Sunteți pe pagina 1din 3

LABORATOR 2

L2/1. Să se calculeze:

A  5 56,73  e 2sin( / 2)  (ln(7,8  sin( / 4))) 23

B  log10 (5,5  tg(70))  log 2 (arctg(57))

C  e3,8  tg(30)  sin3   4  (cos5 ( / 4)) .

 b3  3 56  b
L2/2. Pentru a = 0,5 şi b = 3 calculaţi expresiile: h  e5a  a 2 10b  cos 2   şi g  a5  .
  sin(a 6 )
  2e
L2/3. Sǎ se evalueze funcţiile de mai jos pentru numerele întregi între -7 şi 7 şi să se traseze graficele corespunzătoare: şi să
se traseze graficele acestora:
x 4  6,8  x 2  cos 2 x  3  x
F ( x) 
x 4  2  x 2  3,5

4
T ( x)  x 2  2 x  999  2  1  x 3

5,9  2 x
R( x)  .
(cos x) 2  ( tg x 2 ) 4

x2
L2/4. Sǎ se evalueze funcţia g ( x)  35  e pentru x între -2 şi 2 luând valori întregi. Utilizaţi comanda plot. Modificaţi
pasul vectorului x la o valoare de 0,05 şi denumiţi acest nou vector x2. Trasaţi din nou graficul. Care este deosebirea?

L2/5. Sǎ se evalueze funcţia f 5 ( x)  x  sin 2 ( x) pentru x  [-2π , 2π].


Pasul vectorul x astfel încât pasul acestuia să fie egal cu 0,01.

L2/6. Evaluaţi şi trasaţi graficul: t ( x)  cos( x x )  sin(e x ) , pentru x  [0,5 , 3].


x
L2/7. Evaluaţi şi trasaţi graficul: r ( x)  sin 2 x  cos x  e  cos 4 x , pentru x  [-2π , 2π].

e8 / x  ln(6,25 x)
L2/8. Evaluaţi şi trasaţi graficul: w( x)  , pentru x  [10,100].
x2 1

L2/9. Demonstraţi simbolic egalitatea matematicǎ a expresiilor t1 şi t2, după cum urmează: t1  r 2  q 2 şi

2
r
t 2  q    1 . Calculaţi în MATLAB valoarea acestora pentru r = 7,8309 şi q = 9,2200 şi explicaţi rezultatul.
q
L2/10. Să se traseze, în intervalul [-100, 100], graficul funcţiei:
x8  2 x 6  4 x 5  9 x 4  15 x 2  4 x  20,6
s ( x)  şi să se afle valorile s(0) , s(13) , s(55) .
5 x 6  7 x 2  8 x  10,3
Calcul Numeric Asistat de Calculator

Indicaţii şi soluţii pentru Laborator 2: 35

S2/1. 30
» A=(56.7^3*exp(2*sin(pi/2)))^1/5-(log(7.8*sin(pi/4)))^23
A = 4.8281e+004 25
» B=log10(5.5*tan(70*pi/180))+log2(2*atan(57))
B = 2.8146 20
» C=exp(3.8)+tan(30*pi/180)*sqrt((sin(pi))^3+
4*(cos(pi/4))^5) 15
C = 45.1867
10

S2/2. 5
-10 -5 0 5 10
» a=0.5
» b=3 Fig. 15.2. T(x), x  [-7,7]
» h=exp(5*a)-a^2*sqrt(10*b)*cos(b^3/pi)^2
h = 11.5594 2500
» g=a^5-(56*b)^(1/3)/(2*exp(sin(a^6)))
g = -2.6849
2000

1500

S2/3. 1000
x=-7:7
F=(x.^4-6.8*x.^2+(cos(x)).^2-3*x)./(x.^4+2*x.^2+3.5)
500
plot(x,F)

T=(x.^2+2*x+999).^(1/4)+sqrt(2*abs(1-x.^3)) 0
-10 -5 0 5 10
plot(x,T)

R=(5.9*2.^x)./((cos(x)).^2+(tan(x.^2)).^4) Fig. 15.3. R(x), x  [-7,7]


plot(x,R)

S2/4. Pentru generarea vectorului x cu valori întregi în intervalului [-2, 2], evaluarea funcţiei g(x) şi trasarea graficului se
folosesc comenzile de mai jos:
x=-2:2;g=35*exp(x.^2); plot(x,g)
Generarea vectorului x2 cu pasul de 0,05 şi reprezentarea grafică din figura 15.5 se face prin:
x2=-2:.05:2; g2=35*exp(x2.^2); plot(x2,g2)
2000 2000

1500 1500

1000 1000

500 500

0 0
-2 -1 0 1 2 -2 -1 0 1 2

Fig. 15.4. g(x), x  [-2, 2], p = 1 Fig. 15.5. g2 (x2), x2  [-2, 2],
p2 = 0,05 5

OBSERVAŢIE:
Am definit un vector g2 pentru a înmagazina valorile funcţiei de reprezentat,
valori calculate cu ajutorul elementelor vectorului x2. Vectorul x are 5 elemente iar
0
vectorul x2 este compus din 78 de elemente. Corespunzător, vectorii g şi g2 au 5
respectiv 78 de elemente. Acesta este motivul pentru care graficul reprezentat în
figura 15.5 ilustrează mai bine funcţia de reprezentat g(x) decât graficul din figura
15.4.
-5
-10 -5 0 5 10

S2/5. Fig. 15.6. f5(x), x  [-2π, 2π],


x=-2*pi:0.01:2*pi
f5=x.*sin(x).^2
p=0,01
plot(x,f5);grid on

S2/6. 2

x=0.5:0.01:3
t=cos(x.^x)-sin(exp(x)) 1
plot(x,t);grid on

S2/7. 0
x=-2*pi:0.01:2*pi
r=sin(x).^2.*cos(x)+exp(-abs(x)).*cos(x).^4
-1
plot(x,r);grid on

S2/8. -2
0.5 1 1.5 2 2.5 3
x=10:1:100
w=((exp(8./x))-log10(6.25.*x))./(x.^2-1)
plot(x,w);grid on
Fig. 15.7. t(x), x  [0,5; 3]
S2/9. Egalitatea expresiilor poate fi demonstrată uşor prin extragerea lui q în afara radicalului în expresia t2. Dacă vom
calcula expresiile în MATLAB se obţin rezultatele de mai jos.
» r=9.8^201
r =
1.7236e+199
» q=10.2^199
q =
5.1456e+200

2
CNAC - LABORATOR 2

» t1=sqrt(r^2+q^2)
t1 = Inf
» t2=q*sqrt((r/q)^+1)
t2 = 9.4175e+199 1
Sau: 0.8
» t1=sqrt((9.8^201)^2+(10.2^199)^2)
t1 = 0.6
Inf 0.4
» t2=(10.2^199)*sqrt(((9.8^201)/(10.2^199))^+1)
t2 = 0.2
9.4175e+199
0

-0.2
OBSERVAŢIE: -0.4
Valoarea de sub radicalul expresiei t1 depăşeşte valoarea maximă cu care poate -10 -5 0 5 10

lucra programul Matlab. Această valoare maximă care se poate reprezenta în calculator
corespunde constantei predefinite în Matlab denumite realmax.
Fig. 15.8. r(x), x  [-2π, 2π]
S2/10.
x=-100:100
s=(x.^8+2*x.^6+4*x.^5+9*x.^4-15*x.^2-4*x+20.6)./(5*x.^6+7*x.^2+8*x+10.3)
plot(x,s)
-3
x 10
5
s(0) = 2;
4
s(13) = 34.2702; 3

s(55) = 605.4150 2

-1

-2
0 20 40 60 80 100

Fig. 15.9. w(x), x  [10; 100],

S-ar putea să vă placă și