RECENZIE

Georgeta Ghețe, Radu Dobrescu, Anton P. Parlagi; Managementul administrației publice locale,
Consilierii locali, editura Economică 1999, 120 pagini.
Lucrarea este structurată pe 6 titluri împărțite pe capitole și secțiuni.

Titlurile: T1 Organizarea unei campanii electorale

T2 Comunicarea în perioada campaniei electorale
T3 Instituția publică a consilierului local
T4 Exercitarea mandatului de consilier
T5 Coordonatele activității consilierului
T6 Elementele definitorii ale deciziei administrative

Introducere

Pe măsură ce campaniile electorale se profesionalizează, marketingul politic a devenit o temă

importantă în cadrul specialiștilor, dar, din ce în ce mai mult, și a publicului.

Există numeroase studii cu privire la diferitele strategii de marketing politic ce pot fi utilizate
într-o campanie politică sau electorală. Totuși, acestea reprezintă mai mult decât simple teorii și
definiții. Fiecare campanie electorală are un anumit specific, dincolo de clasica diferențiere dată
de scopul alegerilor. Diversitatea este dată de contextele politice diferite, dar mai ales de
caracteristicile locale. Cu alte cuvinte, chiar și în cadrul aceleiași campanii coordonate la nivel
central, există diferențe de abordare mai mari sau mai mici la nivel local, unde acționează
filialele partidelor.

T1 Organizarea unei campanii electorale

Campania electorală trebuie să țină cont de anumite variabile care pot apărea în rândul
electoratului. Campaniile electorale se adresează unor mase electorale, chemate să îi aleagă pe
titularii unei funcții. Succesul unei campanii electorale depinde de o anumită viziune strategică,
dar mai ales de înțelegerea specificului local, deci de implementarea unor tehnici diferențiate.
Primul pas este definirea obiectivelor. Candidatul trebuie să își fixeze câteva repere finale: câte
voturi dorește să obțină, ale cui voturi pot valora mai mult, dacă este important ca ceilalți
candidați să obțină un scor cât mai mic, dacă se dorește denigrarea contracandidatului sau nu.
planul de acțiune trebuie să se coreleze cu resursele de care candidatul dispune, iar obiectivele
sunt întotdeauna realiste.
Strategia campaniei electorale reprezintă “Arta de a coordona acțiuni și mijloace (proceduri)
pentru atingerea scopurilor”. – pag 19
Acestea se fixează pe baza cercetărilor întreprinse, stabilindu-se grupuri țintă în funcție de
anumite criterii-liant: vârstă, sex, studii, profesie, opțiune politică etc. După ce toate aceste
aspecte au fost clarificate, urmează crearea mesajului și a discursului.

T2 Comunicarea în perioada campaniei electorale

Politicienii trebuie să comunice direct cu publicul pentru a obţine voturi, fiind nevoiţi să
răspundă în mod direct interesului public în probleme specifice şi cu privire la personalităţile
momentului. Organizatorii campaniilor ştiu că trebuie să utilizeze pe larg presa pentru a
transmite publicului ştiri despre campanie. Fluxul mesajelor politice îi determină pe alegători să
se bazeze mai degrabă pe presă decât pe partide, ca principală sursă de informare cu privire la
candidaţi şi la problemele puse de aceştia. Există avantaje ale televiziunii ca mijloc de
publicitate: -Imaginea creşte gradul de credibilitate şi atractivitate. Limbajul non-verbal joacă, de
asemenea, un rol deosebit în transmiterea mesajelor. Așadar, modul în care un candidat
gesticulează poate facilita atingerea scopului mesajului sau, din contră, poate da o notă negativă.
Spre exemplu, atunci când omul politic se află într-o emisiune televizată este de preferat să
gesticuleze mai puțin, pentru că imaginea este statică și mișcările bruște ale mâinilor pot părea
agresive sau semne de agitație, neîncredere sau nervozitate.

T3 Instituția publică a consilierului local

Potrivit Legii nr. 188/1999, functionar public este persoana numită într-
o funcție publică.

Cu privire la noțiunea de functionar public se cuvine să arătăm ca există mari deosebiri

față de salariații serviciilor publice care activând pe baza contractului individual de muncă, cu
durata nedeterminată sau determinată sunt supusi regimului prevazut de dreptul muncii, precum
și față de alte persoane care prestează muncă în cadrul serviciilor publice pe baza de convenție
civilă si cărora le sunt aplicabile prevederile din dreptul civil.

 aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele

consiliului județean, vicepreședinții consiliului județean și consilierii județeni; în
exercitarea mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o funcție de autoritate publică;

T4 Exercitarea mandatului de consilier

Consilierii locali și consilierii județeni își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe
întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși.Consilierii validați intră în dreptul deplinei
exercitări a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului din care fac parte,
potrivit Legii nr 215/2001, cu modificările și completările ulterioare. Consilierii locali și
consilierii județeni, ale căror mandate au fost validate, depun în fața consiliului local, respectiv a
consiliului județean, următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile
țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele
locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu." Jurământul poate fi depus
și fără formula religioasă.

În toate situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia

consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea
primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația
apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză. Hotărârea va avea la bază, în toate
cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv
de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de
actele justificative.

T5 Coordonatele activității consilierului

Solicitarea informațiilor de interes public se face în baza Formularului pentru solicitare în baza
Legii nr. 545 / 2001.

Art.1.- (1) Potrivit legii, în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor va avea loc
ședința de constituire a consiliului local. Convocarea consilierilor locali aleși si validați în
funcție, se face de către prefect, prin ordin, în maximum 5 zile de la pronunțarea hotărârii de
validare.
La ședința de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul sau după
caz, candidatul declarat câștigător la alegerile pentru funcția de primar.
(2) Validarea mandatelor candidaților declarați aleși este condiționată de depunerea în termen a
raportului financiar prevazut la art.25 din Legea 43/2003, la Curtea de Conturi.
(3) Ședința se desfășoară în condiții legale dacă participă cel puțin două treimi din numărul
consilierilor locali aleși. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va
organiza, in aceleasi conditii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua
convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect,
peste alte 3 zile, în aceleași condiții. După declararea consiliului local ca legal constituit se
procedeaza la alegerea președintelui de sedință. Alegerea se face prin votul deschis al majorității
consilierilor în funcție. Durata mandatului prședintelui de ședință nu poate fi mai mare de 3 luni.
Același consilier poate fi ales președinte de ședință cel mult de două ori pe durata unui mandat.
Mandatele nu pot fi consecutive.
T6 Elementele definitorii ale deciziei administrative

Deciziile reprezintă o componentă de bază a activităţii zilnice atât ĩn domeniul public cât şi ĩn cel
privat. De multe ori, când ĩntrebarea „Cum se iau deciziile ĩn administraţia publică” este adresată
celor care lucrează ĩn sistem, se răspunde , fie că primează criteriile juridice,fie că se ţine cont de
interesele politice, fără a face trimitere la interesul public. Decizia administrativă este o
manifestare de voinţă a persoanelor sau organelor administraţiei, premergătoare acţiunilor de
întreprins şi prin care acestea optează pentru o soluţie, în vederea atingerii unui scop, (obiectiv)
sau realizării unei finalităţi. Ea apare numai atunci când există, în planul judecăţii umane, mai
multe posibilităţi, metode sau variante adecvate, de a rezolva o problemă şi urmează să se opteze
numai pentru una dintre ele, şi anume, pentru aceea care pare a fi cea mai avantajoasă.

Concluzie

La nivel local, campaniile se desfășoară într-o logică oarecum diferită față de ceea ce se întâmplă
la nivel național. E adevărat că direcția și principalele mesaje, precum și elementele de identitate
vizuală majore sunt date de hotărârile luate în birourile centrale de conducere ale partidelor care
participă într-un proces electoral la un moment dat. Însă, în circumscripții realitatea este diferită
de la caz la caz și nu pot fi aplicate strategii în orb, fără a cunoaște specificul zonei și aspirațiile
și nevoile alegătorilor de acolo.