Armament nuclear

•Introducere...
Din cele mai vechi timpuri, din dorinta de a se proteja, dar si cu promordialul
scop al perfectionarii, omul a creat de-a lungul timpului diverse arme.
Dominatia in acest domeniu a fost oarecum incerta, pana la aparitia bomelor
nucleare, ce au dictat, in ultima istanta, in istorie,suprematia lumii pentru
Statele Unite ale Americii.

Definitie: O arma nucleara, numita şi bomba atomica, este o

armatehnicizata, extrem de distrugatoare care se bazeaza pe energia
eliberata prin urmatoarele procese fizice:

1.la prima generatie de bombe nucleare: prin fisiune nucleara

2.la a doua generatie (bomba cu hidrogen): prin fisiune, urmata

defuziune nucleara.
Fisiunea nucleara cunoscuta si sub denumirea de fisiune atomica, esteun
proces in care nucleul unui atom se rupe in doua sau mai multe nucleemai
mici, numite produşi de fisiune şi, în mod uzual, un număr oarecare
departicule individuale. Aşadar, fisiunea este o formă de
transmutaţieelementară. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual
sub formăde raze gamma) şi alte fragmente nucleare cum ar fi particulele
beta şiparticulele alfa. Fisiunea elementelor grele este o reacţie exoterma
şipoate să elibereze cantităţi substanţiale de energie sub formă de
radiaţiigamma şi energie cinetică a fragmentelor (încălzind volumul de
material

în care fisiunea are loc).

Fisiunea nucleară este folosită pentru a produceenergie în centrale de

putere şi pentru explozii în armele nucleare.Fisiunea este utilă ca sursă de
putere deoarece unele materiale, numitecombustibil nuclear, pe de o parte
generează neutroni ca jucători” aiprocesului de fisiune şi, pe de altă parte, li
se iniţiază fisiunea la impactulcu (exact aceşti) neutroni liberi. Fuziunea
nucleară este procesul prin care două nuclee atomicereacţionează pentru a
forma un nou nucleu, mai greu (cu masă mairidicată) decât nucleele iniţiale.
Ca urmare a fuziunii se produc şi alteparticule subatomice, ca de exemplu
neutroni sau raze alfa (nuclee deheliu) sau beta (electroni sau pozitroni).
Fuziunea nucleară este sursa principală de energie în stelele active. Fuziunea
nucleară ar putea deveni o sursă de energie practic nelimitată (şi ecologică)
atunci când reactoarele de fuziune (care în prezent se află în fază
experimentală şi nu produc încăun surplus net de energie) vor deveni viabile
din punct de vederetehnologic şi economic.

•Armele in istorie..
.Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de două ori, şi
anume înjurul încheierii celui de-al doilea război mondial, când SUA au
aruncat câte o singură bombă atomică cu fisiune asupra oraşelor japoneze
Hiroshima şi Nagasaki. Primul eveniment a avut loc în dimineaţa zilei de 6
august 1945,când Statele Unite ale Americii au aruncat un dispozitiv tip
pistol, cuuraniu, cu codul "Little Boy" (Băieţelul), asupra oraşului Hiroşima. Al
doilea eveniment a avut loc după trei zile, la 9 august 1945, când un
dispozitiv tip implozie, cu plutoniu, cu codul "Fat Man" (Grasul), a fost
aruncat asupra oraşului Nagasaki. Norul, sau "ciuperca" acestei bombe s-a
înălţat mai mult de 18 kilometri deasupra hipocentrului exploziei. Folosirea
acestor 2 bombe, din care a rezultat moartea imediată a aproximativ
100.000 – 200.000 de oameni (majoritatea civili) şi chiar şi mai mulţi cu
trecerea timpului, a fost şi rămâne controversată. Criticii spun că a fost un
act de omucidere în masă inutil, în timp ce alţii sunt de părere că de fapts-a
limitat numărul de victime de ambele părţi prin grăbirea sfârşituluirăzboiului
şi evitarea unor lupte sângeroase pe teritoriul Japoniei; deasemenea se
aduce argumentul reducerii înaintării sovietice (şicomuniste) în Asia drept
una din consecinţele acestor bombe. De atunci pe Pământ au fost detonate
peste 2.000 de arme nucleare cu scop de testare şi demonstrare a scopurilor
lor. Pe lângă folosirea lor ca arme, explozivelenucleare au fost testate şi
folosite şi pentru diverse scopuri nemilitare.Astfel, în Uniunea Sovietică, ele
au fost folosite în minerit şi la construireade canale, minimalizanu-se efectul
pe termen lung.

•Proiectul Manhattan...
In 1939, Albert Einstein a expediat o scrisoare presedintelui
americanFranklin Roosevelt, avertizindu-l despre amenintarea pe care o va
aduce cu sine noua descoperire. La putin timp dupa ce Statele Unite au
intrat in Cel De-al Doilea Razboi Mondial, guvernul american a decis sa
initieze Proiectul Manhattan care trebuia sa aiba ca rezultat realizarea
bombeiatomice. Oamenii de stiinta angajati in acest proiect au inceput sa
obtinaprimele succese. La sfirsitul anului 1942 laureatul italian al
PremiuluiNobel, Enrico Fermi, si colaboratorii sai au facut prima
demonstratie despre reactia in lant, intr-un laborator subteran al
Universitatii dinChicago. Proiectul Manhattan a demarat, apoi asigurindu-se
facilitatilenecesare pentru cercetarea in domeniul nuclear si foarte curind au
aparutprimele rezultate. Primul reactor cu plutoniu a devenit operativ in
luna noiembrie a anului 1943, in localitatea Oak Ridge, Tennessee.

•Principiul de functionare...
Pe data de 16 iulie 1954, cercetatorii care luau parte la Proiectul Manhattan
au detonat prima arma nucleara in cadrul unui test efectuat linga
Alamogordo, New Mexico. Dupa doar trei saptamini, ”Little Boy” a fost
lansat asupra Hiroshimei. Little Boy”, bomba care a distrus Hiroshima,a
folosit asa-numita metoda a ”tevii de pistol”. O mica explozie determina
ciocnirea unei bucati de uraniu cu alta, determinindu-se astfel reactia in lant.
Impactul se producea intr-un dispozitiv asemanator cu teava unui pistol. ”Fat
Man”, bomba aruncata peste Nagasaki, a fost construita pe principiul
imploziei: o masa de plutoniu 239, inconjurata de substante chimice
explozibile. Tot materialul explozibil chimic era detonat in acelasi timp.
Explozia determina compresarea masei de plutoniu si crearea reactiei in lant.
Armele nucleare mai moderne sint bombele cu hidrogen.Aceste arme
presupun izbucnirea unei implozii atomice pentru a crea caldura si presiunea
necesare pentru ca nucleele a doi izotopi de hidrogen sa fuzioneze. Pentru
ca o asemenea reactie de fuziune sa se petreaca,trebuie generate
temperaturi egale sau chiar mai mari decat cele existente

in interiorul Soarelui. Un razboi nuclear ar fi urmat de pacea totala a unei

”ierni nucleare”.
 Figura 1 (Interior bomba atomica)

Puterea exploziva a armelor nucleare este masurata in kilotone

saumegatone. O kilotona echivaleaza cu forta exploziva a 1.000 de tone
deTNT. O megatona inseamna puterea a 1 milion de tone de TNT.
Bombaatomica de la Hiroshima a produs o explozie de 15 kilotone. Cu
hidrogensau prin fuziune, bombele au produs pina acum explozii care au
ajuns pinala 60 de megatone. Forta destructiva a armelor nucleare nu se
limiteazadoar la intensitatea exploziei. Undele de soc se propaga de la
loculdetonarii cu o viteza incredibila si cu o forta atit de mare incit pot
distrugecladirile din calea lor. Radiatiile termice, lumina orbitoare si
calduraextrema emanata de explozie cauzeaza arsuri letale. Uniioamenii de
stiinta au ajuns la concluzia ca in timpul unuirazboi nuclear fumul degajat de
o serie de explozii aracoperi intreaga atmosfera, cauzind asa-numita
”iarnanucleara”, care ar determina scaderea temperaturilor atitde mult, incit
majoritatea formelor de viata ar fi distruse.Exploziile nucleare cauzeaza, de
asemenea, si de radiatiiradioactive care pot ramine in atmosfera si in
mediulinconjurator pentru multi ani. Figura 2 (Bomba cuhidrogen)
 Bombele în care se produc reacţii de fuziune nucleară se mai numesc
şibombe cu hidrogen. Temperatura necesară declanşării reacţiei de fuziuneîn
bomba cu hidrogen este realizată de o bombă atomică, anexatăacesteia.
Reacţia de fuziune odată începută se autoîntreţine şi, într-untimp foarte
scurt se produce o explozie catastrofală. Spre deosebire dearmele atomice
aceasta are nevoie de o temperatură ridicata pentru aproduce daune şi în
loc să transforme atomii în elemente cu o masă maimică aici atomii se unesc
şi formează un element mai greu decât celinitial. Bombe de acest gen au fost
testate de SUA, Rusia, Marea Britanie şiChina care de asemeni deţin acest tip
de armament.În structura acestei bombe intră o bombă atomică, iar în jurul
ei este unamestec de litium şi deuterin. Această bombă nu produce radii
precumcea atomică de aceea este cunoscută şi sub numele de “bombă
curată”.Datorită acestui aspect se aseamănă cu bomba cu neutroni. După
exploziaacestui tip de bombă se crează unde care scad în intensitate cu cât
se depărtează de locul exploziei. Acestea sunt răspunzătoare de pagubele
produse de bomba cu hidrogen.
•Efecte...

Efectele produse de suflul exploziei: exploziile nucleare ca şi celeprovocate

de armele convenţionale (clasice) produc distrugeri ale clădirilorşi ale altor
structuri aflate în zonă. În timpul unei explozii creşte bruscpresiunea aerului
ceea ce provoacă o undă de şoc (unda exploziei) şivânturi puternice. Cât de
mari sunt pagubele produse şi care este raza deacţiune a suflului exploziei
depind de puterea bombei, adică deechivalentul ei în T.N.T. De exemplu: O
bombă nucleară echivalentă cu 10kilotone de TNT produce distrugeri grave
ale structurilor uşoare (cum ar ficasele de lemn întâlnite în Japonia, SUA) pe
o rază de 1.6 km şi stricăciunimoderate la 2.4 km. O bombă de 1000 de ori
mai puternică (de 10megatone de TNT) are raza de acţiune de aproximativ
de 10 ori mai mare,producând distrugeri grave pe o rază de 17.7 km şi
distrugeri moderate peo rază de 24km. Efectele produse de radiaţia termică:
temperaturile foarte ridicateatinse într-o explozie nucleară deternimă
formarea unei mase mari degaze incandescente, ca o „minge de foc”.
Diametrul ei este de aproximativ 300 metri pentru o bombă de 10 kilotone şi
în jur de 4,8 kilometri pentru obombă de 10 megatone. Radiaţia termică
prousă de mingea de foc poateproduce arsuri ale pielii şi incendii. Bombele
atomice aruncate asupraJaponiei (Hiroşima şi Nagasaki), în cel de-al doilea
război mondial, auprovocat multe incendii mai ales în zona exploziei. În
unele condiţii(Hiroşima) focurile mici care apar se pot combina formând
furtuni de foc,similare celor care însoţesc incendiile din marile paduri.

Efectele radiaţiei termice produse de „mingea de foc” depind de: starea

atmosferei (dacăvizibiliatea este slabă sau explozia are loc deasupra norilor
efectele sunt scăzute) şi de puterea bombei (o bombă de 10 kilotone poate
cauza arsuri

moderate pe o distanţă de peste 32 de km. Arsuri uşoare se produc însăpe

distanţe mai mari).
Efectele produse de radiaţia nucleară: în timpul exploziilor nucleare se
eliberează radiaţii nucleare foarte penetrante. Acesta este probabil unul
dintre cele mai mortale efecte ale armelor nucleare deoarece iradierea
curadiaţii nucleare cauzează boli grave fiinţelor vii. Studierea
efectelorradiaţiilor nucleare asupra supravieţuitoarelor de la Hiroşima şi
Nagasakiau arătat cât de nocive pot fi radiaţiile. „Ciuperca” ce se formează
întimpul expoziei nucleare conţine rezidurile radioactive ale bombei
nucleare (izotopi radioactivi rezultaţi din reacţia de fisiune, neutroni,radiaţii
gama). Prin precipitaţii radioactive ce apar se pot contamina suprafeţe
întinse aflate uneori la distanţe foarte mari de locul exploziei.

Mutaţiile genetice: o altă urmare a unei explozii sau a unui accident nuclear
sunt mutaţiile genetice. Mediul are o dublă interacţiune cumaterialul genetic
deoarece el iniţiază apariţia mutaţiilor în direcţiiîntâmplătoare şi tot el este
judecătorul care apreciază valoarea lor şi astfel asigură direcţia evoluţiei.
Mediul produce mutaţii naturale cu o frecvenţă medie apreciată la
1/100.000 per genă per generaţie. Potenţialul mutagenal mediului
înconjurător a cunoscut o creştere considerabilă din cauza acumulării de
factori mutageni produşi de industria modernă. Procesul se mai numeşte şi
mutageneza mediului. Radiaţiile care dau naştere mutaţiilor nu sunt cele
naturale, care provin de la Soare sau din rocile radioactive ci radiaţiile
provenite din activitatea nucleară care pot genera contaminarea nucleară.
Aceste radiaţii se răspândesc prin exploziile bombelor atomice precum cele
de la Nagasaki şi Hiroşima, prin exploziile experimentale pentru testarea
armelor nucleare şi prin accidentele nucleare precum cel de la Cernobâl.
Contaminarea radioactivă semanifestă pe o perioadă îndelungată, mutaţiile
produse afectând chiar şipe urmaşii celor radiaţi. Izotopul stronţiu 90 este
„confundat” de organisme cu calciul şi se acumulează în oase. El iradiază
măduva hematogenă şi de aceea leucemia este una dintre cele mai
frecvente consecinţe ale contaminării radioactive a mediului. Iodul 131
esteacumulat în glanda tiroidă crescând riscul de apariţie a cancerului
tiroidian. Cancerul este una dintre consecinţele cele mai frecvente a poluării
radioactive. Altă consecinţă produsă de radiaţii este teratogeneza(naşterea
copiilor cu malformaţii). Aceasta se produce deoarece oricesubstanţă care
perturbă procesul celulei ou, care cuprinde instucţiunicomplexe cu privire la
organismul ce va lua naştere generează mutaţii. De exemplu se poate
perturba dezvoltarea embrionară. Deci, se impune controlul experimentelor
nucleare şi aplicaţiilor militare. Daca stratul deozon este afectat va creşte
numarul de cazuri de cancer de piele datorităexpunerii îndelunagte la soare.
Acesta absoarbe razele ultraviolete şi neprotejează. Deja opinia publică este
îngrijorată de apariţia unor zone încare stratul de ozon este periculos de
rarefiat. Un alt aspect este faptul caradiaţiile se acumulează în mediu, ajung
în hrana vieţuitoarelor şi în finalla noi de aceea se impune o mare grijă când
se fac testări cu aceste substanţe.

Oficial, singurele ţări recunoscute ca puteri nucleare sunt StateleUnite ale

Americii, Rusia, Marea Britanie, Franţa, China, India şi Pakistan.Rusia a
moştenit armele de la Uniunea Sovietică.

•Mare, mai mare, maxim...

Pe 30 octombie 1961, Rusii au detonat cea mai mare bomba construita
vreodata, denumita si „Bomba Tarului”.Construita in toiul Razboiului Rece,
pentru ca Uniunea Sovietica sa isi arate suprematia in fata Americii, aceasta
a fost proiectata inital ca avand 100 megatone. Din cauza influentei asupra
mediului, care in acest caz ar fi fost imensa, bomba a fost redusa la puterea a
57 mt,sau 57 de milioane tone de TNT. Caldura produsa de explozie ar fi
putut produce arsuri de gradul 3 pe o suprafata de 100 de km de la suflul
exploziei. Mingea de foc a fost vazuta la 1000 de km. Ciuperca produsa s-a
extins pana la 64 de km, aproximativ de 7 ori altitudinea celui mai mare varf
montan terestru,Everest. Distrugerile s-au produc pe o raza de 1000de km,
explozia provocand un seism cu magnitudinea de 5.2 grade Richter, desi
bomba a fost detonata la 4 kilometri de sol. Ulterior, s-a estimat ca energia
produsa de bomba ar fi echivalentul a 1,4 % din cea produsa de Soare.
Putem deci spune ca, pentru a-si distruge inamicul,rusii ar creea o bomba
care sa distruga tot ce traieste pe o raza de zeci de kilometri. In schimb,
americanii folosesc o bomba care sa distruga DOAR Inamicul