Armament

Nuclear
Domnica Andrei

This Photo by Unknown author is licensed under CC BY-SA-NC.

Ce este o arma
nucleara?
• Arma nucleară (sau Bomba
nucleară) este un dispozitiv
ce eliberează într-
o manieră exploziva
energia nucleară produsă de
o reacție în lanț de fisiune
sau fuziune
.
 Istoricul bombelor
nucleare!
• Istoria armei nucleare începe cu scrisoarea trimisă de
Albert Einstein la 2 august 1939 președintelui
Franklin D. Roosevelt. La scurt timp guvernul SUA a lansat
proiectul de realizare a armei nucleare cunoscut sub numele de “
Proiectul Manhattan”.[6]
• Deoarece pentru realizarea armei nucleare era nevoie de
uraniu îmbogățit a fost construită la Oak Ridge – Tennessee o
instalație de îmbogățire prin procedeul de difuzie gazoasă, pus la
punct de Harold Urey, iar la Universitatea California, Ernest
Lawrence a pus la punct procedeul separării magnetice a
izotopilor uraniului. Pe parcursul a șase ani, 1939-1945 în
proiectul Manhattan au fost cheltuiți peste 2 miliarde de dolari.
La proiectul Manhattan au participat a pleiadă de savanți conduși
de Robert Oppenheimer: David Bohm, Leo Szilard,
Eugene Wigner, Otto Frisch, Rudolf Peierls, Felix Bloch,
Niels Bohr, Emilio Segre, Enrico Fermi, Klaus Fuchs,
Edward Teller. Prima armă nucleară a fost testată la 16 iulie 1945
în deșertul New Mexico.
• Armele nucleare s-au folosit împotriva oamenilor doar de
două ori, și anume în anul 1945 în jurul încheierii celui de-
al doilea război mondial, când SUA au aruncat câte o singură
bombă atomică cu fisiune asupra orașelor japoneze Hiroshima
și Nagasaki. Primul eveniment a avut loc în dimineața zilei
de 6 august 1945, când Statele Unite ale Americii au aruncat
un dispozitiv tip pistol, cu uraniu, cu codul „Little Boy”
(Băiețelul), asupra orașului Hiroșhima. Al doilea eveniment a
avut loc după trei zile, la 9 august 1945, când un dispozitiv tip
implozie, cu plutoniu, cu codul „Fat Man” (Grasul), a fost
aruncat asupra orașului Nagasaki. Norul, sau „ciuperca”
acestei bombe s-a înălțat mai mult de 18 kilometri deasupra
hipocentrului exploziei.
• Folosirea acestor 2 bombe, din care a rezultat moartea
imediată a aproximativ 100.000 – 200.000 de oameni
(majoritatea civili) și chiar și mai mulți cu trecerea timpului, a
fost și rămâne controversată. Criticii spun că a fost un act de
omucidere în masă inutil, în timp ce alții sunt de părere că de
fapt s-a limitat numărul de victime de ambele părți prin
grăbirea sfârșitului războiului și evitarea unor lupte sângeroase
pe teritoriul Japoniei; de asemenea se aduce argumentul
reducerii înaintării sovietice (și comuniste) în Asia drept una
din consecințele acestor bombe.
.
• Componentele unei bombe atomice

• Stabilizatorul bombei
• Capătul țevei
• Detonatorul de presiune
• Explozibil convențional (cordită)
• Uraniu 235 - 6 inele cu o greutate totală de 26 kg. Acestea jucau
rolul proiectilului.
• Barometru
• Carcasa de oțel al bombei
• Fitilul și dispozitivul de armare
• Țeava din oțel cu diametrul de 10 cm și 200 cm lungime
• Siguranța bombei
• "Cămașă" de oțel
• Uraniu 235 - două inele (38 kg). Acestea erau "ținta", urmând să fie
lovite de cele 6 inele de uraniu 235.
• Cameră reflectorizantă din wolfram (2.300 kg)
• Neutroni inițiatori
• Altimetru și radar - în total 4 radare (APS-13)
• Pârghie de siguranță (nu apare în schiță)
Tipuri de bombe

• În prezent există două tipuri de arme nucleare: cele bazate exclusiv pe reacția de fisiune nucleară și cele care utilizează fisiunea nucleară
pentru amorsarea reacției de fuziune nucleară. [3]
• Armele bazate pe fisiunea nucleară constau dintr-o cantitate de uraniu îmbogățit care formează o masă supracritică în care se dezvoltă
exponențial reacția în lanț. Masa supracritică se realizează fie prin implantarea unei piese din material fisionabil în masa subcritică (metoda
proiectilului) fie prin comprimarea (cu explozivi chimici) unei sfere de material fisionabil până se atinge masa supracritică (metoda
imploziei).
• Arma nucleară cu fuziune (arma termonucleară, bomba cu Hidrogen) folosește energia rezultată din fisiune pentru a comprima și încălzi
deuteriul și tritiul până aceștia fuzionează.
• Există și arme nucleare cu destinații speciale precum arma cu neutroni sau arma cu contaminare radioactivă. Arma cu neutroni este o armă
termonucleară construită special pentru a produce un flux mare de neutroni ce produce multe decese dar nu produce contaminare radioactivă
și nu afectează construcțiile. Arma cu contaminare este o armă cu fisiune învelită cu un material (cobalt, aur) care prin activare produce o
contaminare radioactivă extrem de puternică. Proiectile cu uraniu sărăcit au fost dezvoltate și testate în anii `70 în scopul întăririi puterii
de penetrare. Aceste muniții sunt cu dispersie de substanțe radioactive care, inhalate sau ingerate devin letale.
• Din punct de vedere al strategiei militare armele nucleare se împart în : arme strategice (care vizează țări sau populații mari) sau tactice
(utilizate numai pe câmpul de luptă). Armele nucleare strategice sunt transportate la țintă cu avioane sau rachete. Armele tactice sunt
transportate cu rachete, artilerie, torpile, etc.
• În perioada 1960-1980 SUA și URSS au folosit dispozitive explozive bazate pe energie nucleară pentru scopuri comerciale (
explozii nucleare pașnice). Tratatul de eliminare a testelor nucleare din 1966 a interzis toate exploziile nucleare, indiferent de scopul lor.
.
 Efectele negative
asupra mediului
• Producerea și testarea armelor nucleare în Rusia (fosta URSS) a condus la contaminarea
excesivă a anumitor regiuni, peste limitele admisibile.
• Numai suprafața contaminată de activitățile Minatom depășește 480 km 2. O problemă gravă
privește stocarea necorespunzătoare a deșeurilor nucleare. Circa 650 milioane m 3 de deșeuri
stocate de Minatom conțin o activitate de 2 miliarde de Ci. Alte organizații dețin 12 000 tone de
combustibil ars cu o activitate de 8,2 miliarde de Ci. În plus, cantități foarte mari de ape
puternic contaminate (1,5 miliarde Ci) au fost injectate în subteran sau pur și simplu aruncate în
lacurile sau râurile din apropiere. Din cele 184 submarine nucleare scoase din uz acum 10-15
ani 104 au rămas cu combustibilul ars la bord, iar starea lor precară reprezintă un mare pericol
pentru mediu.
• Începând din 1989 SUA a înființat la Departamentul Energiei un oficiu dedicat eliminării
riscurilor asociate moștenirii Războiului Rece.[10]
• Cea mai mare parte din această moștenire radioactivă provine din instalațiile de producere a
uraniului îmbogățit și a plutoniului (minele de uraniu, prelucrarea chimică a uraniului,
îmbogățirea, fabricarea combustibilului și a țintelor, iradierea în reactor, separarea chimică a
plutoniului). Deșeurile generate la extragerea plutoniului reprezintă 85% din radioactivitatea
asociată producerii armamentului nuclear, 71 % din apele contaminate și 33 % din terenurile
contaminate.
• Activitățile de producere a armamentului nuclear au lăsat o moștenire de 1500 milioane metri
cubi de ape contaminate (inclusive ape subterane) și 73 milioane metri cubi de solide
contaminate.