Reactii nucleare

- scurt istoric -
Rutherford a fost primul care a reusit sa demonstreze ca o transmutatie
nucleara poate fi realizata si pe cale fortata - proces care a primit denumirea de
reactie nucleara. El obtine, in anul 1919, protoni prin bombardarea nucleelor
de azot cu particule rezultate dintr-un preparat radioactiv natural, reactia
desfsurandu-se dupa schema:
14
7N +
4
2
17
8O +
1
1p.
La scurt interval de timp a fost realizata si prima reactie nucleara cu
protoni accelerati, in care nucleul de
7
3Li se descompune in doua particule ,
dupa schema
7
3Li +
4
2
17
8O +
1
1p,
In anul 1934 Irene si Frederic Joliot-Curie obtin nuclee de fosfor
30
15P*,
+ - active, descoperind astfel radioactivitatea artificial din urmatoarea reactie:

27
13Al +
4
2 -
30
15P* +
1
0n
Reactiile nucleare
- sunt transformarile suferite de nucleele atomilor unor substante,
cand sunt bombardate cu particule alfa, beta si neutroni.
Intr-o reactie nucleara numarul de nucleoni care intra in reactie este egal
cu numarul de nucleoni rezultati din reactie.
A) DACA ENERGIA DE REACTIE Q MAI MICA DECAT 0, avem reactii
endoenergetice, care se petrec numai cu absorbtia unei parti din energia
cinetica a particulelor incidente.
B) DACA ENERGIA DE REACTIE Q MAI MARE DECAT 0, avem reactii
exoenergetice, in care se elibereaza energie nucleara sub forma de energie
cinetica, se mai numesc si reactii exoterme, deoarece se elibereaza energie si
sub forma de caldura.
Tipuri de reactii nucleare
Reactia de fisiune -> Reactia de fisiune in lant
Reactia de fuziune
Reactii de fisiune
Sa conseideram ca un atom de uraniu 235 este lovit de un neutron. Are
loc in acest caz o reactie nucleara in urma careia atomul de uraniu se
scindeaza practic instantaneu in doua fragmente, denumite produse de fisiune.
Cele doua fragmente sunt de fapt doua elemente mai usoare cu mase
aproximativ egale.
Scindarea atomului de uraniu 235 are loc cu eliberarea unei mari
cantitati de energie, data de diferenta dintre energiile ce asigura coeziunea
particulelor nucleelor, energia de legatura, inainte si dupa reactie. Aceasta
reactie este numita REACTIE NUCLEARA DE FISIUNE, atomii rezultati din
reactie, PRODUSE DE FISIUNE, iar atomul de uraniu 235 care se scindeaza,
MATERIAL FOSIL.
Scurt istoric
Lise Meitner (1878 - 1968) a demonstrat ca atomii grei pot fi
scindati in atomi mai usori - proces pe care ea l-a numit "fisiune
nucleara".
Otto Hahn si Hans Stressman au lucrat alaturi de Meitner si au
descoperit fisiunea stimulata atomilor de uraniu si au primit in anul
1944 Premiul Nobel pentru chimie.
Reactia in lant
Cand un atom fisioneaza are loc eliberarea a doi-trei neutroni. Daca unul
dintre acesti neutroni ciocneste un atom de uraniu 235 are loc o noua reactie
de fisiune cu eliberarea altor doi-trei neutroni, care la randul lor pot ciocni alti
atomi. Se produce astfel asa numita REACTIE DE FISIUNE IN LANT.
Astfel, pentru a mentine o reactie in lant controlata, doar unul dintre cei
doi-trei neutroni liberi trebuie sa loveasca un alt atom de uraniu. Daca aceasta
ratie este sub 1, reactia se va stinge, iar daca este peste 1, va deveni
necontrolata, degenerand intr-o explozie atomica. Pentru a putea mentine
aceasta rata a ciocnirii, sunt folositi MODERATORI.
Energia eliberata in urma reactiei de fisiune in lant poate fi folosita
pentru incalzirea apei si transformarea ei in abur. Din nefericire, REACTIA IN
LANT poate fi folosita si in scopuri distructive, daca ne gandim la BOMBA
ATOMICA.
Reactia de fuziune
ENERGIA NUCLEARA poate, de asemenea, fi obtinuta prin fuziunea a
doua elemnte usoare, elemente cu numar atomic mic. Reactia de fuziune
consta in alaturarea a doi izotopi ai hidrogenului, deuteriul si tritiului, reactie
din care rezulta un atom de heliu si un neutron. In urma acestei reactii rezulta,
de asemenea, caldura, lumina si alte radiatii, insa mai ales energie.
Reactia de fuziune are loc in momentul in care doua nuclee ale unor
elemente usoare (cu numar atomic mic) se alatura pentru a forma un element
greu. Cand cele doua nuclee fuzioneaza, o cantitate mica de substanta se
transforma intr-o cantitate mare de energie. Reactia de fuziune nu poate avea
loc decat daca cele doua nuclee se apropie la o distanta de cel putin 10 la -13
centimetri, astfel incat sa fie invinsa forta electrica de respingere. Din cauza
acestei forte de respingere, care de altfel este si o forta eficace in a tine nucleele
separate, reactivii folositori pentru reactia de fuziune raman doi izotopi ai
hidrogenului, deuteriul si tritiul, care au nucelee cu cea mai mica sarcina
posibila.
Avantajul reactiei de fuziune este ca ea produce mai putin material
radioactiv decat fisiunea si rezerva de combustibil poate dura mai mult decat
Soarele, adica este practic inepuizabila. Spre exemplu, intr-un pahar cu apa se
afla aproximativ 1 g de deuteriu, a carui energie obtinuta prin fuziune
echivaleaza cu 2500 l de benzina.




APARITIA PRIMEI BOMBE NUCLARE
Fizicianul Albert Einstein ii trimite o scrisoare presedintelui american
Franklin D. Roosevelt, prin care il avertizeaza asupra faptului ca doi cercetatori
germani lucreaza la construirea unei bombe atomice. Roosevelt organizeaza un
comitet special pentru analiza implicatiilor militare ale cercetarilor atomice.
Astfel, in septembrie 1942 s-a oficializat PROIECTULUI MANHATTAN.
Este intitulat Proiectul Manhattan, avand ca scop crearea unei arme
atomice inaintea germanilor. Bomba a fost creata pe baza fisiunii uraniului,
stimulata cu neutroni lenti - experimentata in America de Enrico Fermi.
In acest context, Enrico Fermi, fizician italian stabilit in S.U.A pentru a
evada din Italia nazista aliata cu Hitler, a folosit stiinta pentru inclinarea
balantei in favoarea aliatilor in al Doilea Razboi Mondial, prin faptul ca, alaturi
de Einstein si alti cercetatori a reusit sa o ia inaintea Germaniei hitleriste in
producerea bombei atomice.
Daca nu ar fi reusit aceasta, Hitler ar fi avut primul bomba atomica, iar
soarta omenirii ar fi fost de neinchipuit.
Primele explozii
Astfel, rezultatul Proiectului Manhattan a fost "LITTLE BOY", numele de
cod al primei bombe atomice utilizata intr-un conflict armat, care a lovit in
dimineata zilei de 6 august 1945, orasul japonez Hiroshima.
Doar la trei zile dupa, a fost lansat "FAT MAN", numele de cod pentru
bomba atomica detonata deasupra orasului Nagasaki de catre Statele Unite ale
Americii la ora 22:47(ora locala).
Aceste doua bombe au dus la capitularea neconditionata a Japoniei,
aliatul Germaniei naziste, in cel de-al Doilea Razboi Mondial - la 15 augusut
1945.