescuiește UITE AȘA!)

*Muntean, Lucia, Jocurile „Uite-așa", Petroșani, Editura Genesis, 2011

10 min joc Profesorul prezintă jocul: MAL-LAC Fiecare copil spune un cuvânt care
Copiii formează un cerc și sar spre interior când aud un cuvânt care desemnează o apă și spre exterior când aud un cuvânt care desemnează apă sau uscat.
desemnează uscatul.
Jocul stimulează atenția și facilitează dezvoltarea vocabularului tematic: mare, lac, ocean, râu, mal, insulă, plajă, insulă.

Cum se 1h pregătire Cu cel puțin o zi înainte, citiți „Cât de sus este cerul?" sau „Micul Nor" cu copiii. Prima lectură este menită să le dezvolte copiilor
declanșează activitate imaginația și plăcerea lecturii. Ulterior explicați cuvintele noi și separați planul imaginar de cel real.
ploaia Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.
5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților: poveste introductivă, experiment, joc. Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste După ce copiii povestesc ce își amintesc despre cartea „Cât de sus este cerul?" sau „Micul Nor , recitiți povestea și discutați despre Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă tipurile de norii. Unde erau desenați, cât de sus cred ei ca se află aceștia etc. exprimă păreri personale.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal materialele (pahare transparente, spumă de păr sau de ras, apă incoloră și colorant alimentar albastru) și etapele de
experiment lucru.
1. Puneți apă incoloră până la jumătatea paharului adăugați norul din spumă de păr sau de ras;
2. Încărcați norul din care va ploua:
2.1 puneți deasupra norului cu pipeta 3 picături de colorant albastru
2.2 amestecați, în al doilea pahar, 200 ml apă și 1 ml colorant pentru a obține apa colorată
3. Puneți deasupra norului cu pipeta apă colorată și observați împreună cu copiii cum se adună apa și cum se colorează norul (în
interior, la contactul cu apa, doar la suprafață etc).
4. Evidențiați declanșarea ploii (în tot norul, doar într-un singur punct etc).
Extinderi: amestecați circular spuma cu apa pentru a observa vârtejul/tornada etc.
15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fiecare copil își ia materialele necesare și
experiment Asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. Explicați ce tipuri de precipitații/ fenomene meteo se pot observa în pahare. adaugă singur apa cu pipeta.
individual/în Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil realizează minumul necesar înțelegerii
echipă conceptului științific.
Intervenții posibile:
1. explicați ce forme au norii și câte tipuri de nori există (folosiți Observatorul de anotimp)
2. urmăriți cu copiiii când se declanșează ploaia (fiecare în paharul său și apoi în paharele colegilor)
5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil respectă instrucțiunile de
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. strângere a materialelor și curăță zona în
curățare zone care a lucrat.
de lucru Fiecare copil ajunge la timp în zona de
întâlnire.
10 min joc Plouă! Tună! A ieșit soarele! Fiecare copil realizează jocul în grup și
individual.
Profesorul prezintă felul în care se aude:
- ploaia de vară (PIC! PIC! PIC! cu 1 deget, pornind de deasupra capului, batem în palma celeilalte mâini)
- ploaia mocănească (PIC! PIC! PIC! cu 2 degete, pornind de la frunte, batem în palma celeilalte mâini)
- ploaia toamnelor târzii (PIC! PIC! PIC! cu 3 degete, pornind de la nas, batem în palma celeilalte mâini)
- furtuna (PIC! PIC! PIC! Cu 4 degete, pornind de la bărbie, batem în palma celeilalte mâini)
- tunetele (PIC! PIC! PIC! batem palmele cu toate degetele și BUM!, BUM!, BUM! tropăim din picioate rapid și zgomotos).
Când se face liniște spunem: A ieșit soarele!

BIbiliografie
activitate durată desfășurător note organizare comportament dezirabil
experiment
Germinarea 1h pregătire Cu cel puțin o zi înainte, citiți „Sus jos, de jur-împrejur" sau „Mica Sămânță" cu copiii. Prima lectură este menită să le dezvolte copiilor
activitate imaginația și plăcerea lecturii. Ulterior explicați cuvintele noi și separați planul imaginar de cel real.
Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.
5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților: poveste introductivă, experiment, joc. Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste După ce copiii povestesc ce își amintesc despre cartea „Sus, jos, de jur-împrejur" sau „Mica sămânță, recitiți povestea și discutați Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă despre tipurile de legume, despre modul în care se răspândesc semințele sau sunt plantate etc. exprimă păreri personale.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal materialele (pungă zip, șervețele albe, șervețele bej/maro, capsator și capse, semințe de 3 specii , pipetă, apă) și
experiment etapele de lucru.
1. Pregătirea pungii de germinare:
1.1 îndoiți în jumătate, pe lung, separat, fiecare șervețel (pentru a ști care este jumătatea fiecăruia). Suprapuneți șervețelul alb peste
șervețelul bej și îndoiți-le în 3 pentru a realiza 3 buzunare egale. Marcați cu un creion punctele în care vor fi capsate șervețelele în
pungă. Introduceți șervețelele în punga de germinare astfel încât să rămână 1-2 cm în partea de jos liberi.
1.2 capsați, în pungă, șervetele pregătite anterior, astfel încât să existe o linie longitudinală la mijloc. Lăsați între capse 0.5-1 cm liberi
pentru a permite trecerea rădăcinilor. Pentru separarea celor 3 buzunare capsați liniile de delimitare (câte 1-2 capse sus și jos față de
linia mediană).
2.Semănarea:
2.1 observați semințele și sortați-le pe specii
2.2 introduceți în fiecare buzunar doar 3 semințe din aceeași specie
3. Îngrijirea&monitorizarea:
3.1 udați semințele/plantele astfel încât șervețelele să fie permanent umede.
3.2 evidențiați prezența apei în partea de jos a pungii (poate fi asimilată pânzei freatice).
3.3 notați data în care a germinat prima sămânță din fiecare specie, când apar frunzele, florile și fructele.

Notă*: Copiii de grupă mică și mijlocie pot realiza experimentul într-o pungă mai mică, doar 2 buzunare sau în pungi pregătite în
prealabil.
15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fecare copil își realizează toate sarcinile.
experiment Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii.
individual/în Intervenții posibile: Copiii observă semințele/plantele cu lupa,
echipă 1. Explicați ce rol au șervețelele, de ce capsăm lăsând spații între ele, ce se întâmplă dacă închidem punga. le pipăie, le miros etc.
2. Urmăriți cu copiii când se strânge apa în partea inferioară a pungii și explicați ce se întâmplă dacă punem prea multă apă. Fiecare își
va uda semințele/plantele zilnic.
3. Observați și notați ziua în care apare germenele, rădăcina, frunzele, florile și fructele ( aceste schimbări apar pe parcursul mai multor
săptămâni)

5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil duce la locul lor resursele și
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. curăță zona în care a lucrat
curățare zone Într-un recipient sunt strânse semințele rămase, pipetele sunt duse la centrul de științe.
de lucru
10 min joc Sus, jos, de jur împrejur Fiecare copil realizează gesturile și
propune noi legume care să fie introdusă
Oferiți 2-3 exemple de plante ale căror fructe sau părți comestibile cresc în sus, în jos sau pe un vrej de jur împrejur. în joc.
Atunci când partea comestibilă crește în sus stați în picioare și ridicati mâinile. Atunci când partea comestibilă crește în pământ vă lăsați
în jos și indicați cu mâinile direcția în jos, iar când planta se încolăcește vă rotiți. La început se vor utiliza doar legumele din carte. După
ce oferiți 4-5 exemple de legume invitați copiii să spună pe rând câte o legumă și toți copiii vor face gesturile corespunzătoare.

Pentru copiii de grupă mică se recomandă utilizarea unor exemple din cartea citită sau a unor legume deja cunoscute.
Pentru cei de grupă mare sau care l-au jucat de mai multe ori pot fi introduse și plante de la care se consumă rădăcina și frunzele
(ceapa, usturoiul etc).

Notă: Jocul stimulează atenția și facilitează memorarea cuvintelor tematice.

10 min joc Ciclul de viață al cepei: Copiii realizează gesturile indicate de
profesor și ulterior fiecare poate indica
Copiii formează un cerc și realizează gesturi diferite pentru fiecare etapă: etapele succesive din ciclul de viață al
- stau ghemuiți pentru a forma semințele cepei/ a altei specii.
- se ridică, încet, pe măsură ce crește planta
- formează un bulb din cercuri concentrice cu mâinile întinse în lateral
- se lasă în jos când profesorul anunță că bulbul este plantat
- se ridică când crește și ridică mâinile când înflorește
- se răspândesc precum semințele și se ghemuiesc din nou, separat când bate vântul

Notă: După ce copiii cunosc jocul se pot adauga variante diferite pentru alte plante.

Cum 1h pregătire În săptămâna în care discutați despre respirație îndrumați copiii să exploreze cărți non-fiction care prezintă corpul uman.
respirăm? activitate Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.
Profesorul va aduce un dispozitiv pregătit anterior dintr-o sticlă PET de 2 l și sticle PET de 0.5 ml, pentru copii (trebuie secționate
anterior iar dopurile trebuie să aibă făcute cele două găuri).

5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților: poveste introductivă, experiment, joc. Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă. Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă Precizați ordinea desfășurării activităților: prezentarea introductivă a cărții non fiction, experiment, joc și regulile de grup și de învățare exprimă păreri personale.
eficientă relevante.
Sunt prezentate materialele: sticla din PET, paiele, baloanele, banda adezivă.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal materialele (sticla PET, capac cu 2 găuri cu diametrul egal cu al paielor, 2 paie, 3 baloane, bandă adezivă) și etapele
experiment de lucru.
1. Pregătirea dispozitivului
1.1. Lipiți cu bandă adezivă câte un balon de fiecare pai (alegeți 2 baloane de culori diferite și cu dimensiuni egale).
1.2. Verificați dacă sunt lipite etanș umflând prin pai balonul. Lipiți paiele între ele pentru a ne asigura că rămân la același nivel.
1.3. Introduceți paiele prin cele 2 găuri din capac și apoi înfiletați capacul.
1.4. În partea de jos a sticlei adăugați banda adezivă pentru a prinde al treilea balon. Acest balon trebuie umflat anterior pentru a fi
flexibil. Tăiați partea rotunjită și înnodați gura balonului. Atașați balonul pe sticlă și lipiți o bandă adezivă la suprafață.
2. Observați:
2.1. Cum se umfla baloanele din interior când suflați în paie și când trageți de balonul din partea inferioară (diafragmă).
2.2. Opturați pe rând câte un pai și atrageți atenția asupra faptului că unul dintre plămâni nu primește aer.
2.3. Evidențiați faptul că plămânii primesc mai mult aer când respirăm folosind diafragma (complementar se poate realiza jocul de mai
jos).

Evidențiați importanța respirației cu ambii plămâni și cu diafragma.

Notă: Pentru opturarea unui pai și pentru etanșarea capacului puteți utiliza plastilină

15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fiecare copil își realizează propriul
experiment Asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. Explicați ce reprezintă fiecare element. dispozitiv.
individual/în Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii.
echipă Intervenții posibile:
1. explicați faptul că alegem 2 baloane de dimensiuni egale deoarece așa sunt și în realitate plămânii;
2. exersați respirația pe gură și explicati importanța diafragmei;
3. opturați una dintre căile respiratorii și observați că nu se oxigenează plămânul corespunzător.
activitate durată desfășurător note organizare comportament dezirabil
experiment
5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil respectă instrucțiunile de
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. strângere a materialelor și curăță zona în
curățare zone care a lucrat.
de lucru Fiecare copil ajunge la timp în zona de
întâlnire.
10 min joc Copiii primesc pe rând câte o carte groasă sau o stivă de cărți și invitații să se întindă ținând-o în echilibru pe abdomen când respiră Fiecare copil realizează gesturile
rar/rapid. individual.

Combinarea 20 min pregătire Cu cel puțin o zi înainte, citiți cartea cu copiii. Prima lectură este menită să le dezvolte copiilor imaginația și plăcerea lecturii. Ulterior
culorilor activitate explicați cuvintele noi, separați planul imaginar de cel real și derivați activități integrate.
Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.
5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților: poveste introductivă, experiment, joc. Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste După ce copiii povestesc ce își amintesc despre cartea „Ursule brun, ursule brun, tu ce vezi?", recitiți povestea și discutați despre Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă culori. exprimă păreri personale.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal, astfel încât să vadă toți copiii, materialele ( benzile colorate transparente, foile A4) și etapele de lucru.
experiment 1. Observarea culorilor primare - benzile sunt puse pe foaie una sub alta
2. Observarea culorilor secundare - sunt combinate câte 2 benzi colorate pe foaie pentru a putea observa culorile: verde, violet și
portocaliu (benzile pot fi suprapuse complet sau parțial pentru a observa diferențele).
3. Triunghiul culorilor:
a. formați un triunghi din cele 3 culori primare, iar la colțiuri intersectați benzile (la mijloc va rămâne alb)
b. Intersectați benzile la mijloc pentru a forma un triunghi maro
15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fiecare copil își așează de fiecare dată
experiment Asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. Explicați ce înseamnă culoare caldă/rece. benzile pe foaia A4 și păstrează un ritm
individual/în Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. bun de lucru.
echipă Intervenții posibile:
1. Invitați copiii să observe mediul punând pe rănd benzile în dreptul ochilor.
2. Invitați copiii să suprapună parțial câte 2 benzi și să observe senzația/percepția mediului în funcție de culoarea benzilor (de exemplu
observând prin galben - verde - albastru trecem de la culori calde la cele reci)
3. Poziționați câte o culoare pe fiecare ochi și invitați copiii să spună ce culoare percep.
5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil respectă instrucțiunile de
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. strângere a materialelor și curăță zona în
curățare zone care a lucrat.
de lucru Fiecare copil ajunge la timp în zona de
întâlnire.
10 min joc Deschideți cartea ,,Ursule brun, ursule brun, tu ce vezi? " la pagina recapitulativă și invitați copiii să- și pună la ochil banda/benzile Fiecare copil potrivește benzile cu culorile
corespunzătoare culorilor animalelor din poveste. animalelor.

Notă: Puteți citi toată cartea utilizând benzile.

Cursa cu 1h pregătire Cu cel puțin o zi înainte, citiți cartea cu copiii. Prima lectură este menită să le dezvolte copiilor imaginația și plăcerea lecturii. Ulterior
magneți activitate explicați cuvintele noi, separați planul imaginar de cel real și derivați activități integrate.
Înainte de sosirea copiilor, așezați toate materialele pe masa de experiment în ordinea utilizării și realizați experimentul.

5 min prezentare temă Introduceți tema propusă și încadrați activitățile în unitatea de învățare curentă.
Precizați ordinea desfășurării activităților: poveste introductivă, experiment, joc. Explicați copiilor care sunt regulile grupei relevante
pentru acest context de învățare.
10 min poveste După ce copiii povestesc ce își amintesc despre cartea „Rosie Revere - fetița inginer", recitiți povestea și discutați despre invenții (ce a Copiii își amintesc elementele specifice și
introductivă inventat Rosie, ce ar inventa ei). exprimă păreri personale.
5-10 min demonstrație Prezentați frontal, astfel încât să vadă toți copiii, materialele ( mașini mici din plastic, pahare mici, creioane, plastilină, magneți, coli A3
experiment pentru traseu) și etapele de lucru.
1. Atașarea magneților:
1.1 faceți din plastilină 2 bile prin rulare pe masă. Aplatizatile, în formă rotundă cu diametrul egal cu al magneților.
1.2 cu plastilina/bandă adezivă prindeți un magnet de mașină și unul de creion.
1.3 aveți grijă ca cei doi magneți să se respingă.

2. Atașați cu plastilină sau bandă adezivă paharul de mașină:

3. Trasați pe coala A3 un traseu pentru mașină (pentru copiii de grupa mică puteți trasa anterior traseul).
4. Parcurgeți traseul cu mașina neîncărcată șî apoi cu ea încărcată.

Evidențiați proprietățile magneților, faptul că polii de același fel se resping, că forța magnetică necesară deplasării mașinii încărcate
este mai mare pentru mașina neîncărcată. Observați faptul că mașina se deplasează mai greu șî este mai dificil să păstrați direcția.

15-20 min realizare Împărțiți materialele împreună cu asistentul grupei sau invitați copiii să vină să își ia materialele necesare. Fiecare copil își pregătește mașina.
experiment Asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii. Explicați de ce se resping magneții.
individual/în Reluați explicațiile pe etape când realizează copiii experimentul și asigurați-vă că fiecare copil parcurge toți pașii.
echipă Notă puteți testa mașinile pe diverse suprafețe: pe covor, pe nisip, în apă etc.
5-10 min strângere Anunțați copiii când mai sunt 5 minute de lucru, rugați-i să finalizeze ceea ce lucrează și apoi să înceapă să strângă resursele. Explicați Fiecare copil respectă instrucțiunile de
materiale și copiilor ce așteptări aveți și invitați-i pe cei care au terminat de strâns să meargă pe covor. strângere a materialelor și curăță zona în
curățare zone care a lucrat.
de lucru Fiecare copil ajunge la timp în zona de
întâlnire.
10 min joc Profesorul prezintă jocul: La pescuit! Copiii îsi coordonează miscările pentru a
Într-un vas puneți mai multe obiecte unele cu fier/din fier altele din diverse materiale. La capătul unei sfori/creion prindeți un magnet. putea ajunge la obiectele de pe fund și
Invitați copiii să prindă căt mai multe obiecte. Toate obiectele pescuite le strângeți întru-ul recipient. Obiectele rămase în apă nu conțin atenția pentru a aobserva ce obiecte
fier. conțin fier.

Notă: Puteți să îi invitați pe rând sau să formați 2 echipe și fiecare să pună într-un bol ceea ce a pescuit.